508 matches
-
mi-a zis că o să rămân mocan dacă nu aflu singur. Într-un târziu am aflat, iar prima dată când am ieșit în Occident, era în 1990, m-am dus la un supemarket să-l privesc îndelung. Nu mai eram mocan! Ca să vezi... et în Arcadia...! Bunicu’ a fost multă vreme primar, tocmai când începuse cu colectivizarea. Nu voia să se întovărășească în ruptul capului, iar oamenii spuneau că ei fac ce face primarul. Primarul, cum venea seara, cum își pregătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Nu i-am spus tatălui meu nimic, nici nu prea credeam, de astă dată am mâncat bine și starea aceea de slăbiciune mi-a trecut. Am plecat la școală. Curtea era imensă, plină de copii și de părinții lor. Vederea mocanilor cu pălăriuțele acelea ca niște ceaunuri și cu pantalonii de aba albă strânși pe picioare m-a înveselit și am uitat că fusesem aseară bolnav. Tatăl meu însă era din nou îngrijorat: se adeverea ceea ce auzise, în timp ce el mai crezuse
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
numele după o listă. Erau într-adevăr foarte mulți, nu se mai terminau. Cât timp să fi trecut? O jumătate de ceas? Poate mai mult? Cutărescu Ilie, prezent, Panțirescu Toader, prezent, toaderii ăștia erau foarte numeroși. Tocmai mă miram de ce mocanii își spun Toader, și nu Tudor, când deodată peste curtea mărginită de ziduri înalte cu ferestre mari și cu copaci bătrâni cu frunza de un verde bogat și negru se lasă liniștea. Se strigase un nume și nu răspundea nimeni
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
oile tocmai de la munte, ca să le pască pe miriștile Întinse din Baltă. Încercaseră pușca pe un prăpădit de câine care abia se târa și, În urma focului tras, cotarla murise aproape pe loc, după ce mai dăduse de câteva ori din picioare. Mocanii oferiseră o sumă uriașă și fraților li se tăiase respirația, Însă, din instinct, se prefăcuseră șovăitori și căpătaseră, până la urmă, un preț dublu față de cel ce le fusese oferit la Început, cu condiția să mai scurteze țeava, așa Încât să poată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
un al treilea, cei doi ciobani folosiseră pușca, fuseseră prinși și spuseseră la Miliție de unde Își făcuseră rost de armă. Ancheta, Însă, Îi ocolise pe cei doi frați, care erau minori și orfani de tată. Lucrurile nu se opriseră, căci mocanii, pe Întuneric, descărcaseră arma În fața altcuiva, un om nevinovat care n-avea nici În clin, nici În mânecă cu ciorovăielile lor pe miriști mai bogate. Cadavrul fusese recunoscut ca aparținând lui Daie Gulu, țigan alb, vagabond cu mințile nu tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu alte plante și a otrăvit încet, una câte una, o traistă de pere pădurețe. Și-a încurcat părul, și-a făcut mustață și și-a cusut singură haine bărbătești. Apoi a bătut în poartă la Dandu, îmbrăcată ca un mocan, și i-a vândut perele. Și pentru că țiganii se uitau cu jind, le-a dat și lor câteva, ca să nu moară de poftă. Până seara, au murit toți. Peste o săptămână, Nălbica s-a întors în București, strigând sus și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
și cu spirt trecut prin mangal, dacă la funeralii n-am putut lua parte, măcar atât să facem și noi, să-i aducem un ultim pios omagiu, cum om putea și noi, iar acum o să ne arate el cum fac mocanii o mămăligă-mămăligă adevărată, unul să se ducă-n spatele barăcii după lemne, iar ceilalți să-l ajute să desfacă pungile și valizele ca să sorteze, în sfârșit, tot calabalâcul ăsta, așa că ne-am apucat atunci să golim pungile, am aruncat conținutul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
precupeți și de țărani. Negustorii scoseseră stămburile afară, pe scaune, și strigau cât îi ținea gura: - Care mai cumperi americă, madipolon, serj! - Ia și te-ncalță! Ia și te-ncalță! - Uite ce mai costum! Extra, frățioare! Și-i trăgeau pe mocani de mână, îi băgau în prăvălii și le luau banii. Manglitorul a adulmecat, yeneau și ceferiștii grămadă. Era zi de leafă și se putea face treabă. Îi ardeau palmele să mai simtă hârtiile de-o sută în buzunare. - Mai repede
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
a pocni în ușă și auzirăm vocea speriată a morarului: - Care-i acolo? - Eu mi-s, baciule, răspunse Niță cu vocea lui țigănită. - Da ce vrei tu acu noaptea? zise el. - Am să-ți [dau] o veste rea, baciule; vin mocanii... i văzui d-ici și-am venit să-ți spun, ca să fugi. Auzirăm cum sasul urcă scările tușind și greoi, apoi veni lângă ușă. În momentul când deschise, Niță îi înfipse mâna în gât, astfel încît sasul, pierzîndu-și prezența de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
