2,071 matches
-
păstrat toată viața supranumele de alint "Moțu", pe care i-l dăduse bunica sa, fiindcă era primul ei nepot, dar cînd era întrebat de unde i se trage acest nume mai dădea și explicația firoscoasă, că așa e el, mai cu moț. Nu cred că și-a dorit ca moartea lui să devină un spectacol. Dar mă îndoiesc că ar fi avut ceva împotrivă ca prietenii săi să vorbească despre el și ca oamenii din public să-l privegheze.
Morți paralele by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9390_a_10715]
-
din numărul total de indivizi. Rezervele de piele sunt reduse, iar lâna are o extindere bună pe corp. La unii indivizi extinderea pe extremități depășește mult nivelul genunchilor și jaratelor, iar pe cap frecvent se termină pe frunte cu un moț. Celelalte subregiuni ale capului fiind acoperite cu jar alb. Evoluția greutății corporale la categoriile de tineret, precum și valoarea principalelor dimensiuni corporale înregistrate la adulte, sunt caracteristice tipurilor de ovine cu o precocitate moderată. Greutatea corporală este de 42 - 48 kg
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
de lână În funcție de gradul de pigmentare a lânii și a jarului, în cadrul rasei există diferite varietăți de culoare deosebite între ele și prin alte caractere. Lâna este de regulă uniformă, cu o extindere bună pe corp Îpe frunte formează un moț, iar pe membre coboară până la nivelul genunchilor și jareteloră, iar cojocul are cusătura încheiată. Lâna este formată din fibre intermediare, la care în mare parte lipsește stratul medular. În cazul în care stratul respectiv este prezent, acesta poate fi observat
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
câștigat, azi, pe teren propriu, meciul cu FCM Târgu Mureș, cu scorul de 4-1 (2-0). Golurile au fost marcate de L. Ganea (29), Torje (45, 65) și Dănciulescu (69), respectiv L. Ganea (77 - autogol). În minutul 40, fundașul dinamovist Cosmin Moți a avut un atac întârziat în colțul careului propriu, cu talpa sus, pe gamba adversarului, dar a ratat mingea și l-a lovit pe Laurențiu Rus. Jucătorul alb-roșiilor a primit doar cartonaș galben, cu toate că faultul a fost unul extrem de dur
Dinamo, victorie lejeră cu FCM Tg. Mureş, 4-1, urcă peste Steaua şi Rapid () [Corola-journal/Journalistic/77190_a_78515]
-
timp de asediu. Dar să vedeți ce întâmplare... * Am cinstea și plăcerea să fiu vizitat uneori de tineri scriitori - poeți, pro-zatori, critici. De cele mai multe ori, îi cunosc prima dată. Cum s-a petrecut cu tânărul M. V. din Oradea, de origine moț din Câmpeni, un băiat deștept, bine, înalt cu o figură... nu știu de ce mi se pare mie, de neamț. Tânărul a fost invitat la mai multe instituții din capitală, datorită cunoașterii, studiilor, făcute la Cluj, și în general talentului său
Marele drog, foamea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9727_a_11052]
-
og dă-mi paputa! Nu pronunța pe atunci sunetele „ș” și „r”, de exemplu, la mere le zicea „maci”. Considerat a fi cauza tuturor relelor, ceea ce nu-mi convenea de multe ori, în semn de recunoștință o trăgeam sever de moț. Luatul în brațe de cei mari, în special de tanti Jeni, și ridicatul deasupra capului lor, era un obicei al casei. Totuși, un eveniment imprevizibil s-a ivit din joacă, atunci când am aruncat o foarfecă spre Dorina, mai mult în
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
artilerie, blindate și camioane, consemnând totul și întocmind câteva schițe topografice. La întoarcere, am rătăcit drumul printre troienele cufundate în beznă, orbecăind ore în șir până la miezul nopții, când, ca prin minune, o luminiță ne-a orientat spre adăpostul unui moț singuratic. Bătaia noastră în ușă n-a primit nici un răspuns și, înghețați bocnă, sleiți de ultimele puteri am deschis ușa tinzii, de unde ne-au întâmpinat un cor de sforăituri și un val de aer călduț, strident mirositor, de-ți muta
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
de viață. O să-l vezi abia vineri seară, când o să treacă pentru un avans. Sâmbătă, pe la șapte și zece dimineața, o să-ți dea deșteptarea. Până-n prânz trebuie să termine, că are un parastas, o cumetrie, un botez, un tăiat de moț, o chestie serioasă, vezi bine. Așa că te zorește să-l ajuți și să-i dai sculele la mână. Observă că ești cam mocăit și că profesor, profesor, da' nu prea vezi meserie și habar n-ai să deosebești o cheie
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
