11,487 matches
-
piste false, am realizat că trebuie să mă întorc la Roma pentru a vinde câteva proprietăți, terminasem banii și nu-mi mai puteam continua căutările. Vroiam să plec în Arabia Saudită, dar am cunoscut-o pe Alba, ea a fost clienta moșiei în care ne aflăm acum. Atunci am luat decizia să aștept. Mi-am zis că dacă vei crește o să dorești să-ți cunoști tatăl și atunci mă vei căuta. Se pare că lucrurile s-au petrecut mai repede decât credeam
SALADIN de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Saladin_ciprian_alexandrescu_1357558687.html [Corola-blog/BlogPost/348746_a_350075]
-
LECȚIA, de Adriana Papuc, publicat în Ediția nr. 2032 din 24 iulie 2016. Lecția Odată,mai demult firește Când puricii aveau opinci de fier, Pe-aceste plaiuri mândre,de poveste Trăia ,o bunătate de boier. Avea de toate omul pe moșie Păduri întinse,lanuri roditoare, Livezi mănoase,vii și herghelie Și un conac ce se-nvârtea sub soare. N-avea copii boierul,fiindcă soarta De prea de timpuriu l-a văduvit Răpindu-i într-o bună zi consoarta, Închis-a ochii
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adriana_papuc/canal [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
regim instaurat în Rusia. Turculeț este în relații de amiciție cu diferiți ofițeri francezi, englezi care se aflau cu misiuni în Rusia Sovietică. După o trecere prin Paris, revine în Moldova natală. Are o altă dragoste - Vera. Trebuie să administreze moșia și castelul moștenit de la părinți. Încearcă să-l studieze pe Lenin, dar studiul acesta nu-l atrage. În schimb este un pasionat jurnalist, cunoscător de oameni, locuri, circulă de la București la Paris, la Iași , la Botoșani. Este un antifascist convins
UN ROMAN ROMÂNESC de BORIS MEHR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_roman_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/341488_a_342817]
-
sfert la tanti Lidia în Militari. Nu era singură. Mai erau două perechi de bătrânei care stăteau cuminți pe scaun. - V-așteptam! Auzi, dar nu vă supărați că vă întreb: așa vă place vouă să stați de Anul Nou, cu moșii? Nu vă duceți și voi ca tinerii, în Piața Universității? - Tanti Lidia, îți explicăm noi mai târziu cam cum stă treaba. Acum, dacă nu te superi, n-ai ceva de-ale gurii, o coajă de pâine... ceva.. acolo? - Am de
REVELION PE DRUMURI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1483256739.html [Corola-blog/BlogPost/382867_a_384196]
-
trecut istoric remarcabil. Ea apare în documente între anii 1551 și 1625 că „ocina domneasca”, iar în zilele de acum se bucură de faima comunei capitala a fizicii atomice românești. Într-o vreme, aceasta comună și împrejurimile ei au fost moșia de zestre a Doamnei Stâncă. Mihai Vodă-Viteazul și-a așezat aici tabăra înaintea luptei de la Călugăreni în august 1595. În ajunul bătăliei aici și-a ținut consiliul de război, într-o pivniță pe care și eu am cercetat-o și
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitoarea_elena_buica.html [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
și-a ținut consiliul de război, într-o pivniță pe care și eu am cercetat-o și am folosit-o că ascunzătoare în jocurile noastre. Umbră și răcoarea de acolo ne strecurau în inima o oarecare înfiorare. Mai apoi această moșie i-a aparținut lui Ioan Oteteleșanu. Acesta a fost ministru de finanțe în timpul lui Alexandru Ioan Cuza. Se trăgea dintr-o familie de mari boieri cu obârșia în Oltenia, cu întinse moșii și case în mai multe zone ale țării
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitoarea_elena_buica.html [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
în inima o oarecare înfiorare. Mai apoi această moșie i-a aparținut lui Ioan Oteteleșanu. Acesta a fost ministru de finanțe în timpul lui Alexandru Ioan Cuza. Se trăgea dintr-o familie de mari boieri cu obârșia în Oltenia, cu întinse moșii și case în mai multe zone ale țării, dintre care, mai cunoscute au fost moșia și castelul din Măgurele, dar mai ales clădirile și grădină devenite mai tarziu „Terasă Oteteleșanu” din București peste care tronează acum Palatul Telefoanelor. Aceste spații