satele Tarnița și Satu Nou. Despre acest obicei se spune că ar fi fost adus în satele învecinate din acele sate specializate în creșterea oilor: Tarnița, Lunca, Slobozia. Avem de a face cu o interferență folclorică microzonală între satele de mocani și cele de „cojani” (lucrători de pământ). Umblatul cu sorcova În prima zi a Anului Nou, grupuri de copii poartă o crenguță înmugurită de copac sau o sorcovă confecționată dintr-un băț pe jurul care se împletesc flori din hârtie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
întru bibliotecă, care însemna în primul rând carte pentru țărani și târgoveți, a fost alimentată și de ecoul care venea proaspăt, cum se întâmplase cu presa și școala ardelenilor Ion Popescu, Șt. Neagoe ori Haliță, tot de la un profesor, un mocan transilvănean, spiță spornică tot a țăranilor. Născut la 23 martie 1838, cel pe care îl vom cunoaște cu numele de Stroe Belloescu, după ce își face studiile mici la București, le termină pe cele politehnice la Gran d în Belgia, și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
asigura contactul peste Dunăre cu Moesia. Existau două rute ce puteau fi accesate între Transilvania și Oltenia, respectiv: una de defileu, prin pasul Lainici, utilizată de romani, și alta de altitudine, prin trecătoarea Vâlcan, folosită de daci (și, dintotdeauna, de mocani și ciobani 42). Ceea ce explică importanța curburii carpatice interne ca areal de coagulare a primelor nuclee urbane și statale este strâns legat de râul Mureș, care leagă Transilvania de Panonia. Mureșul a fost principalul, dar nu singurul ax care facilita
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de Onești. Încă de la sfârșitul secolului al XV-lea, localitatea apare în acte ca divizată, în Urecheștii de Jos și Urecheștii de Sus, acestea fiind numite în secolul al XVIII-lea Giosănii și Susenii ( Susianii ), iar în veacul următor Urecheștii Mocani și Urecheștii Țărani. Alte forme existente în documentele vremii (între 1472 și 1907) sunt următoarele: Giosenii, Gioseni, Poenile Urecheștilor, Urecheana, Urechenii, Urechește, Urecheștii de Gios, Uricheștii de Jos, Uricheștii de Sus, Uricheții de Jos, Urichienii, Urikesty (germană). Pentru întâia oară
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Lunca, Oușoru, Plopu, Răchitiș, Runcu, Șanțu, Valea Rea, Albele, Bahna, Boiștea, Făgetul, Livada, Păltiniș, Sărata, Valea Arinilor ș.a.; II. Sociale: Costești, Mărcești, Motocești, Negoiești, Stănești, Vrânceni, Pralea, Bogdana, Cotul lui Briceag ș.a.; III. Istorice: Fata Moartă, Mănăstirea Cașin, Siliștea, Drumul Mocanilor, Căiuți, Straja etc.; IV. Psihologice: Calea Bătrână, Dezrobiți, Mânioasa etc. În ceea ce privește “comportamentul” lingvistic al toponimiei din această zonă, de hotar între Transilvania și Moldova, e necesar să facem două precizări: 1. în privința pronunției, încă există deosebiri între generația vârstnică, la
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
în centru un scenariu de magie populară, nu lipsit de o certă notă de suspans epic. Este, după mine, segmentul cel mai rezistent și mai valoros din opera scriitorului ardelean. Subiectul este simplu, ca în proza lui Agârbiceanu 63: un mocan de pe Mureș, tată al unui copil întârziat mintal, crede despre fiul său că a fost schimbat la naștere de către diavol. Țăranul își povestește, pe un ton egal, molcom, aventura vieții. Într-o noapte, decide să meargă la pescuit împreună cu un
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
crede despre fiul său că a fost schimbat la naștere de către diavol. Țăranul își povestește, pe un ton egal, molcom, aventura vieții. Într-o noapte, decide să meargă la pescuit împreună cu un prieten. Trimis de acesta înainte, să întindă plasele, mocanul simte, pentru prima dată în viață, fiorii spaimei: "Luna intrase după un brâu de nori când mi s-a părut că înaintea mea se mișcă ceva ca o mogâldeață neagră". Forma necunoscută nu răspunde, însă naratorul este stăpân pe simțurile
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
urmă, este descoperit de săteni "plin de sânge, cu un copil mic în brațe". De vreme ce nevastei îi dispăruse chiar în aceeași noapte pruncul, toți au fost încredințați că era vorba despre copilul lor bun. Nimeni n-a crezut în poveștile mocanului, înzdrăvenit abia după două luni. Mocanul însă, arhetip al mentalității rurale, tânjește după răzbunare, pe care o formulează în termenii incantatorii ai unui blestem popular: "L-aș ține în loc (pe diavol. n.m.) până ar veni lumina zorilor, să-i topească
