KorAP: Find »[drukola/base=moară & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 ...392 >

9,778 matches

Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532

atunci în Imperiul Austriac 37. În general, în secolulal XIX lea morile de apă își păstrează specificul, forma și locul determinant în aconomia agrară a vestului Olteniei și deabia în secolul următor apar și se dezvoltă la sate mai multe mori cu abur sau cu motor înzestrate cu valțuri. Astfel potrivit Recensământului din 1912 în județul Mehedinți existau 61 mori cu aburi, 59 cu benzină, 4 cu motor și 162 cu apă( în scădere)38 . În zona de munte și submontană

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
locul determinant în aconomia agrară a vestului Olteniei și deabia în secolul următor apar și se dezvoltă la sate mai multe mori cu abur sau cu motor înzestrate cu valțuri. Astfel potrivit Recensământului din 1912 în județul Mehedinți existau 61 mori cu aburi, 59 cu benzină, 4 cu motor și 162 cu apă( în scădere)38 . În zona de munte și submontană, morile făcăi (de apă) rămân în funcțiune până spre orizontul anilor 1980, fiind studiate și descrise de istorici și

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
cu abur sau cu motor înzestrate cu valțuri. Astfel potrivit Recensământului din 1912 în județul Mehedinți existau 61 mori cu aburi, 59 cu benzină, 4 cu motor și 162 cu apă( în scădere)38 . În zona de munte și submontană, morile făcăi (de apă) rămân în funcțiune până spre orizontul anilor 1980, fiind studiate și descrise de istorici și etnografi ca o dovadă a valorii și continuității civilizației populare în partea de vest a Olteniei 39. Spre sfârșitul secolului XIX, ca

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
ca o dovadă a valorii și continuității civilizației populare în partea de vest a Olteniei 39. Spre sfârșitul secolului XIX, ca urmare a dezvoltării orașului modern Tr Severin (fondat în1833)se creează condiții pentru construcția și funcționarea rentabilă a unor mori sistematice, cu aburi, după model austriac. Mutarea stabilimentelor austriece de transport pe Dunăre (DDSG) de la Schela Cladovei și Cerneți la Tr Severin , în 1852, dezvoltarea portului, șentierului naval și a cartierului nemțesc, în Tr Severin, au atras și întreprinzători din

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
sudul Ungariei și Banat, stabilindu-se în cele din urmă în zona noului port Tr Severin, în jurul anului 1854, de unde după marele îngheț al Dunării din 1857 Graff obține aprobarea autorităților române(pentru împământenire), cumpărând la Bistrița, cu 1100 galbeni moara marelui negustor și proprietar Nicolae Opran și s-a stabilit în Tr Severin, unde devine unul dintre întreprinzătorii și notabilitățile de frunte 41. În ultimele decenii ale secolului al XIX-lea un grup de întreprinzători, în frunte cu frații Elias

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
Severin, unde devine unul dintre întreprinzătorii și notabilitățile de frunte 41. În ultimele decenii ale secolului al XIX-lea un grup de întreprinzători, în frunte cu frații Elias, angrosistul Sabetay, Terese V. Schwartz și alții, urmând exemplul de succes al morii Graff, au fondat la rândul lor o altă moară- Moara de Foc 42, în partea de est a Severinului între actualele străzi Kiseleff și Independenței, stabiliment care a dat chiar numele unui cartier al orașului, Cartierul Moara de Foc și

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
a Severinului între actualele străzi Kiseleff și Independenței, stabiliment care a dat chiar numele unui cartier al orașului, Cartierul Moara de Foc și care a funcționat până în 1990, și a fost dezafectată în urma unei privatizări nereușite. Aceste două stabilimente împreună cu morile sistematice Schwark , Graff și Sabetay43de la Tr Severin și Bistrița 44 au constituit elementul de noutate pentru industria morăritului din partea de vest a Olteniei, tendință observată după 1900 și în partea centrală și sudică a județului unde, ca și în

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
Sabetay43de la Tr Severin și Bistrița 44 au constituit elementul de noutate pentru industria morăritului din partea de vest a Olteniei, tendință observată după 1900 și în partea centrală și sudică a județului unde, ca și în alte părți ale țării morile de apă sunt înlocuite aproape în totalitate de cele cu aburi sau cu motor pe benzină.45 Doar în partea de nord a Mehedințiului s-au păstrat cele de apă-făcăile- numite acum mori cu ciutută după dispozitivul de dirijare a

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
ca și în alte părți ale țării morile de apă sunt înlocuite aproape în totalitate de cele cu aburi sau cu motor pe benzină.45 Doar în partea de nord a Mehedințiului s-au păstrat cele de apă-făcăile- numite acum mori cu ciutută după dispozitivul de dirijare a debitului apei, asemănătoare cu o ciutură-cu aripi,ciutură încastrată într-o mâtcă- ansamblu tehnic descris încă din 1866 de către Ion Ionescu de la Brad46și confirmat în amintirile lui Vasile Dobromirescu din Băsești care

