508 matches
-
MINEA N. GHEORGHE n.1935 Rm. Vâlcea, Str. Cerna nr. 10, bl. J, sc. B, ap. 12 țel. 734489 16330 MITROI N. MIHAIL n.1968 Drăgășani, Str. Gib Mihăescu nr. 6, bl. B, sc. B, ap. 6 țel. 810083 8602 MOCAN GH. MIRELA n.1967 Drăgășani, Str. Melodiilor, bl. L11, sc. B, ap. 5 8610 NEAMU C. FILOFTEIA n.1953 Rm. Vâlcea, Str. Armoniei nr. 32, bl. P4, sc. C, ap. 11 țel. 743281 8613 NICA I. CONSTANTINA n.1943 Rm.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137072_a_138401]
-
localitatea Suplacu de Barcău, județul Bihor, România, fiica lui Gazsac Coloman și Iuliana, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, Brezova pod Bradlon, Zahumnie 438. 428. Mureșan Otilia Paula, născută la 2 septembrie 1966 în Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Mocan Pavel și Georgeta, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Aladaug. 19/141. 429. Trojak Anna, născută la 6 iunie 1960 în localitatea Valea Ungurului, județul Sălaj, România, fiica lui Soika Paul și Ermina, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, Pezinok
EUR-Lex () [Corola-website/Law/113497_a_114826]
-
de stat Ministrul sănătății publice, Gheorghe Eugen Nicolăescu Ministrul muncii, familiei și egalității de șanse, Paul Păcuraru Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului, Mariela Neagu p. Președintele Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, Ioana Teodora Mocan Președintele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Ionel Muscalu p. Președintele Agenției Naționale pentru Romi, Dan Oprescu Zenda
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192811_a_194140]
-
cu domiciliul actual în Austria, 4020 Linz, Waldmullergang 12 B. 339. Schein Petru, născut la 12 mai 1968 în Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Schein Petru și Susana, cu domiciliul actual în Austria, 4020 Linz, Waldmullergang 12 B. 340. Mocan Ana, născută la 24 martie 1959 în localitatea Fughiu, județul Bihor, România, fiica lui Oros Teodor și Floare, cu domiciliul actual în Austria, 1050 Viena, Blechturmgasse 13/ 5. 341. Mocan Ioan, născut la 3 ianuarie 1954 în localitatea Doh, județul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
domiciliul actual în Austria, 4020 Linz, Waldmullergang 12 B. 340. Mocan Ana, născută la 24 martie 1959 în localitatea Fughiu, județul Bihor, România, fiica lui Oros Teodor și Floare, cu domiciliul actual în Austria, 1050 Viena, Blechturmgasse 13/ 5. 341. Mocan Ioan, născut la 3 ianuarie 1954 în localitatea Doh, județul Sălaj, România, fiul lui Mocan Grigore și Lucreția, cu domiciliul actual în Austria, 1050 Viena, Blechturmgasse 13/ 5. 342. Lazăr Angela, născută la 20 iunie 1971 în localitatea Vlăhița, județul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
martie 1959 în localitatea Fughiu, județul Bihor, România, fiica lui Oros Teodor și Floare, cu domiciliul actual în Austria, 1050 Viena, Blechturmgasse 13/ 5. 341. Mocan Ioan, născut la 3 ianuarie 1954 în localitatea Doh, județul Sălaj, România, fiul lui Mocan Grigore și Lucreția, cu domiciliul actual în Austria, 1050 Viena, Blechturmgasse 13/ 5. 342. Lazăr Angela, născută la 20 iunie 1971 în localitatea Vlăhița, județul Harghita, România, fiica lui Lazăr Laszlo și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 2500 Baden
EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
lui Iurie și Maria, născută la data de 3 octombrie 1989 în localitatea Taraclia, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Căușeni, str. Ștefan cel Mare nr. 13, ap. 9. (1.792/2003) 21. Bocearov Maria, fiica lui Mocan Isidor și Ana, născută la data de 20 august 1959 în localitatea Taraclia, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Căușeni, bd. Cuza-Vodă nr. 14, ap. 5. (1.792/2003) 22. Boldișor Andrei, fiul lui Alexandru și Serafima
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215695_a_217024]
-
până la Haiduc Ioan", iar coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public comunal, în baza H.C.L. nr. 21/2008"; - la poziția nr. 230, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "Cu o lungime de 0,450 km, de la Str. Mocanului până la Pintea Teodor", iar coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public comunal, în baza H.C.L. nr. 21/2008"; - la poziția nr. 231, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "strada către Pop Marcela", iar coloana nr. 3 va
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232126_a_233455]
-
Articolul 1 Imobilul "Casa", din Str. Mocanilor nr. 27, Satulung, municipiul Săcele, județul Brașov, având până la data prezentului ordin regimul juridic de monument istoric, grupa B, cod în Lista monumentelor istorice BV-II-m-B-20279, se declasează. Articolul 2 Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național a Județului Brașov
