364 matches
-
mesele principale, zilnic. Consum de iarba limbricilor plămădită cu miere de albine, o linguriță pe stomacul gol, dimineața, la prânz și seara. Suc de lămâie amestecat cu untdelemn, luat Înainte de mesele principale, pe nemâncate. Semințe de cernușcă pisate, amestecate cu moare de varză, care se iau la prânz și seara, pe stomacul gol. Consum de fiertură din coajă de soc cu lapte de vacă dulce și proaspăt, pe stomacul gol. Consum zilnic, În fiecare dimineață, pe nemâncate de semințe de dovleac
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de vacă dulce și proaspăt, pe stomacul gol. Consum zilnic, În fiecare dimineață, pe nemâncate de semințe de dovleac și mujdei de usturoi. Se bea fiertură de măduvă de soc În lapte dulce sau semințe de chimion negru, pisate, cu moare de varză, pe stomacul gol, Înainte de mesele principale, zilnic. Ceai din frunze de corn și de măslin, câte o linguriță, pe nemâncate, zilnic, până la eliminarea totală a ascarizilor. Ceai de secară, amestecată cu scuturătură de la melițatul cânepii, care se bea
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de 60 80ș, care se lasă la dospit 10-12 ore, apoi se aplică prin comprese, pe zona afectată. Mâinile sau picioarele degerate se Înfășoară În foi de varză murată sau cu o țesătură de pânză groasă din lână, Înmuiată În moare de varză, la temperatura obișnuită a camerei. Se aplică pe degerături cartofi cruzi, rași prin răzătoare și puțin Încălziți. Alifie din vâsc (de măr sau de păr), preparată astfel: boabele albe, proaspăt culese, se zdrobesc și se amestecă cu untură
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pe ele legători cu cenușă caldă, argilă (lut galben), piele de iepure, proaspăt jupuită, gaz. Oblojeli cu cățușnică, ceapă coaptă, hrean ras și Încălzit, cu huște, mazăre fiartă și făcăluită (făcută pastă), cu mere pădurețe coapte, rase și amestecate cu moare de varză, morcov și pătrunjel, cu balegă de cal opărită, amestecată cu multă sare, cu fiertură de rostopască, coajă de stejar, rădăcină de untul pământului, vâsc de răchită. Se aplică pe zonele afectate de frig și ger, varză zdrobită amestecată
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de a fi pus sub semnul întrebării, vorbind "Despre repetarea formelor vechi", noutatea compozițională și structurală a unor romane precum Ulise sau În căutarea timpului pierdut, ambele dovedind, la o lectură atentă, filiații cu predecesorul Tristram Shandy. Nu întotdeauna vechiul moare în parodie. Uneori, ca în utopia lui Cyrano de Bergerac din 1650, Altă lume, al cărei erou "zboară în lună cu ajutorul rachetelor", "parodia anticipează realizarea unui vis", notează cercetătorul rus la capitolul "Insule îndepărtate, zburătoare, nelocuite"20. Mai mult, prin intermediul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
pe cât posibil, problemele profesionale sau personale ale celui imobilizat pe patul de spital. Este foarte important să ne stăpânim nerăbdarea când bolnavul ne vorbește despre boala lui, despre suferințele lui, deoarece în aceste momente doar aceasta îl preocupă. Când cineva moare, familia trebuie să transmită această veste tuturor celor ce l-au cunoscut. În cursul acestor zile prietenii cu adevărat bine crescuți vor găsi ocazia să-și manifeste compasiunea făcând nenumărate și discrete servicii care vor scuti familia îndurerată de multe
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
Se luptă, Cornwall e rănit) REGAN (Unui slujitor): Dă-mi sabia. Un țăran se răzvrătind? Ia o sabie și-l străpunge pe la spate) SLUJITOR 1: Oh, m-a ucis! Șir, ți-a rămas un ochi Să-i vezi pedeapsă. O! (Moare) CORNWALL: Mai mult să vadă,-opri-l-voi. Ieși, piftie! Where is thy luster now? GLOUCESTER: All dark and comfortless. Where's my son Edmund? Edmund, enkindle all the sparks of nature To quit this horrid act. REGAN: Ouț, treacherous villain, Thou
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
îl doboară) OSWALD: Sclav, m-ai ucis. Mișel, ia-mi pungă. De vrei să-ți meargă bine,-ngroapă-mă; Scrisorile ce le găsești asupra-mi Le dă lui Edmund, conte Gloucester; caută-l În tabăra engleză. -O,-n netimp moarte! Moarte! (Moare) EDGAR: I know thee well. A serviceable villain, Aș duteous to the vices of thy mistress Aș badness would deșire. GLOUCESTER: What, is he dead? EDGAR: Sit you down, father; rest you. Let's see these pockets: the letters that
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