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
de dirijare a debitului apei, asemănătoare cu o ciutură-cu aripi,ciutură încastrată într-o mâtcă- ansamblu tehnic descris încă din 1866 de către Ion Ionescu de la Brad46și confirmat în amintirile lui Vasile Dobromirescu din Băsești care reconstituia în 1975 construcția morii din Lunca Gârdanului de la Băsești-Mehedinți înfăptuită de tatăl său în 191447 precum și de Ion Burcu din Cireșu care descrie, la rândul său, între altele și o moară a Bobârscanilor, din hotarul Cireșu, construită în jurul anilor 1875 de către cinci frați bobîrschești

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
confirmat în amintirile lui Vasile Dobromirescu din Băsești care reconstituia în 1975 construcția morii din Lunca Gârdanului de la Băsești-Mehedinți înfăptuită de tatăl său în 191447 precum și de Ion Burcu din Cireșu care descrie, la rândul său, între altele și o moară a Bobârscanilor, din hotarul Cireșu, construită în jurul anilor 1875 de către cinci frați bobîrschești, stăpânită și utilizată împreună(cu rândul) și numită moară cu șpreagă în această zonă.48 În comunitățile mici, izolate sau în situații de blocaj, (iarnă grea), în

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
foloseau încă râșnițele manuale( piatra mică rotitoare era acționată de un făcău vertical) instalații străvechi utilizate încă în unele sate mehedințene din zona de nord până în anii 1950-1960. De asemenea, trebuie menționat faptul că în secolul al XIX-lea unele mori îndeplineau și alte funcții: loc de popas și aprovizionare pentru drumeți sau păstori, cârciumă sau loc de găzduire, etc. Astfel de cazuri sunt menționate în morilor de la Cireșu, Vârciorova și mai ales la Moara Mătușii , de pe râul Hușnița de lângă Strehaia

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
anii 1950-1960. De asemenea, trebuie menționat faptul că în secolul al XIX-lea unele mori îndeplineau și alte funcții: loc de popas și aprovizionare pentru drumeți sau păstori, cârciumă sau loc de găzduire, etc. Astfel de cazuri sunt menționate în morilor de la Cireșu, Vârciorova și mai ales la Moara Mătușii , de pe râul Hușnița de lângă Strehaia.49În cazul acesteia din urmă, construită de o descendentă a marilor boieri Filișanu, se dusese vestea, păstrată până azi în tradiția populară, în satele din tot

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
în secolul al XIX-lea unele mori îndeplineau și alte funcții: loc de popas și aprovizionare pentru drumeți sau păstori, cârciumă sau loc de găzduire, etc. Astfel de cazuri sunt menționate în morilor de la Cireșu, Vârciorova și mai ales la Moara Mătușii , de pe râul Hușnița de lângă Strehaia.49În cazul acesteia din urmă, construită de o descendentă a marilor boieri Filișanu, se dusese vestea, păstrată până azi în tradiția populară, în satele din tot bazinul Hușniței, precum și în așezările dinspre sudul Mehedințiului

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
satele din tot bazinul Hușniței, precum și în așezările dinspre sudul Mehedințiului din zona Bălăcița, regiune spre care se îndreptau, din vechime păstorii transilvăneni în transhumasnța lor către bălțile Dunării. Ei făceau popas de aprovizionare cu făină, sare și altele la Moara Mătușii, de lângă Strehaia. În ansamblu, secolul al XIX lea constituie și pentru tradiționalul sector al morăritului perioada unor evoluții semnificative care îl plasează într-o poziție importantă pentru viața economică a unei societăți aflată în schimbare și modernizare. Note 23

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
27. Arhivele Naționale Mehedinți, fond Prefectura jud. Mehedinți, dosar 4389/1833, f 35. 28. Ibidem. 29. Ibidem, f. 83. 30. Ibidem, f. 19. 31. Ibidem, f. 13. 32. Paul Emanoil Barbu, op., cit.p.89-101. ; Nevoia de construi sau repara mori și făcăi a dus la creșterea numărului mămularilor care practicau acest vechi meșteșug. Astfel Catagrafia din 1835 înregistra numai la Baia de Aramă, 21 și la Cerneți 25 de mămulari( Vladimir Diculescu, Bresle, negustori și meseriași în Țara Românească, 1830/1848, Editura

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
21 și la Cerneți 25 de mămulari( Vladimir Diculescu, Bresle, negustori și meseriași în Țara Românească, 1830/1848, Editura Academiei, București, 1973, p. 113). 33 .Dacă în medie în Tara Românească reveneau în această perioadă 1,8 sate pe o moară, în județul Mehedinți media era de o,7 sate . Aici aproape jumătate din satele existente (148 din 341) aveau una sau mai multe instalații de morărit. Date extrase după Catagrafia morilor și făcăilor din județul Mehedinți din anul 1833(Arhivele