bună ajutând-o pe o amărâtă care, oricum, se spetea la bandiții ăia de patroni italieni pe o leafă de mizerie. În plus, făcuse o adevărată afacere, scutindu-l pe soț de bani cât pentru două botezuri, un luat de moț și o rupere de turtă sau, hai, socotind în mare, cât pentru o înmormântare mai de Doamne-ajută. Așa că spuse cu un fel de blândețe lejer amuzată, dar și cu un entuziasm sincer, însă reținut: "Fănele, prea le pui la inimă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
mijloacelor de transport din ce În ce mai rapide, de la avionul supersonic până la ascensorul cu reacție, distanța devenise aproape o constantă, ajungeai la fel de repede cu mașina În partea cealaltă a orașului sau cu naveta În Țara de Foc. Luni dimineață, așadar, Înfigeam alpenștocul În moțul Himalayei, miercuri la amiază eram În plină scufundare În Groapa Marianelor și, după câteva ore de somn, pedalam ca o cometă prin craterul vulcanului Galeras, urmărit de o trenă de lavă, pentru ca sfârșitul de săptămână să mă găsească plonjând În
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
de pe coridor, culegând din zbor detaliile de Îmbrăcăminte pe care le lăsa În urmă. Mai Întâi, mănușa fină de ațică, apoi voalul care-i adăpostise umerii de mărgean, angelica-i bustieră, un basc de pensionar mâncat de molii și cu moțul rupt, un șorț pătat de bucătăreasă, șalul mai lung decât Calea Lactee, o băsmăluță, o altă bustieră, un portjartier, o cizmă cu carâmbul rupt, inutil să vă spun că goneam ca un expres prin halte neluminate, incitat de acest puzzle intelectual
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
ar fi strămoșul omului, veriga lipsă În lanțul care unește amoeba cu strungăreață de contabilul cu gheb. Forma de viață e botezată „sfârc“, În cinstea locului unde s-a făcut descoperirea. În lume Începe Titmania. McDonald’s lansează chifteaua cu moț numită Titburger. Sloganul noului produs: „Mănânci ca la mama acasă“. Un pictorial cu Țâța apare În Hustler. În poza de pe copertă, insula se vede cu mamelonul căzut cochet pe un versant, ca o pălărioară așezată neglijent, și determină o modă
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
sunt verii lu’ matale... Stați liniștită, i-am răspuns. Îi dau afară imediat, că strâng muște. Auzindu-mă, erata din teoria lui Darwin a ciulit urechile. Malacul și-a dezlipit ochii de pe nud și a trântit ușa, ghilotinând unul din moțurile gazdei, apoi s-a rotit spre mine cu agilitatea unui cilindru acoperit cu kebab. M-am gândit cum i-ar sta mușcat de veioza masivă de lângă canapea - compoziția ar fi primit cu siguranță unele Îmbunătățiri, dar Boț Împuțit l-a
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
evident, "furnizorii" lor: dobândirea unui titlu onorific sau de competență e la îndemâna oricui. Oricine poate deveni orice, un inginer constructor poate deveni ministru al educației naționale, un șofer poate deveni ministru al transporturilor, un gurist pe la nunți și tăieri de moț poate ajunge deputat, domnul Mischie poate deveni doctor în Istorie, domnul Stentor - așa semnează el - poate deveni gazetar cu sudalma vioaie, cutare dentist poate deveni expert în dacologie ș.a.m.d. Era o vreme când un titlu de competență se
Titluri cu tarif by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/9199_a_10524]
-
care l-am învățat de la vărul Hesh, alte patru versuri de poezie menită să-mi aprofundeze înțelegerea nedreptăților suferite de noi... Indignarea, dezgustul inspirat de neevrei părinților mei începea să aibă o noimă: goiul avea pretenția că e mai cu moț, or, de fapt, noi le eram superiori lor din punct de vedere moral. Și superiori ne făceau tocmai ura și disprețul cu care ne blagosloveau din plin! Dar cum rămâne cu disprețul nostru față de ei? Și cum rămâne cu Heshie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
bine crescut. — N-am nici o religie, îi zic eu întorcându-mă respectuos, cam cu o fracțiune de grad, cu fața mai spre el. — Nu ai, hai? Nu pot să am. — Și de ce nu, mă rog frumos? Te crezi mai cu moț? Uită-te la mine! Te crezi formidabil? — Nu cred în Dumnezeu. — Dă-ți jos nădragii ăia de bumbac, Alex, și pune pe tine ceva ca lumea. Nu-s nădragi, sunt blugi Levis. — Azi e sărbătoarea Rosh Hashanah, Alex, și tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