The oldest hath borne most: we that are young Shall never see șo much, nor live șo long. Exeunt, with a dead march. FINIȘ Te rog, desfă ast nastur; mulțumesc, șir. Vedeți? Priviți la ea, priviți buzele ei, Priviți, priviți! (Moare) EDGAR: El leșină! Milord, milord! KENT: Sfarmă-te, inima, te rog, te sfarmă! EDGAR: Milord, deschide ochii! KENT: Lasă-i duhul. Lasă-l să treacă. Îl urăște-acel Ce-ar vrea pe roata-acestei crude vieți Să-l mai lungească. EDGAR: Mort
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
mă legăn, să șoptesc și să fluier. / Udă mereu la picioare (...) mă sui / Pe scara mea de noduri, în cer // Iar când mă uit în jos / în ude oglinzi / îmi strevăd slăbiciunile. / Dar și puterea: / Cine se măsoară cu mine, moare / (...) mă bate / vântul. / Însă nu mă îndoi". Vizualitatea, necontenit productivă, stă la originea reacțiilor ei intime. O natură tonică se lasă citită în diverse chei: "Soarele lărgește cerul". Moartea e "ca o stea morgană" părere deci! Pâraie ropotitoare "lasă să
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
a face din necesitate o virtute, în a te integra în mersul natural al lucrurilor și a nu te răzvrăti împotriva unui fenomen asupra căruia nu ai nicio putere - stoicismul imperial va reține această lecție. Totul se naște, așadar totul moare, ar fi o nebunie să nu accepți eterna reîntoarcere a acestei legi a naturii și să nu te pregătești pentru sfârșit. Oamenii trăiesc ca și cum n-ar trebui să moară niciodată, aici e problema. Venus conduce balul, dar nici Marte nu
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și de-a moartea... Ne mai distrăm și noi... Preotul: Nu-i frumos... nu-i creștinește... Și tu, măi Ionică, de ce?! Și mai ții și cartea...! Groparul: Părinte... m-am lăsat furat de evenimente... N-am știut că băiatul ăsta moare... pe bucăți... în rate... Preotul: (amenințător) Măi Ionică! Dascălul: (dacă tot nu mai spune nimeni nimic...) Așa e... cum spune părintele... Măi Ionică! Preotul: (stînjenit) Tu vezi de tămîia aia... că arde de pomană... (către Marieta și Costache) Și dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
și unu care nu ține... Gh. P. unu: Ei, care-i? Gh. P. doi:...ăla care ține regim o să moară oleacă mai sănătos... Gh. P. unu: Ei, ai să rîzi, da ăla care ține regim, măcar, nu se chinuiește pînă moare... Gh. P. doi: Dar nici nu trăiește... Gh. P. unu: Oricum, trăiește... Gh. P. doi: Ei, acest să trăiești oricum, numai să trăiești, e păcatul și rușinea vieții noastre... Gh. P. unu:...Chiar mă întrebam dacă pe lîngă pîrjoluțe nu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
scoarță, testemele, / Pânzături, catrinți, sumane, / Trase-n furcă de mașină / De Malanca cea bătrână. / Malanca-i sârguincioasă, / Se-nvârtește ca o roată / Și face trebulița toată. / S-apucă iute de spălat, / Focu-n vatră de-ațâțat. / Pune borșișor la foc / Cu moare din poloboc / De pește din bolotău / Legume de la sudău / Și cu apă din Suceavă, / Nu-i mai mânca borș degrabă. Îmblă noaptea pe afară / Pe la răchite cu borți, / Pe la borți cu strigoi. Știe-a face de ursită, / De-ngheață și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în noaptea de Sf. Gheorghe în ieslea boilor îi aude vorbind. Brad Să nu răsădești brad, căci cînd rădăcina lui va fi cît capul tău vei muri. La brad mire cu mireasă să nu se întîlnească, căci unul din doi moare. Bradul de la o nuntă, în unele localități, se pune sus pe casă, ca să nu-l poată lua cineva și duce la răspîntii, căci atunci se risipește casa căsătoriților. Molidul de aceea îi noduros, că ar fi fost blăstămat de Hristos
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și apoi mănîncă copiii din ele, le pot fi de stricăciune; deci spre a scuti pe copii de așa ceva i se taie mîței vîrful cozii. Plod de mîță dat în mîncarea cuiva, acesta se umflă, tot tușește și stupește pînă moare. Cînd la casa gospodarului mor mîțele sau fug e semn rău. Să nu iei la casă mîță neagră, că ții pe dracu-n casă. Mîță ori motan negru, cucoș negru și cîne negru aduc bine la casă. Să nu duci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din familie. La nuntă, dacă se întîmplă să cadă cu bradul acel care-l duce, atunci să se știe că moare mireasa, ori curînd, ori mai tîrziu. Mireasă cu mireasă la cununie să nu se întîlnească, că una din două moare. Acela dintre miri va muri întîi a cărui lumînare de cununie se va trece mai întîi. Dacă lumînarea de la cununie se rupe, unul dintre soți va muri curînd sau va avea o nenorocire. Cînd se cunună doi tineri, se observă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se vîră o prăjină în casă pe fereastră și i se pune în mînă, fiindcă a măsurat strîmb ogorul. Cînd moare cineva, nu-i bine să-i ție lumina unul din neamurile mai de aproape, căci bolnavul se chinuiește pînă moare. După ce o persoană a murit, corpul i se scaldă într-o albie, ca să se ducă curat pe ceea lume. Cine scaldă un mort, dacă nu-i spală lipul tot de sub unghii sau tina de pe corp, are să le mă nînce pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
