64,060 matches
-
istoricul de artă din mine (fostul istoric de artă) a reacționat la paragrafele privitoare la vizibil și invizibil, respectiv la statutul nevăzutului în modernitate. Nu se valorifică suficient și aplicat mărturia pe care arta modernă o dă în privința asta. Arta modernă s-a născut pe o dezbatere care stă exact la hotarul dintre vizibil și invizibil. Pot, ca să mai dau un exemplu, să pun în discuție structura cărții: eu am senzația că acolo sînt două cărți: una mai scurtă despre nașterea
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
șomaj și câte altele). Eșecul generației tinere din P.S.D. înseamnă, fără putință de tăgadă, dispariția ultimei iluzii legate în România de stânga. Numai imbecilii nu văd că țara a intrat în colaps, iar salvarea poate veni numai din partea unei drepte moderne. Evident, o dreaptă fără Diaconescu sau Ciorbea, pentru că vremea somnambulismului a apus. Iar dacă nu găsim în țară așa ceva, să nu ne sfiim să importăm. Firește, o astfel de afirmație va fi imediat taxată drept antipatriotică, antinațională, anti-românească. în ce
Yorick: statul și tigva by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15507_a_16832]
-
șaptezeci de lucrări subsumate categoriei mari a graficii, în speță desene, acuarele, guașe, colaje, monotipuri, decalcomanii, dar și imagini realizate în parafină și în ceară de albine, au fost aduse la Muzeul Național de Artă din colecțiile Muzeului de Artă Modernă din Saint-Etienne, constituind, după aproape șapte decenii de absență inexplicabilă, prima expoziție Victor Brauner în România. Un timp atît de îndelungat de exil tacit din spațiul nostru cultural, în condițiile în care s-a manifestat, totuși, o dorință imperativă, uneori
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
și de avertismente, dacă pe acela salvator și confortabil al lui Brâncuși am reușit să-l devalorizăm prin abuz și să-l schilodim prin inadecvare. Ilustrațiile sînt reproduse după catalogul Victor Brauner, desene din 1925-1962 din colecția Muzeului de Artă Modernă din Saint Etienne
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
Rodica Zafiu S-a observat, de mai multă vreme, că anumite alternanțe fonetice cu rol gramatical nu se mai produc în română - cel puțin în limba standard - în cazul împrumuturilor moderne. Cum vorbirea necultivată are totuși tendința de a continua să le aplice, alternanțele sînt percepute în genere ca un fapt nu atît arhaic, cît popular. Cuvinte cu alternanțe - vocalice sau consonantice - sînt folosite azi cu intenții umoristice, parodice, ca exemple
"Silicoane", "riboane", "armagedoane" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15539_a_16864]
-
la articolul de față reflecțiile esteticianului francez, la care voi apela și mai tîrziu în demonstrație. Ele mă ajută să mă orientez în ceea ce am de gînd să întreprind, și anume să scot în evidență curente fecunde din proza românească modernă, care combină minuția pînă la acribie a reproducerii realului cu elemente de miraculos și supranatural. Una din direcții împinge paradoxal fantasticul pe o pistă a exactității, ca și cum ar îndeplini exigențe ale realismului, în marginile posibilului cotidian. Modele recunoscute sunt Kafka
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
și spațiul spiritual românesc, cvasivecine geografic. De ce, la zece ani de la căderea cortinei de fier, literaturile Europei de Sud-Est (și includ aici și literatura română) continuă să rămână atât de puțin cunoscute în lumea culturală elenă? Nu cred că literaturile moderne ale Europei de Sud-Est și îndeosebi cea română reprezintă o necunoscută pentru publicul elen. De altfel, nu trebuie să uităm eforturile serioase de apropiere pe care le-au depus scriitori greci precum Rita Boumi Pappa, Menelaos Loudemis și alții. Ați
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
heteroclite, pitorești, dornice a realiza o fișă cît mai amănunțită a existeței obiective care suplinește absența celei subiective, socotită, în chip tradițional, mai adecvată condiției lirice. Desigur e la mijloc și o sfidare a convenției, în numele libertății imprescriptibile a discursului "modern". Rostirea "înaltă", sec neologistică ("Proiectul are o dimensiune artistică, dar se vrea și o investigație/ sociologică, antropologică și filozofică a singurătății, a înstrăinării/ și a părăsirii ca fenomene specifice lumii moderne" - ibidem), se învecinează cu cea familiară, populară ("Am ars
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
o sfidare a convenției, în numele libertății imprescriptibile a discursului "modern". Rostirea "înaltă", sec neologistică ("Proiectul are o dimensiune artistică, dar se vrea și o investigație/ sociologică, antropologică și filozofică a singurătății, a înstrăinării/ și a părăsirii ca fenomene specifice lumii moderne" - ibidem), se învecinează cu cea familiară, populară ("Am ars niște zahăr, am turnat răchia peste,/ așteptînd să dea în clocot./ Dar vai! vai! vai! tocmai cînd era s-o iau de pe foc,/ tocmai atunci (vai, ceasul rău!),/ visul meu, nada
