1,003 matches
-
Valea Lotrului cu minunățiile și legendele sale, cu oameni gospodari ce-și poartă tradițiile și obiceiurile din moși strămoși pe aceste meleaguri ca o mărturie a existenței lor în acest spațiu mioritic binecuvântat de Dumnezeu, domnul Goriță Oprescu, fiu de moșnean, harnic și priceput în descifrarea tainelor ascunse de multe documente din trecut, a demarat o muncă asiduă în cercetarea și punerea cap la cap a multor documente aflate la Arhivele Naționale din Vâlcea, ale Mănăstirii Cozia, Fondul de arhive personal
ISTORIA MOŞNENILOR BREZOIENI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345989_a_347318]
-
de arhive personal al regretatului profesor și pictor brezoian, Gheorghe Surdu, dar și a arhivei personale acumulată cu migală și simț de răspundere de-a lungul anilor. De asemenea, ca izvor de documentare, a analizat cartea domnului D. Ciobotea, „Despre moșneni”, un amplu studiu despre apariția obștilor de moșneni de la Cazane până la munții de curbură. Această lucrare l-a ajutat să înțeleagă mai bine legile nescrise ale “devălmășiei” și cine au fost și sunt moșnenii. După revoluție, politicienii și administratorii statului
ISTORIA MOŞNENILOR BREZOIENI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345989_a_347318]
-
brezoian, Gheorghe Surdu, dar și a arhivei personale acumulată cu migală și simț de răspundere de-a lungul anilor. De asemenea, ca izvor de documentare, a analizat cartea domnului D. Ciobotea, „Despre moșneni”, un amplu studiu despre apariția obștilor de moșneni de la Cazane până la munții de curbură. Această lucrare l-a ajutat să înțeleagă mai bine legile nescrise ale “devălmășiei” și cine au fost și sunt moșnenii. După revoluție, politicienii și administratorii statului nu prea aveau multe cunoștințe despre noțiunea de
ISTORIA MOŞNENILOR BREZOIENI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345989_a_347318]
-
analizat cartea domnului D. Ciobotea, „Despre moșneni”, un amplu studiu despre apariția obștilor de moșneni de la Cazane până la munții de curbură. Această lucrare l-a ajutat să înțeleagă mai bine legile nescrise ale “devălmășiei” și cine au fost și sunt moșnenii. După revoluție, politicienii și administratorii statului nu prea aveau multe cunoștințe despre noțiunea de „Obște”, unii dintre ei considerând ca fiind o formă de comunitate perimată prin felul cum funcționa, dar din punct de vedere național, pe acea vreme, era
ISTORIA MOŞNENILOR BREZOIENI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345989_a_347318]
-
care tot ceea ce se obținea din exploatarea pădurilor se împărțea în mod egal, deci împărțirea în mod egal a drepturilor. Aceasta mai funcționează și astăzi, izolat, în anumite zone. Adică un drept nu se împarte moștenitorilor, ci după decesul unui moșnean acel drept se redistribuie tuturor membrilor obștii. Iar în cazul tinerilor, copii ai localnicilor, după împlinirea vârstei majoratului sunt puși în drepturi ca ceilalți moșneni. Domnul Goriță Oprescu, asociază metaforic sistemul de funcționare al devălmășiei egalitare cu o formă de
ISTORIA MOŞNENILOR BREZOIENI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345989_a_347318]
-
izolat, în anumite zone. Adică un drept nu se împarte moștenitorilor, ci după decesul unui moșnean acel drept se redistribuie tuturor membrilor obștii. Iar în cazul tinerilor, copii ai localnicilor, după împlinirea vârstei majoratului sunt puși în drepturi ca ceilalți moșneni. Domnul Goriță Oprescu, asociază metaforic sistemul de funcționare al devălmășiei egalitare cu o formă de comunism primitiv. Devălmășia inegalitară se deosebește de prima prin drepturile care-i revin fiecărui moșnean care se împart la urmașii acestuia și așa mai departe
ISTORIA MOŞNENILOR BREZOIENI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345989_a_347318]
-