dacă sunt rezistente în condițiile unui futai simulat. Până acum, totul e-n regulă. Cum rămâne însă cu sacrul cauciuc care și-a lăsat de-acum amprenta de neșters a formei imprimată pe portmoneul meu, cel cu totul deosebit, cu moțul lubrifiat, pe care îl păstrasem anume pentru cordeală? Cum aș putea să cred că n-a suferit nici o stricăciune după ce am stat cu fundul pe el la școală - turtindu-l în portmoneu - vreme de aproape șase luni? Și cum pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Bubbles... — Număr până la cincizeci și, dacă nu termini până atunci, n-o să fie vina mea. Cincizeci? Norocul meu dacă până la cincizeci n-o să mi-o rupă de tot. Ușurel, băi, îmi vine să răcnesc din toți rărunchii. Mai blând în jurul moțului, te rog! - „unșpe, doișpe, treișpe“ și îmi zic în sinea mea Slavă Domnului că mai am un pic și scap - țin-te bine, mai ai patruzeci de secunde - dar, o dată cu ușurarea, vine, desigur, și dezamăgirea, cruntă de tot: asta e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
o stare de leșin abțiguit, se chircise și urinase pe un vraf de cărți de-ale lui Dan, care zăceau într-un colț al încăperii. Când s-a întors pe salteaua țeapănă, s-a ghemuit în poziție fetală, simțind cum moțul lui Dan i se freacă de omoplați și gura lui bine conturată îi mozolește carnea. I-a răspuns cu o precizie matematică. Cam după un an, Dan și Carol s-au căsătorit, iar toți cei care îi cunoșteau și-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
de Dan într-un mod obscur. Era sigură că ceea ce simțea pentru acest trup alb, subțire și colțuros, cu toate alunițele maronii care îl acopereau, era dragoste. Și iubea și părul de culoarea nisipului, pieptănat în stilul anilor ’20, cu moțul arcuit peste sprâncenele delicate. Carol reacționa și la îndemânarea lui Dan. Ca mulți alți oameni cu orientare artistică, Dan era priceput la lucrul manual și făcea chestii amuzante din hârtie și carton. Invitația la nunta lor fusese o sculptură din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
faptul că lui Dan îi displăcea să vorbească deschis despre serviciu, ca și despre sentimentele sale. Știa foarte bine că nu poate risca să-l întrebe direct, că nu se va alege decât cu o grimasă enervată și cu imaginea moțului său, de-acum pleoștit, fluturând atunci când va trânti ușa. Absenteismul atrase după sine și mai multă băutură. Carol găsea sticle suspecte de lichioruri lipicioase și rachiu puturos în tot felul de locuri: sub chivuetă, pe sub taburete, în spatele grilajelor de aerisire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
pentru graur. Sepiile erau albe, uscate și ușoare în mâna ei, ca niște oase albite. Le împinse printre gratiile cuștii. Păsările o priviră cu câte un ochi, în felul acela atent și scrutător. Dan o cuprinse pe la spate, îi simțea moțul frecându-i-se de omoplați. Se scutură ca să-l îndepărteze. Din bucătărie, unde aștepta să fiarbă apa din ceainic, îl auzea cum bolborosește ceva în sufragerie. 4 Dave 2 Numele real al lui Dave 2 era Hobbes, iar părinții lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
să fie limpede!), pe urmă s-a precipitat să ajungă mai iute la destinație și a nimerit cu fruntea în alt raft al bibliotecii, o scândură cu muchii tăioase vopsită-n galben, care i-a spart capul încât la tăierea moțului și la alegerea celor trei lucruri de pe tăviță a purtat deasupra unui ochi o uriașă gâlmă sângerie (această cicatrice, vrea, nu vrea, n-are cum s-o ascundă dacă doriți s-o priviți). Cât privește premonițiile mele, când îl alintam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
și voievodul 0976. Și „O voce distinctă care mai are încă multe de spus. În fond, un moralist”. Am fost 1.254. Și 9C. Și 12C. Sunt un idiot care-și lipește cu prenadez, când e să iasă în lume, moțul. Ar trebui să fac curățenie. L-am nimerit pe Zagan cu o piatră trasă cu praștia. Nu știu de unde a apărut, încercam să țintesc nucul. De fapt, asta ne speria pe toți, îl vedeai dintr-odată lângă tine și te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
roșu bogat dincolo de conturul normal al buzelor. Părul blond e des și strâns în creștet, așa încât umerii fetei nu par așa osoși. Tartinele pe care le tot flutură pe sub toate nasurile bătrâne sunt niște biscuiți pe bază de sifon, cu moțuri din produse secundare de carne. Fluturându-și tava, fata înaintează anevoie mai mult în tribuna publicului, cu ochii ei prea verzi și părul osos. Asta-i prietena mea cea mai bună, Evie Cottrell. Asta trebuie să fie Evie, pentru că iată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]