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
nu realizasem că, dimpotrivă, se tot întinde, sub raportul funcțiilor pe care și le asumă - obligații ce-i creează, bineînțeles, grămezi de drepturi suplimentare, cu iz autoritarist, deci de control al individului. Mai spune Aleksandr Zinoviev că economia societății occidentale moderne se deosebește de cea sovietică sub aspectul conducerii, dar că aceasta nu înseamnă că nu e condusă deloc. În primul rând - zice - în economie, procentul de activități conduse "de sus" nu este mai mic decât în societatea sovietică. Și în
O mie și o sută de pisici sălbatice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14397_a_15722]
-
față de trecutul trădat. Dincolo de testamentele trădate ale artiștilor (Kafka, Janacek, Gombrowicz, Beckett, Fuentes, Rushdie), trădate de prieteni, de critici, de traducători, Kundera lasă să se întrevadă o trădare mai amplă, trădarea "societății romanului", cum numea Cioran cultura europeană a Timpurilor Moderne. Or, acestei societăți și culturii ei, romanului în special, vrea să-i rămână credincios Kundera. Pentru el, a fi romancier înseamnă să te subordonezi exclusiv regulilor genului, suprimând orice judecată morală sau ideologică în favoarea îndoielii și relativității specifice "artei romanului
Milan Kundera: Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14416_a_15741]
-
ocazia momentană, când o femeie poate fi sedusă) și-l dăruiește epocii sale și altor scriitori. Tot așa, Dostoievski vorbește de umilire, Stendhal de vanitate. Grație Procesului, Kafka ne lasă moștenire cel puțin două cuvinte-concept devenite indispensabile pentru înțelegerea lumii moderne: tribunal și proces. Ni le lasă moștenire: asta vrea să zică, ni le pune la dispoziție, ca să le utilizăm, să le gândim și regândim în funcție de propriile experiențe. Tribunalul: nu e vorba de instituția juridică destinată să-i pedepsească pe cei
Milan Kundera: Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14416_a_15741]
-
marii artiști ai secolului... N-am să vorbesc decât despre cei care reprezentau ceva pentru mine. Începând cu anii douăzeci, au fost cei vânați de tribunalul moralei revoluționare: Bunin, Andreev, Meyerhold, Pilniak, Veprik (muzician evreu rus, martir uitat al artei moderne; el a îndrăznit, împotriva lui Stalin, să apere opera condamnată a lui Șostakovici; a fost aruncat într-un lagăr; îmi amintesc de compozițiile sale pentru pian, pe care le cânta cu plăcere tatăl meu), Mandelstam, Halas (poet adorat de Ludvik
Milan Kundera: Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14416_a_15741]
-
idealurile revoluționare, acuzabil mâine de a le fi avut), Tibor Dery (câteva din prozele acestui scriitor comunist, închis după masacrul de la Budapesta, au fost pentru mine primul mare răspuns literar, nonpropagandistic, dat stalinismului). Floarea cea mai aleasă a secolului, arta modernă a anilor douăzeci și treizeci, a fost chiar triplu cenzurată: mai întâi de către tribunalul nazist, în calitate de ENTARTETE KUNST, "artă degenerată" apoi de către tribunalul comunist ca "formalism, elitism străin poporului"; și, în fine, de către tribunalul capitalismului triumfător, în calitate de artă îmbătată de
Milan Kundera: Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14416_a_15741]
-
se ajunge la o neomitologie și la un supralimbaj al omenirii (libere). În 1904, anticipează teoria relativității pe care nu peste mult timp avea s-o formuleze Einstein. Este protagonistul introducerii verslibrismului în poezia rusă. Se consideră că întreaga cultură modernă a versului rusesc "vine din Hlebnikov. Fără el, această cultură nu ar fi fost posibilă" (Iuri Tânianov). A fost și este apreciat drept un adevărat fenomen al modernismului și - de ce nu? - un clasic al avangardei artistice universale. 1. Despre crearea
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
la aspecte parțiale dacă nu au apelat de-a dreptul, la tehnica descrierii în cerc (definirea elementului prin el însuși). De altfel, cu ironie postmodernă Mircea Mihăieș taxează acest tocmai acest aspect: „Trecînd peste inevitabila descriere în cerc (o „experiență modernă" care transcrie o „conștiință modernă" - definiția dată modernismului de Bradbury, Mc Farlane, n.m.), observăm că realitățile analizate sînt un rău conducător de definiții. Fără îndoială, pentru că realitățile însele nu se limitează la o singură definire sau, în orice caz, pentru că
Contrafort pentru plăcerea textului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14399_a_15724]
-