după împlinirea vârstei majoratului sunt puși în drepturi ca ceilalți moșneni. Domnul Goriță Oprescu, asociază metaforic sistemul de funcționare al devălmășiei egalitare cu o formă de comunism primitiv. Devălmășia inegalitară se deosebește de prima prin drepturile care-i revin fiecărui moșnean care se împart la urmașii acestuia și așa mai departe. În volumul de față, „Istoria Obștei Moșnenilor Brezoieni” se face o prezentare succintă a donațiilor „pentru iertarea de păcate” a unor moșneni din proprietățile lor către mănăstirile din zonă, creând
ISTORIA MOŞNENILOR BREZOIENI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345989_a_347318]
-
de funcționare al devălmășiei egalitare cu o formă de comunism primitiv. Devălmășia inegalitară se deosebește de prima prin drepturile care-i revin fiecărui moșnean care se împart la urmașii acestuia și așa mai departe. În volumul de față, „Istoria Obștei Moșnenilor Brezoieni” se face o prezentare succintă a donațiilor „pentru iertarea de păcate” a unor moșneni din proprietățile lor către mănăstirile din zonă, creând mai târziu nemulțumiri în rândurile urmașilor. Emiterea în 1910 a primului Cod Silvic românesc, după modelul francez
ISTORIA MOŞNENILOR BREZOIENI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345989_a_347318]
-
de prima prin drepturile care-i revin fiecărui moșnean care se împart la urmașii acestuia și așa mai departe. În volumul de față, „Istoria Obștei Moșnenilor Brezoieni” se face o prezentare succintă a donațiilor „pentru iertarea de păcate” a unor moșneni din proprietățile lor către mănăstirile din zonă, creând mai târziu nemulțumiri în rândurile urmașilor. Emiterea în 1910 a primului Cod Silvic românesc, după modelul francez, constituie baza juridică de funcționare a obștilor moșnenilor. Autorul analizează amănunțit evenimentele și încearcă să
ISTORIA MOŞNENILOR BREZOIENI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345989_a_347318]
-
donațiilor „pentru iertarea de păcate” a unor moșneni din proprietățile lor către mănăstirile din zonă, creând mai târziu nemulțumiri în rândurile urmașilor. Emiterea în 1910 a primului Cod Silvic românesc, după modelul francez, constituie baza juridică de funcționare a obștilor moșnenilor. Autorul analizează amănunțit evenimentele și încearcă să urmeze o linie clară a desfășurării acestora precum și veridicitatea lor. Ne amintește despre primele societăți de exploatare a masei lenoase care au apărut în Brezoi, despre primele joagăre, dar și despre multe controverse
ISTORIA MOŞNENILOR BREZOIENI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345989_a_347318]
-
ne vorbește despre disputele de-a lungul anilor dintre ocol și obște, intervenții judecătorești dar și despre procesul de naționalizare. Ajutat de domnul Nicu Efrim și ceilalți membrii ai comitetului AD-HOC a luptat începând cu anul 2000, pentru reconstituirea Obștei Moșnenilor Brezoieni, perioadă în care au întâmpinat multe greutăți și nedreptăți din partea guvernanților, uneori manifestată chiar prin nepăsarea acestora față de această formă de asociere a pădurilor și pășunilor numită Obște. Dar au fost conflicte cu Romsilva și chiar în interiorul asociației (în
ISTORIA MOŞNENILOR BREZOIENI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345989_a_347318]
-
în interiorul asociației (în lupta pentru supremație) la un moment dat obștea devenind bicefală. În partea a doua a lucrării sunt anexate o serie de documente care atestă veridicitatea studiilor din arhive, dar și pe baza Ocolniței Brezoi. Lucrarea „ Istoria Obștei Moșnenilor Brezoieni” va rămâne o vie mărturie a continuității tradiției moșnenești pe aceste meleaguri mioritice al Văii Lotrului. Referință Bibliografică: Istoria Moșnenilor Brezoieni / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 846, Anul III, 25 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
ISTORIA MOŞNENILOR BREZOIENI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345989_a_347318]
-