casa vițelului să se dea să le mă nînce o cățea, și vaca va face numai vițele și va avea lapte. Cînd o vacă, după ce a fătat, mănîncă casa [placenta] în care a fost vițelul, se topește din picioare pînă moare. Cînd vaca fată numai bouți e semn de noroc în gospodărie. Să nu dai cu furca în vacă, căci face vițelul crăcănat. Cînd cineva a prins vreun sobol în luna lui mart, îl dă vacilor ca să se îngrașe. Cînd îți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
perspectivă, angoasa este definită ca o ,,grijă permanentă a ființei de a nu mai fi". Este posibilitatea prin care individul poate ieși din ,,cădere", din acea stare inautentică care împiedică confruntarea sinelui cu sine. Personajele lui Blecher învață ,,să prelucreze moarea în registrul vieții"279, ajung să se confrunte cu propriul lor sfârșit ca posibilitate. Ipostaza cu care se identifică atât Emanuel, cât și personajele din Întâmplări în irealitatea imediată și Vizuina luminată este aceea de ,,a fi întru sfârșit", raportându
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
doar pe coridoarele Teatrului Magic, sub îndrumarea saxofonistului Pablo (un guru primordial, travestit însă în aparențele modernității). În ambele cazuri, "renașterea" eului etern (și real) întocmai ca în filozofiile orientale nu poate avea loc decît după ce sinele vechi (și fals) "moare" simbolic, disipîndu-se pe palierele elementare ale existenței. Călătoria inițiatică a lui Siddharta îl duce pe erou, la un moment dat, în zona plăcerilor lumești, înșelătoare, numai pentru a-i indica, epifanic, precaritatea condiției umane, în timp ce manus crisul introspectiv al lui
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Aceeași idee apare și în poemul Eu nu cânt frunza: "Eu/ nu cant frunza,/ Cânt numai frageda moarte/ Pe care-o ascunde/ Ca pe-o țară îmbătătoare/ Și fără sfârșit/ În care cine pătrunde/ Uită să se mai întoarcă și moare/ Ca să poată merge mereu/ Mai departe/ Și mai fericit./ Plantele doar,/ Pentru că nu sunt în stare/ Să povestească/ Ce văd,/ Sunt lăsate să se întoarcă mereu/ Din țara aceea copilărească/ De care/ Un misterios prăpăd/ Ne desparte/ În van". Moartea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
situației excepționale, toți sala cei din Poliția Legionară care găsiseră de care făceau atâta paradă. În ziua de 1 delegația nr.11780, cu însărcinări clare pentru trei persoane: „Domnii Fetia Mitrofan din Poliția Legionară Huși și Solomon Lazarovici funcționar al moarei <<Prutul>> din Huși, călătoresc cu mașina nr. 55 Huși, proprietatea Ilie Grigoriu, pe distanța Huși - Galați și retur, în interes obștesc de excepțională gravitate și urgență”. Apelul lui Onu era următorul: „Toate autoritățile civile și militare precum și Organizațiile Legionare sunt
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Rădulescu, pe distanța de 100 de kilometri”. IV. D. 2. Principalele locuri de agrement După informațiile oferite de Costache Radu, la mijlocul secolului al XIX-lea, unul dintre cele mai frecventate locuri de agrement a fost grădina publică amplasată „între gârla moarei paharnicului Iordache Popovici și Bistrița”. Grădina, care astăzi nu mai există, se umplea de lume în zilele de sărbătoare, venită aici să se destindă și să asculte cântecele tarafului lui Angheluță. Cei care aveau trăsuri preferau să meargă în dumbrava
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
intitulat sugestiv „Muncitorul”: „Amorul mamei însă hrănește și-ncălzește, Și biata măiculiță, cu doru-i, izbutește Din viață-i să-mi dea viață, Lucrând și zi și noapte, și vara pe greu soare, Și fără foc pe iarnă când firea toată moare, Când firea toată-ngheață, Ea n avea altă grijă decât să mă ferească De tot ce doare n viață, să poată să mă crească, Să poată a-mi zâmbi.” Costache Negruzzi, un alt creator din perioada pașoptistă, ne oferă, în
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]