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitoarea_elena_buica.html [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
Acesta a fost ministru de finanțe în timpul lui Alexandru Ioan Cuza. Se trăgea dintr-o familie de mari boieri cu obârșia în Oltenia, cu întinse moșii și case în mai multe zone ale țării, dintre care, mai cunoscute au fost moșia și castelul din Măgurele, dar mai ales clădirile și grădină devenite mai tarziu „Terasă Oteteleșanu” din București peste care tronează acum Palatul Telefoanelor. Aceste spații au fost locurile de întâlnire ale protipendadei Bucureștiului. George ROCĂ: Fascinant! Pe la sfarsitul ’60, pe
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitoarea_elena_buica.html [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
relatări despre acest castel devenit institut de învățământ și locurile din preajma, le avem din „Jurnalul intim” și din nenumărate alte însemnări ale scriitorului Ioan Slavici care a locuit aici timp de 14 ani ca director și profesor: „Măgurelele au fost moșie de zestre a Stanchii Doamnei și se întindea din Dâmbovița până-n Argeș. Mihai-Vodă Viteazul avea aici loc de ședere, unde a ținut în ajunul bătăliei de la Călugăreni consiliul de război, si bătrânii arată și azi unde se află cula lui
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitoarea_elena_buica.html [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
fost pus în posesiune domnul Ioan Kalinderu, administratorul averii Oteteleșanu și membru al Academiei Române, după ce rude colaterale au atacat testamentul și totul s-a clarificat prin tribunal. Ioan Kalinderu, încă înainte de a dona Academiei Române (1893) toată averea familiei Oteteleșanu, inclusiv moșia Măgurele cu castelul, parcul, dependințele, etc., terminase restaurarea castelului, programul de studii și planul de organizare al institutului. Acesta a fost inaugurat în anul școlar 1894-1895 cu prima serie de 15 eleve, a clasei I. Directorul de studii al institutului
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitoarea_elena_buica.html [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
Onufrie. Cuviosul Chiriac ajunge unul dintre cei mai mari pustnici din Carpații noștri sfinți și unul dintre cei mai mari asceți ai Bisericii Ortodoxe Naționale. (Arhim. Ioanichie Bălan, Patericul Românesc. Ed. Episcopiei Romanului-2001) Așadar, după micul dejun copios, plecăm la Moșia de la Vlădești a doamnei doctor Vișan, locul natal al actorului-politician Mircea Diaconu, vecină cu comunele Mihăești-Pietroșani-Schitul Golești-ctitorie medievală a boierilor Golești pe moșia Grădiștea de Sus lângă Câmpulung și Boteni, unde s-a născut Petre Țuțea-Socratele Filosofiei creștin-ortodoxe. Și cum
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1476780548.html [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
Ortodoxe Naționale. (Arhim. Ioanichie Bălan, Patericul Românesc. Ed. Episcopiei Romanului-2001) Așadar, după micul dejun copios, plecăm la Moșia de la Vlădești a doamnei doctor Vișan, locul natal al actorului-politician Mircea Diaconu, vecină cu comunele Mihăești-Pietroșani-Schitul Golești-ctitorie medievală a boierilor Golești pe moșia Grădiștea de Sus lângă Câmpulung și Boteni, unde s-a născut Petre Țuțea-Socratele Filosofiei creștin-ortodoxe. Și cum altfel puteam să fim bine primiți dacă nu cu bucuria sinceră a celor doi ciobănești carpatini care au în grijă gospodăria atunci când stăpâni
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1476780548.html [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
și sfinte hramuri. Al Pietrei Duh și tatăl bun Lui bunul Dragobete, Își chemă fiu-ntr-un ajun De praznic pentru fete Și îl lipi de pieptul lui La pieptu-i să îl știe, Cu grija înțeleptului Să-l vază pe moșie. Și să nu-l scape îndrăcit De vreo ispită goală, De la cornaciul îndrăgit De piaza de sub poală, Rugă pe Maica Celui Sfânt Și milostiv și falnic Să-l schimbe-n plantă de pământ Cu numele Năvalnic. Și-așa purcese și