o serie de documente care atestă veridicitatea studiilor din arhive, dar și pe baza Ocolniței Brezoi. Lucrarea „ Istoria Obștei Moșnenilor Brezoieni” va rămâne o vie mărturie a continuității tradiției moșnenești pe aceste meleaguri mioritice al Văii Lotrului. Referință Bibliografică: Istoria Moșnenilor Brezoieni / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 846, Anul III, 25 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
ISTORIA MOŞNENILOR BREZOIENI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345989_a_347318]
-
prin înserarea ce coboară Același murmur liniștit de apă - Prin amintire albie își sapă Dintr-un izvor de munte de-astă vară. Prin vadul amintirii pot să-ncapă Mulțime de oștiri ce colindară, Și carele cu fân și cu povară, Moșnenii adunați la o agapă. E vechi și nou, parfum de sfântă carte, Rememorarea gândurilor noastre-i, E timpul existenței fără moarte, E cântecul pădurii și al pietrei, Pornit dintotdeauna de departe, E cântecul iubirilor și vetrei. Adrian Simionescu Referință Bibliografică
DINTR-UN IZVOR de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348959_a_350288]
-
pasaje de trecere spre Banat (în general poteci pentru oameni și animale), dintre care unele erau mai lesnicioase( pemiteau și mersul cu carul ), ocolind drumul vechi Severin - Orșova.-Mehadia - Caransebeș, ajungând chiar la Teregova și Armeniș 2. Alături de vechii potecași- moșneni de la poalele Munților Mehedinți - sunt aduși noi cete de moșneni la Baltă , Izverna , Gornovița, Podeni, Prejna, Costești, etc. numiți în documente din descălecat. 3și se constituie chiar un corp de oaste-Oastea Mehedinților, care opera nu numai în zonă, dar și
DR. MITE MĂNEANU. PROBLEMA ELITELOR ÎN TRECUTUL ROMÂNESC. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346294_a_347623]
-
și animale), dintre care unele erau mai lesnicioase( pemiteau și mersul cu carul ), ocolind drumul vechi Severin - Orșova.-Mehadia - Caransebeș, ajungând chiar la Teregova și Armeniș 2. Alături de vechii potecași- moșneni de la poalele Munților Mehedinți - sunt aduși noi cete de moșneni la Baltă , Izverna , Gornovița, Podeni, Prejna, Costești, etc. numiți în documente din descălecat. 3și se constituie chiar un corp de oaste-Oastea Mehedinților, care opera nu numai în zonă, dar și împreună cu Oastea Țării, în situații deosebite (lupta de la Selimbăr, oct.
DR. MITE MĂNEANU. PROBLEMA ELITELOR ÎN TRECUTUL ROMÂNESC. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346294_a_347623]
-
o cetățuie (atestata încă în 1579)6, apoi coboară la Crivelnic - Mănăstirea Coșuștea 7(ctitorita de boierii mehedințeni în perioada 1535-1545) de unde trecea la Bala de Sus și Baia de Arama și de aici la Tismana. În aceste condiții o parte dintre moșnenii și boierii mehedințeni ai acestei perioade îndeplineau sarcini administrative și militare , bine stabilite, având posibilitatea să acceadă, prin merite proprii, la ranguri, să se ridice și să strângă averi. Așa se explică atestarea, în această perioadă, a unor boieri noi
DR. MITE MĂNEANU. PROBLEMA ELITELOR ÎN TRECUTUL ROMÂNESC. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346294_a_347623]
-
perioade îndeplineau sarcini administrative și militare , bine stabilite, având posibilitatea să acceadă, prin merite proprii, la ranguri, să se ridice și să strângă averi. Așa se explică atestarea, în această perioadă, a unor boieri noi, unii de origine modestă (dintre moșneni), iar alții dintre străini, atrași de noile oportunități administrative și militare ale zonei - sârbi, croați, români bănățeni sau ardeleni, unguri chiar.8 (Ciar cei doi oameni de încredere ai marelui paharnic Lupu Mehedințeanu erau un sârb rascian, Buzdugan și un
DR. MITE MĂNEANU. PROBLEMA ELITELOR ÎN TRECUTUL ROMÂNESC. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346294_a_347623]
-
Drobeta Tr Severin , 1999, p. 39-40. Idem, Agricultură și comerțul românesc în secolele XVIII-XIX . Aspecte generale, regionale și specifice, Editura Autograf MJM, Craiova, 2009, p. 204-205. Între aceste poteci era, și cea de la Fântână Paharnicului sau Pietrele Vinete păzita de moșnenii din Podeni, aflată în hotarul Ponorălu(ibidem, p. 205) unde tradiția, păstrată până în secolul XX, si menționată de C.V.Obedeanu, vorbeste de o Cetate a Paharnicului (ibid.) Ibidem, p. 151-184 Idem, Repere istorice și culturale în Oltenia epocii moderne, Editura