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195119_a_196448]
-
toată lumea. La românii veniți din satele Munteniei, în primul rând și în fosta raia și din județele limitrofe: Râmnicul Sărat, Buzău, Ialomița, s-au adăugat românii din Transilvania, în special din Brașov și Săcele, o parte negustori iar cealaltă parte mocani veniți cu oile din rândurile acestor transilvăneni, mocani și negustori, s-au ridicat, cu vremea familii ca „Perlea, Grozea, Panțu, Sassu, Grosu, Moldovanu” care au jucat un rol important atât în viața economică, politică și culturală a Brăilei cât și
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
primul rând și în fosta raia și din județele limitrofe: Râmnicul Sărat, Buzău, Ialomița, s-au adăugat românii din Transilvania, în special din Brașov și Săcele, o parte negustori iar cealaltă parte mocani veniți cu oile din rândurile acestor transilvăneni, mocani și negustori, s-au ridicat, cu vremea familii ca „Perlea, Grozea, Panțu, Sassu, Grosu, Moldovanu” care au jucat un rol important atât în viața economică, politică și culturală a Brăilei cât și a țării. După cum se vede, în perioada 1829-1848
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
de escadroane, 923 de baterii de artilerie. Efectivele umane cifrau 800.000 de combatanți și 1.000.000 rezerve. În momentul declanșării operațiunii situația frontului în zona Mărăști-Nămoloasa era următoarea: Armata a 2-a română era poziționata între dealul Arșiță Mocanului și satul Răcoasa având în flancul drept Armata a 9-a rusă și pe flancul drept Armata a 7-a rusă. Fiecărei din cele 3 divizii din eșalonul frontal al Armatei a 2-a îi revenau circa 12 km de
Bătălia de la Mărăști () [Corola-website/Science/305978_a_307307]
-
a 2-a îi revenau circa 12 km de linie de front. În fața românilor se sprijinea flancul drept al armatei 1-a austro-ungare, mai precis elemente ale grupului Gerok cu forțele principale dispuse între dealul (vârful) Momâia și dealul Arșiță Mocanului. Distribuția liniei de front era tot 12 km/divizie. Ordinul de luptă dispunea că ofensiva principala se va desfășura în trei faze: Comandamentul inamic fusese informat despre operațiunea armatelor aliate, insă consideră că avea capacitatea să respingă ofensiva acestora și
Bătălia de la Mărăști () [Corola-website/Science/305978_a_307307]
-
din zona de graniță între Moldova, Transilvania și Țara Românească au fost înființate pe de o parte de moșnenii din Sibiciu, care au deținut pământurile până când au ajuns să fie preluate de mari boieri și pe de altă parte de mocani transilvăneni stabiliți în Țara Românească. Localnicii au păstrat multă vreme portul tradițional muntenesc cu influențe transilvănene. Ei se îndeletniceau la început cu creșterea vitelor, dar după aceea cu dogăria și cu exploatarea lemnului, astfel că nu au fost știutori de
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
bunde din blana de oaie, înfundate la piept și încheiate peste umar si la subsioară) și cojoace scurte pe sub sumanul scurt sau un suman lung peste care se încingeau. Legăturile cu Transilvania s-au manifestat și ele în ciuda izolării comunei, mocanii aducând din Brașov mintene (sumane de sărbătoare); cei înstăriți purtau la sărbătoare în picioare cizme sau iminei aduși tot din târgurile ardelene, spre deosebire de țăranii obișnuiți care purtau opinci. Femeile nu purtau rochii, ci doar cămăși lungi până la glezne, fote și
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
cea mai înaltă distincție, ordinul Sf. Ana, categoria III, pe cetățeanul de onoare Teodor Șerban pentru construcția bisericii pe banii proprii. Localitatea a primit un important aport de element românesc transilvan, prin stabilirea la Crihana a mai multor familii de mocani (oieri) de dincolo de Carpați. Numele de familie ale localicilor îndreptățesc ipoteza unui aport de populație aromână de la sud de Dunăre. La 1 ianuarie 1906 satul avea 1227 de locuitori, inclusiv 123 de copii de vârstă școlară 8-11 ani. În școala
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
cuprins: "89.674,63 lei"; - la poziția nr. 17, coloana 5 va avea următorul cuprins: "145.721,27 lei"; - la poziția nr. 20, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Drum de exploatare 387", coloana 3 va avea următorul cuprins: "Drumul mocanilor. Delimitează tarlaua 46 de intravilan sat Dobra. Drum de pământ. Lungime - 1,09 km, lățime - 4-6 m", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "254,4 lei"; - la poziția nr. 21, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Drum de exploatare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233126_a_234455]
-