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 by http://confluente.ro/Navalnicul_republicare_po_romeo_tarhon_1392708715.html [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
12 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Eu mă aflu aici din complezență Nu mi-a făcut nimeni vreun reproș Că semnez în condici de prezență Și arunc hârtiile la coș Opt ore pe zi cu competență Toți ai mei cu moșii și strămoși Au semnat în condici de prezență Și-au zvârlit hârtiile la coș Să păstrăm o notă de decență: N-am de gând să vă ofer gogoși Și dacă vreți să mergem la esență La fel făceam și ca
RONDEL DE COMPLEZENŢĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Rondel_de_complezenta_ion_untaru_1350048030.html [Corola-blog/BlogPost/359415_a_360744]
-
și nevoile și neamul ... Și de-aceea tot ce mișcă-n țara asta, râul, ramul/ Mi-e prieten numai mie/ iară ție dușman este/ Dușmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste./ N-avem oști, dară iubirea de moșie e un zid/ Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid! ” Pe fruntea oamenilor care nu-și cunosc limitele -orgolioșii -, nu poate fi scris cuvântul „modestie”. Numai omul modest și înțelept cugetă mult și înfăptuiește lucruri bune. Referință Bibliografică
VREMEA ORGOLIILOR de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 by http://confluente.ro/Vremea_orgoliilor_vavila_popovici_1339601471.html [Corola-blog/BlogPost/366206_a_367535]
-
La ce folos o turlă cum nu s-a scris în carte când îi lipsește treapta vieții fără moarte? Și ce-i de-o fi crăiasă a lumii? Las să fie, că nu te dau din brațe pe-ntreaga ei moșie.” Își răzimase capul ca dorul pe lăută... Curând, uitând de oaspeți, din nou iar îl sărută. „Nu fii geloasă, dragă cum flaută privirea, ea are veșnicia, noi zborul ei - iubirea.” Apoi ea-și pleacă fruntea cerșind sfios alintul, dar fața
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
de păcatul împlinit cu voie, ori din eroare, de pâinea necoapta, pe care am împărțit-o săracilor - și-aș mai vrea, încă, să strig peste culmi: mi-e teamă de nesomnul care ma strânge la pieptu-i, de păduchii albi de pe moșia Bărăganului, de ciumă care bântuie în patria florii-soarelui - și-aș mai vrea, încă, să-ți fac mărturisire că mi-e sufletul pregătit că o candela pentru lumină, că mi-e trupul înflorit că un măr în Armindeni, că mi-e
ELOGIU MARTURISIRII de ION MARZAC în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_marturisirii.html [Corola-blog/BlogPost/340790_a_342119]
-
un exemplu: Satul Mahala, în ciuda rezonanței turcești a numelui său, este un frumos și autentic sat românesc la 7 km de Cernăuți. Numele lui vechi Ostrița, e menționat în uricul de danie a lui Ștefan în 1473, când satul și moșia Ostrița, au fost închinate mănăstirii Putna. Numele ia fost schimbat de turci când au stăpânit Cetatea Hotinului. Continuând cele spuse mai sus, în 1940 acei oameni blajini din Bucovina și Basarabia, după ce au ieșit dintr-o lungă noapte a istoriei
ZIUA NAŢIONALĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 by http://confluente.ro/Ziua_nationala_ionel_davidiuc_1341752040.html [Corola-blog/BlogPost/358154_a_359483]
-
că în vechime locuitorii se ocupau cu olăritul. De aici și-au luat - probabil - numele și familia boierilor Străchinescu. Nu este exclusă nici variant ca numele satului să fie dat de familia boierilor Srăchinescu, boieri ce au avut conac și moșie în zonă. Aceștia, în istoria Țării Românești, au deținut ranguri boierești, postelnici, ispravnici, pitari, etc. Tot din satul Străchinești era și Tănasie Miulescu, “tăiat de turci” ca participant la “zaveră”-Revoluția lui Tudor Vladimirescu din 1821. Biserica din Străchinești, cu
SFÂNTUL CU TURBAN DIN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1425554360.html [Corola-blog/BlogPost/369479_a_370808]