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
reveneau în această perioadă 1,8 sate pe o moară, în județul Mehedinți media era de o,7 sate . Aici aproape jumătate din satele existente (148 din 341) aveau una sau mai multe instalații de morărit. Date extrase după Catagrafia morilor și făcăilor din județul Mehedinți din anul 1833(Arhivele Naționale Mehedinți, fond Prefectura jud. Mehedinți, dosar 25( 4389) /1833, f . 7-36. Dar pentru ansamblul secolului XIX vezi la N.Chipurici, Un secol din viața satelor mehedințene, Catalog de documente, 1800-1907

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
p. 192. 36. Ibidem, p.550-551 37. Ibidem, p. 740 38. Dicționarul statistic al României intocmit pe baza rezultatelor definitive ale recensământului general al populațiunii din 19 dec. 1912, vol II, București, 1915, p. 594-599. Între cele mai cunoscute erau morile cu motor de la Gvardenița, Roșiori, Slivilești și Flămânda, în timp ce Oprișorul era vestit pentru cele 4 mori cu aburi, pe măsura cerințelor bogatei regiuni agricole a zonei de sud a Mehedințiului( Ibidem) 39. Mite Măneanu, Agricultura și comerțul românesc în secolele

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
pe baza rezultatelor definitive ale recensământului general al populațiunii din 19 dec. 1912, vol II, București, 1915, p. 594-599. Între cele mai cunoscute erau morile cu motor de la Gvardenița, Roșiori, Slivilești și Flămânda, în timp ce Oprișorul era vestit pentru cele 4 mori cu aburi, pe măsura cerințelor bogatei regiuni agricole a zonei de sud a Mehedințiului( Ibidem) 39. Mite Măneanu, Agricultura și comerțul românesc în secolele XVIII-XIX . Aspecte generale, regionale și specifice, Editura MJM, Craiova 2009, p. 200-201; Pavel Ciobanu, Plaiul Cloșani

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
Tudor Rățoi, Documente ale Municipalității, vol. I, (1833-1874), Editura MJM, Craiova, 2005, p. 390-391),pentru ca , la 6 aprilie 1874, același consiliu comunal să fie înștiințat de către căpitanul Portului Tr Severin că se impunea mutarea la Schela Cladovei a trei dintre morile care funcționau în port(Arhivele Naționale Mehedinți,fond Primăria Drobeta Tr Severin, dosar 3/1874, f.17 și Catalog cit., II, p.67-68); În 1881 funcționa chiar în Tr Severin, pe apa din Ogașul Fântânilor, care delimita spre est incintele

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
Naționale Mehedinți,fond Primăria Drobeta Tr Severin, dosar 3/1874, f.17 și Catalog cit., II, p.67-68); În 1881 funcționa chiar în Tr Severin, pe apa din Ogașul Fântânilor, care delimita spre est incintele Bisericii Maioreasa și Liceul Traian, moara ce aparținea Bisericii Sfintei Treimi din Cerneți (Documente ale municipalității severinene(1874-1900), vol. II, Craiova, 2006, p. 122-123 42.N.Chipurici, M. Măneanu, Catalog de documente privind istoricul orașului Tr Severin, 1833-1944 , Drobeta Tr Severin, 1972, p. 43, 57.;Dinică

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
și Tr Severin determină o dezvoltare importantă a acestei ramuri industriale în toată partea de vest a Olteniei situație ilustrată și de statistica industrială din decembrie 1924, întocmită de Banca Națională a României, care înregistra numai în județul Mehedinți, pe lângă cele 120 de mori cu motor din zona rurală, morile mari Traian din Tr Severin, Sabetay și C.Schwartz de la Bistrița și alte mori importante cu care era recomandabil să se facă afaceri între care moara fraților Nego și moștenitorii, Iacob Graff de la Bistrița

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
importantă a acestei ramuri industriale în toată partea de vest a Olteniei situație ilustrată și de statistica industrială din decembrie 1924, întocmită de Banca Națională a României, care înregistra numai în județul Mehedinți, pe lângă cele 120 de mori cu motor din zona rurală, morile mari Traian din Tr Severin, Sabetay și C.Schwartz de la Bistrița și alte mori importante cu care era recomandabil să se facă afaceri între care moara fraților Nego și moștenitorii, Iacob Graff de la Bistrița, Carol Schwark(Strahaia),Ilariu Bojin(Cerneți

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
și de statistica industrială din decembrie 1924, întocmită de Banca Națională a României, care înregistra numai în județul Mehedinți, pe lângă cele 120 de mori cu motor din zona rurală, morile mari Traian din Tr Severin, Sabetay și C.Schwartz de la Bistrița și alte mori importante cu care era recomandabil să se facă afaceri între care moara fraților Nego și moștenitorii, Iacob Graff de la Bistrița, Carol Schwark(Strahaia),Ilariu Bojin(Cerneți), Bălteanu ( Tr Severin), M. Anastasescu (Tr Severin ), Tilică Ioanid(Tâmna și Ilovăț), Pompiliu Băbeanu

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]