197 maici și 76 surori de ascultare. Acestea erau împărțite astfel după originea socială: 33 fiice de boieri, 59 fiice de negustori, 105 fiice de țărani, 23 fiice de mazili, 51 fiice de preoți, o fiică de dascăl, una de mocan și una de altă lege. Ca urmare a creșterii numărului de monahii, biserica de lemn a devenit neîncăpătoare. Astfel, în anul 1808, stareța Nazaria (1788-1814) a început construcția unei biserici de piatră, care a fost finalizată și s-a sfințit
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
Iașului, cei sosiți în secolul XIX provin din Basarabia. În Transnistria trăiesc și români originari din Banat și Crișana (care i-au însoțit pe sârbii care s-au așezat în regiunile denumite "Noua Serbie" și "Slavo-Serbia"), precum și din Ardeal (păstori mocani din preajma Sibiului) . Aceste grupuri au fost asimilate de către moldovenii conlocuitori, definiindu-se astăzi drept "moldoveni". vorbesc graiul moldovenesc al limbii române. Românii transnistreni au o origine complexă. Unii sunt autohtoni, în special cei din imediata apropiere a Nistru}lui. De-asemenea
Românii de la est de Nistru () [Corola-website/Science/319524_a_320853]
-
tradițională, azi dispărută, a populației românești vechi din Dobrogea înainte de alipirea acesteia la Regatul României în 1878. Acest grai avea, conform studiilor lui George Vâlsan și ale altor lingviști, puternice influențe grecești și turcești, dar deasemenea ardelenești și moldovenești, din cauza „mocanilor” ardeleni și românilor din Bugeac instalați cu turmele lor în Dobrogea în decursul secolelor trecute. După 1878, odată cu înmulțirea școlilor românești în Dobrogea și cu afluxul de locuitori români veniți din restul țării, graiul dician s-a contopit cu cel
Graiul dician () [Corola-website/Science/330499_a_331828]
-
peste 1500 de variante în toate regiunile României. Este o creație populară specific românească, nefiind cunoscută la alte popoare . Cântecul a fost zămislit în zona sudică a Carpații Orientali, la nordul Munților Vrancei, în actuala localitate Mănăstirea Cașin, Bacău de către mocani (oieri veniți din Transilvania peste populația catolică din Cașin) și cules de Alecu Russo la Soveja, Vrancea. În Transilvania având la bază un "rit de inițiere" și interpretat sub forma de colindă, în timpul sărbătorilor de iarnă . S-a transformat în
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
La 20 iunie/3 iulie 1917, generalul Alexandru Averescu a emis „Ordinul de operație nr. 1 638”. Misiunea Armatei 2 era executarea unei ofensive energice pe valea Putnei, printr-un atac general în întreaga fâșie a Armatei, între dealul Arșița Mocanului și satul Răcoasa. Sectorul prevăzut pentru ruperea frontului inamic avea o deschidere de 13 kilometri, fiind situat la flancul drept al dispozitivului de luptă. În primul eșalon au fost dispuse Divizia 8 Infanterie - în flancul drept, Divizia 6 Infanterie - în
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
momentul anexării Basarabiei de către primul, Găgăuzii au fost strămutați în Bugeac, în locul lor venind Tătari basarabeni, care s-au alăturat pescarilor, grădinarilor și oierilor locali, Greci pontici, Ruși scopți răscolnici (care, și ei, fugiseră din imperiul Rus), Români dobrogeni sau mocani și Bulgari, care aveau bordeie și colibe în zonă. După alipirea Dobrogei în 1878, Regatul României a păstrat denumirea turcă până în 1913, localitatea purtând denumirea oficială de "Ilanlâc". Odată cu anexarea Cadrilaterului (1913-1940), vama a fost mutată mai la sud, la
Vama Veche, Constanța () [Corola-website/Science/298925_a_300254]
-
de terenuri, hrisoave domnești, hotărnicii, etc.). În 1864 prin secularizarea averilor mănăstirești, aceste terenuri au fost preluate de stat. Primele așezări stabile în actualul teritoriu al localității au fost consemnate în anii 1857-1859, când s-au stabilit aici grupuri de mocani veniți din părțile Făgărașului și Muscelului, cărora li s-au adăugat alte grupuri de păstori între anii 1864-1866; aceștia și-au construit bordeie și colibe în preajma lacului, formând un cătun numit atunci Bășica Galbenă sau Movila Galbenă. Localitatea a luat
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
după George Vâlsan provine de la cetatea Vicina menționată în cronicile medievale ) erau "raia" (adică supuși otomani), și ca atare plăteau, ca toți "ghiaurii", haraciul (impozit pe necredincioși), în timp ce Românii veniți din părțile Sibiului, din Moldova sau din Țara Românească, ziși "mocani" erau parțial scutiți. În decursul celor peste patru veacuri de stăpânire otomană, un număr neverificabil, dar însemnat de "ghiauri" s-au "turcit" pentru a scăpa de acest haraci, astfel că o parte din turco-musulmanii dobrogeni sunt, de fapt, de origine
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]