-
de învățămînt. Ca profesor la Academia Mihăileană (1855-1860) și la Universitatea din Iași (1860-1864), S. Bărnuțiu a reușit să creeze o școală, să dea un număr de elemente bine pregătite, care au cerut reforme democratice, ca votul universal și exproprierea moșiilor boierești și mănăstirești. Și la Iași, de la catedrele pe care le-a deținut, el a cerut pentru masele împilate, drepturi politice și condiții de viață omenești. Cu tot programul școlar extrem de încărcat, Simion Bărnuțiu a fost atent, la manifestările vieții
SIMION BĂRNUŢIU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Simion_barnutiu.html [Corola-blog/BlogPost/366941_a_368270]
-
Bistrița, Ițcani, Vaslui, Hârlău, Dorohoi și Cheia Cetatea Albă, Feleac, Popăuți, Vad și Scânteia. Cotnari, Șipote-Căpriana, Volovăț și Ștefănești Săratul-Râmnic, Piatra-Neamț, Chilingi, Chilia și Borzești. Grigoriu și Zografu, Vatoped și Bădeuți Constamonitu, Xenofont, Pantelimon și Pătrăuți ! A făcut danii în : moșii, sate, iazuri și odoare, Picturi, icoane și troițe, fântâni, veșminte și pridvoare. A fost zid de apărare, când năvălit-a păgânismul Și a făcut să dăinuie ce-i românesc și Creștinismul ! Papa Sixt al lV-lea, a spus în chip
SF.ȘTEFAN CEL MARE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1435761731.html [Corola-blog/BlogPost/369766_a_371095]
-
ascultarea de paraclisier și predă educația civică elevilor. Deoarece vorbea copiilor despre Iisus Hristos, comuniștii din Râmnicu Vâlcea i-au interzis să mai propovăduiască celor mici învățătura creștină. A fost nevoit să părăsească mănăstirea și s-a retras la o moșie pe care călugării de la Cozia o aveau aproape de Caracal. Acolo a rămas un an și jumătate, de unde a fost luat de părintele Gherasim Iscu, starețul Mănăstirii Tismana. Acesta l-a ascuns la Schitul Ciclovina, județul Gorj. Mitropolitul de atunci al
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1405319662.html [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
mai ales, în cultura populară actuala, ca ziua în care se înroșesc ouăle; pentru că se spune ca ouăle înroșite sau împistrite în această zi nu se strică tot anul. De asemenea, oamenii cred că aceste ouă sfințite și îngropate la moșie o feresc de piatră. Ouăle se spală cu detergent, se clătesc, se lasă la uscat, apoi se fierb în vopsea. Pe langă ouă roșii, românii contemporani mai vopsesc ouăle și în galben, verde, albastru. Unele gospodine pun pe ou o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/obiceiuri-din-joia-mare/ [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
ANI (INTERPRETĂRI INTERFERENȚIALE) Autor: Paul Polidor Publicat în: Ediția nr. 1551 din 31 martie 2015 Toate Articolele Autorului Bismarck: 200 de ani de la naștere (1 aprilie 1815 - 1 aprilie 2015) După primii șapte ani ai copilăriei (I=1815-1822), petrecuți pe moșia de la Kniephof, de care Otto își va aminti toată viața cu nostalgie și chiar cu emoție, următorul set de șapte ani (II=1822-1829) îl va găsi pe același copil, Otto von Bismarck (în urma unor demersuri ale mamei sale, Wilhelmine) învățând
VIAŢA LUI BISMARCK ÎN 12 CICLURI DE CÂTE 7 ANI (INTERPRETĂRI INTERFERENŢIALE) de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 by http://confluente.ro/paul_polidor_1427793378.html [Corola-blog/BlogPost/340378_a_341707]
-
biserici și mânăstiri primiseră donații importante din partea haiducului, iar altele au fost construite din temelii cu banii lui Dragu. Printre acestea, și biserica de la Străchinești. * Grădea era un țăran de fel de prin satele din partea dreaptă a Oltețului, fugit de pe moșiile unor boieri vlastelini. Împilarea, sărăcia dar mai ales niște incendii puse de o mână criminală și atribuite lui, îl fac pe Grădea să-și ia lumea în cap și să plece în haiducie. Odată cu el, au mai plecat și alții
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1492664881.html [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]