DR. MITE MĂNEANU. PROBLEMA ELITELOR ÎN TRECUTUL ROMÂNESC. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346294_a_347623]
-
două mori cu câte 3 pietre, proprietatea comisului Costache Glogoveanu17și alta asemănătoare la Cătunul. Pe râul Tismana se găseau 3 mori cu câte patru pietre, una la Câlceștii de Sus, proprietatea lui Nicolae Rogoz , alta la Câlceștii de Jos, proprietatea moșnenilor și ultima la Hodorasca 18. Pe Motru, la Broșteni, exista o moară cu patru pietre, propriatea boierilor Cuțuiești 19, iar în sud, pe râul Blahnița, întâlnim alte câteva mori cu 3 și 4 pietre printre care cea de la Balta Varde
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
4 pietre printre care cea de la Balta Varde 20. Datorită indicelui sporit de rentabilitate oferit în general de mori, construirea, achiziționarea și exploatarea instalațiilor de morărit este un domeniu care atrage în această perioadă foarte mulți proprietari și arendași, pe moșnenii și locuitorii satelor și orașelor, pe alți întreprinzători. Spre exemplificare arătăm că numai în trei luni ale anului 1831 la moara de la Obârșia din plasa Câmpul, moară cu trei pietre , a postelnicului Vasile Plopșoreanu, are NOTE 1. Șt. Olteanu, C.
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
transformă casa (pimnița) de la via sa, de pe dealul Gârdanului, de lângă Cerneți, într-o culă respectabilă. Aceleași evenimente politico-miltare și sociale oferă însă și oportunități afirmării meritocratice a unor elemente înzestrate din stările inferioare (lucrative) ale societății( mai ales dintre țăranii moșneni), dintre care unora , prin slujbe, capacitate și fapte ostășești, ajung să li se recunoască condiția de boiernași și mici boieri, cu avantajele economice și sociale aferente 3. Alții devin negustori recunoscuți la Craiova , Cerneți și în alte orașe și târguri
LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]
-
mișcare și transformare. Un semn al acestei evoluții ni-l oferă, surprinzător, un document nou publicat de noi, recent, care arată cum elita politico-socială boierimea ( mare, mijlocie și mică), dar și numeroși fruntași ai comunităților umane din Oltenia(provenind dintre moșneni, boiernași, negustori, comandiri ostășești, ș.a )se întrec în a ctitori, preînoi, zugrăvi, înzestra biserici și mânăstiri, subliniindu-și astfel rolul de lideri în societate - atitudine nouă, modernă și pozitivă. Între ctitori sunt atestați de catagrafia citată, pentru perioada 1760-1822
LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]
-
arealul Govodarvei, cu hotarele, vecinătățile și toponimele sale: Severinești, Căzănești, Cervenița, ș.a. Ele reflectă preocuparea unor boieri și dregători din zonă(Matei Glogoveanu, Barbu Poenaru, Dumitrașco Gârboviceanu) pentru a reglementa situații patrimoniale uneori încurcate, dar și interesul unor cete de moșneni sau a unor fruntași locali din Cerneți( Istrate Calotescu spre exemplu), pentru a păstra sau dobândi pământ în hotarul Govodarva. În ansamblu, aceste documente oferă informații despre o lume mehedințeană în schimbare în care trăiesc și se manifestă viitorii fruntași
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]
-
auzul tuturora. Și cercetându-le foile ce amănuntul am găsit în tot hotarul patru tee. De s-a consemnat unu (al )Borcenilor, altul (al )Dăeștilor, altul (al)Mocimăneștilor, altul(al )Bădescului, care (e)pe teiul Borcenesc , Osebindu-să de cătră ceilalți moșneni, le-am dat pe din jos alăture cu moșia Urdăreanului, puind și semne cu petre, le-au venit la capătul moșii, despre răsărit stânjeni 293, pe mijloc stânjeni 365, la apus stânjeni 286. Iar pentru o vale ce să zice
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]