au apelat de-a dreptul, la tehnica descrierii în cerc (definirea elementului prin el însuși). De altfel, cu ironie postmodernă Mircea Mihăieș taxează acest tocmai acest aspect: „Trecînd peste inevitabila descriere în cerc (o „experiență modernă" care transcrie o „conștiință modernă" - definiția dată modernismului de Bradbury, Mc Farlane, n.m.), observăm că realitățile analizate sînt un rău conducător de definiții. Fără îndoială, pentru că realitățile însele nu se limitează la o singură definire sau, în orice caz, pentru că pluralitatea de unghiuri necesită o
Contrafort pentru plăcerea textului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14399_a_15724]
-
ce pot fi apreciate drept opțiuni clare în ce privește clasicismul vienez (Sonata op. 110 de Ludwig van Beethoven, Fantezia în do minor KW 475 de Wolfgang Amadeus Mozart), romantismul (Sonata nr. 2 în si bemol minor de Frederic Chopin) și perioada modernă (Sonata nr. 3 op. 24 de George Enescu). Fiecare lucrare în parte reprezintă o problematică, solicită o rezolvare pe planul pianisticii și al gândirii expresive specifice, nu am sesizat nici un traseu comod, nici cu o formulă prea mult uzitată, în afara
Profesionistul by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14443_a_15768]
-
care Anouilh, zice-se, i l-ar fi suflat lui Robert Thomas...), și care, în ciuda misoginiei aparente, putea transmite o mare emoție. Am încercat să accentuez umorul feroce al dialogurilor, să amplific profunzimea personajelor și să fac mai complexe, mai moderne, rivalitățile și relațiile dintre cele opt femei. Era vorba să facem o comedie, dublată de un suspense polițist clasic, trimițînd la intrigile în stilul Agatha Christie și amintind de filmele "cu ușile închise", în care criminalul face parte din grup
8 femei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14445_a_15770]
-
Cristian Măgura Vlad Țepeș locuiește astăzi în Las Vegas. Este un personaj modern, îmbrăcat într-un costum alb de blugi, cu adidas în picioare, pasionat de pocker electronic, "veșnic" îndrăgostit de femeile frumoase și snoabe. Bun prieten cu răposatul Elvis Priesley, tartor al unui show cu o largă priză la public, fostul domnitor
Un roman parabolă by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14457_a_15782]
-
intre În gustul marilor mase de cititori, care, obosiți și depășiți de stresul zilnic, doresc să citească ceva ce-i poate liniști, sau ce poate să-i ducă Într-o lume imaginară, ca să scape de realități. Un fel de toxicomanie modernă... Deci, să fim clari, lucrăm pentru o glorie superficială, pentru un profit moral, dar să nu ne facem iluzii. Cel mai mare poet, cel mai mare scriitor... toate aceste calificative sunt copilărești, deoarece există o singură lege economică: cererea și
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
cu seamă de realizat. Cei care au Început să spună că sunt superiori lui Eminescu, nu Înțeleg că el, marele sacrificat pe linia scrisului, va rămâne un bastion de necucerit pentru că a fost acela care a pus temeliile literaturii noastre moderne. Pentru că a fost genial În felul său, pentru că nu a avut parte de concurența feroce care ne lovește de jur Împrejur, pentru că a luptat În condiții de mizerie fără să numere gologanii care nu-i ajungeau pentru un trai modest
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
slab sau nenatural concepută sau scrisă. Alți poeți sau poete Îndoapă poemele lor cu o cantitate de neologisme, de preferință franțuzisme, care nu au ce căuta În limba românească pe care o schilodesc pentru a se declara absolut latini... și moderni, față de noi cărora nu le e rușine să continue cu forțe personale și un vocabular geto-sarmato-slavo-turanic poleit și Încrustat cu romanitate intrat În sufletele noastre. A fi român Înseamnă să faci parte dintr-o cultură aparte, dintr-un fel de
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
o mai umpleau trupurile oamenilor... (subl. aut.). Plecă încet s-o închidă. Venea frig mult pe acolo... o luase cu tremur." Și iată cum, prin cele trei făpturi desprinse din proza scurtă a Hortensiei Papadat-Bengescu - antica Sephora, medievala Bianca și moderna proprietară Sofia -, obținem o imagine, fie și parțială, a universului feminin care, tocmai datorită discursivității literare a autoarei, evocă nevoia perpetuă de celălalt, nu ca formă a dependenței, ci ilustrare a completitudinii umane.
Sephora, Bianca și Sofia by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/14429_a_15754]
-
pentru susținerea unui punct de vedere. În cazul criticului francez, comentând urâțenia lui proverbială cu ecou în sufletele femeilor frumoase și spirituale, apelează la scrisorile lor, ca la încă un argument în definirea lui Sainte-Beuve ca "moment fericit în critica modernă". Desigur, doar detaliu, dar bine venit să definească intelectualul, ambițiosul, îndrăgostitul, angajat total în participarea la istoria romantismului. Femeie cu mintea ascuțită și iscoditoare, inteligentă și cultivată, pasionată de lecturi face să pulseze în textul său critic interesul identificărilor, susceptibile
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]