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de sânge, cu un copil mic în brațe". De vreme ce nevastei îi dispăruse chiar în aceeași noapte pruncul, toți au fost încredințați că era vorba despre copilul lor bun. Nimeni n-a crezut în poveștile mocanului, înzdrăvenit abia după două luni. Mocanul însă, arhetip al mentalității rurale, tânjește după răzbunare, pe care o formulează în termenii incantatorii ai unui blestem popular: "L-aș ține în loc (pe diavol. n.m.) până ar veni lumina zorilor, să-i topească oasele, și aș chema cocoșii negri
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Păstorul se încadrează și el în acest mod îndătinat de gîndire și de mișcare. Se poate spune că lipsesc datele „concrete”, expozeul de cuvinte. Ele există, numai că trebuie să ne deprindem a le descifra din formele de viață ale mocanilor. Păstorul a fost selectat ca și Nechifor Lipan, de mentalul colectiv, după aceeași tehnică a transformării numelui în renume, ca breasla să se poată raporta la reprezentanți încercați și exponențiali. Aici se află materie de viață demnă de legendă eroică
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
tatălui meu nimic, nici nu prea credeam că sunt iarăși frigurile, de astă dată am mâncat bine și starea aceea de slăbiciune mi-a trecut. Am plecat la școală. Curtea era imensă, plină de copii și de părinții lor. Vederea mocanilor cu pălăriuțele acelea ca niște ceaunuri și cu pantalonii de aba albă strânși pe picioare m-a înveselit și am uitat că fusesem aseară bolnav. Tatăl meu însă era din nou îngrijorat: se adeverea ceea ce auzise, în timp ce el mai crezuse
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
să ne citească numele după o listă. Erau într-adevăr foarte mulți, nu se mai tenninau. Cât timp să fi trecut? O jumătate de ceas? Cutărescu Ilie, prezent, Panțirescu Toader, prezent, toaderii ăștia erau foarte numeroși. Tocmai mă miram de ce mocanii își spun Toader și nu Tudor, când deodată peste curtea mărginită de ziduri înalte cu ferestre mari și cu copaci bătrâni cu frunza de un verde bogat și negru, se lăsă liniștea. Se strigase un nume și nu răspundea nimeni
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
atât mai mult cu cât pe acel prieten nu l-am mai văzut niciodată de atunci. Legea eternă a comerțului!... E posibil comerțul fără profit? Hm! Când tatăl meu se întorcea de la munte și ne povestea cât de bucuroși erau mocanii că li se aducea porumb, ce puteam să cred când îl vedeam și pe el cât de bucuros era când vărsa polii galbeni în pat, profitul lui obținut în urma acelui drum? Bineînțeles că nu făceam confuzie între munca salariată, profitul
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
dacă era vorba de colegul lui de bancă și, care îl ajuta la lecții. Taică-său a venit cu sania și ne-a luat și am mers o zi întreagă până am ajuns în satul lui. Ce călătorie! Sate de mocani, pe care îi cunoșteam din drumul la Cîmpu-Lung, dar și de secui, cum îmi spunea Codrin, pentru care aveam simpatie, nu înțelesesem de ce Mihai Viteazul pusese să li se taie capetele celor trei omorâtori secui ai lui Bathory, și de ce
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
cum, ni place a spera, ea nici va esista. ["PROMONTORII ALE ARDEALULUI"] 2257 Moldova și Țara Românească nu sunt decât promontorii ale Ardealului. ["GENS ȘI CONSTITUȚIE GENTILĂ... "] 2261 Gens și constituție gentilă. Vrancea, Soroca, Tegheciul, Câmpulung. Analogie în Ardeal: moți, mocani, țutueni, mureșeni, câmpeni, pădureni. [CRONOLOGIE] 2263 Suta XII și XIII Epoca de naștere și formațiune. Suta XIV și XV Epoca eroică. Suta a XVI și XVII Epoca literară. Suta a XVIII și XIX Epoca de decadență. {EminescuOpXV 97} ["ISTORIA... "] 2262
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
într-un singur fel: "Tu-i neamul nevoii!" Nu arăta în nici un fel a poet. Toți cei ce-l cunoșteau din scris sânt dezamăgiți când îl întîlnesc: "în general Eminescu era tăcut, gânditor... Figura lui cea plină și dulce de mocan respira blândețea... Nimic nu te putea face să ghicești în el pe marele poet"11. "Eram atât de decepționată - scrie și Mite Kremnitz -, încît mă durea deosebirea 7 Ștefanelli, 1909. 8 Idem. 9 Maiorescu, 1895. 10 Iacob Negruzzi, 1889. "Al.
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]