8,110 matches
-
venirea lui Mesia, ci, dimpotrivă, îndepărtarea de un ideal: al stelei în cinci colțuri. Într-un poem ca Marele Spirit este chiar evocat - fără pic de ironie - ,Potirul Inițial" de unde popoarele au băut ,roșul profund", potir, vai, spart de tehnocrații modernității industriale. Linia de ruptură cu ideologia oficială și cu aplicațiile ei în câmpul social se conturează în mod clar, poetul situându-se de partea unei clase (țărănimea) condamnate să dispară în noua orânduire. Lumea țărănească este ,vertebra de pământ" ce
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
exemplu, care se declară atei în proporție de 60%), românii și-au mărturisit credința și încrederea în Biserică (inclusiv în slujitorii ei). Întrebarea care se pune este în ce măsură Biserica de azi mai poate oferi răspunsuri omului confruntat cu angoasele (post)modernității? Se poate adapta limbajul teologic la ,temele" zilei astfel încît să ofere sprijin moral unor oameni care riscă să nu mai înțeleagă nimic din sistemul de valori al timpului în care trăiesc? Comunică efectiv gînditorii bisericii cu opinia publică sau
Aggiornamento în ortodoxie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11473_a_12798]
-
românești, studiile și articolele despre accepțiunile muzicii noi, experimentul sonor, unele principii stilistice enesciene preluate de compozitori români contemporani, anumite citate mozartiene din opusuri românești, tăcerea în muzică, o istorie (impregnată deopotrivă de acribie informațională și virtuozitate stilistică) a SIMC, modernitatea muzicii românești, precum și micro-portretele componistice (Wilhelm G. Berger, Ulpiu Vlad, Nicolae Coman, György Kurtag, Stefan Niculescu, Aurel Stroe, Anatol Vieru) ori convorbirile pe tema postmodernismului cu Francis Burt, Adrian Iorgulescu, Pascal Bentoiu, Günther Kahowez, Anatol Vieru, Adrian Rațiu, Ștefan Niculescu
O carte, un concert, o orchestră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11503_a_12828]
-
din clasicul punerilor în scenă și îi provoacă să privească altfel, să descopere mai multe nuclee, mai multe amplasamente, relații, în același timp, dar și pentru adulți, care pot observa schimbarea de macaz, de tip de limbaj, de dinamism și modernitate. Elemente ale spectaculosului sînt rezolvate cu tehnici noi, cu ecleraj elaborat, cu un soi de opulență a decorului și a costumelor, de regulă sărăcăcioase, chestiuni gustate din plin de spectatori. Chiar dacă simțim încă influențele scenografului Dragoș Buhagiar, căruia i-a
Rîzi tu, rîzi, Harap-Alb by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11545_a_12870]
-
trăi în preajmă, deloc stingher prin transplantarea în altă epocă. Prea puțin s-a demodat. Și azi multe teatre includ în repertoriu piesele vestite, desțelenind drumul lor spre actualitate. Peste tot se observă respectul față de modelul clasic, intervine și controlul modernității, care retează excesele în declamare, în expunerea patimilor. Un accent mai sceptic nu e interpretat ca o jignire, ci ca o aprofundare a tâlcurilor. Astfel, ca o dovadă a lipsei de încrâncenare șirul de manifestări a fost inaugurat de un
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
repeta ceva deja știut, ci a perpetua un adevăr parțial, un reproș camuflat sub un elogiu aparent. Arghezi înțeles doar ca geniu verbal înseamnă mult prea puțin pentru exigențele cuiva care vrea să vadă mutațiile săvârșite în sintaxa poetică a modernității, mai importante decât un șoc păstrat și perceput la nivel lexical, adică superficial. În altă ordine de idei, perpetuarea clișeului cu "homo duplex", pe urmele lui Șerban Cioculescu, riscă, și ea, să ne împingă mult în urmă spre un romantism
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
homo duplex", pe urmele lui Șerban Cioculescu, riscă, și ea, să ne împingă mult în urmă spre un romantism remaniat sau un post-baudelairianism demodat. Din această pricină, a persistenței dualității în înțelegerea universului interior, lui Arghezi i se atribuie o modernitate primară, de imediată derivație din romantism. Dar Arghezi poate fi conectat, cu mari câștiguri de adecvare și interpretare, la o altă modernitate decât aceea, mult prea restrânsă, care i-a fost recunoscută până acum: o modernitate nu doar decadentistă (a
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
post-baudelairianism demodat. Din această pricină, a persistenței dualității în înțelegerea universului interior, lui Arghezi i se atribuie o modernitate primară, de imediată derivație din romantism. Dar Arghezi poate fi conectat, cu mari câștiguri de adecvare și interpretare, la o altă modernitate decât aceea, mult prea restrânsă, care i-a fost recunoscută până acum: o modernitate nu doar decadentistă (a sfârșitului de secol XIX), ci o poetică argheziană conectată intermitent, relativist, experimental, chiar ironic (și de aceea derutant) la experiențele avangardiste. Limbajul
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
i se atribuie o modernitate primară, de imediată derivație din romantism. Dar Arghezi poate fi conectat, cu mari câștiguri de adecvare și interpretare, la o altă modernitate decât aceea, mult prea restrânsă, care i-a fost recunoscută până acum: o modernitate nu doar decadentistă (a sfârșitului de secol XIX), ci o poetică argheziană conectată intermitent, relativist, experimental, chiar ironic (și de aceea derutant) la experiențele avangardiste. Limbajul său poetic a depășit simbolismul, a asimilat elemente expresioniste, suprarealiste și de altă natură
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
o altă viziune asupra eului decât cea romantică sau baudelairiană. E vorba (cum spuneam) de eul multiplu (de derivație bergsoniană și impresionistă, teoretizat pentru proza sa de Virginia Woolf), care deschide cu totul alte perspective de interpretare - tot în sfera modernității, dar o modernitate diferită de aceea care i-a fost atribuită sau recunoscută lui Arghezi până acum. A doua idee critică, menită să schimbe puțin perspectiva, vine din altă parte, din atitudinea poetului imprimată în propriul limbaj. Poezia argheziană are
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
asupra eului decât cea romantică sau baudelairiană. E vorba (cum spuneam) de eul multiplu (de derivație bergsoniană și impresionistă, teoretizat pentru proza sa de Virginia Woolf), care deschide cu totul alte perspective de interpretare - tot în sfera modernității, dar o modernitate diferită de aceea care i-a fost atribuită sau recunoscută lui Arghezi până acum. A doua idee critică, menită să schimbe puțin perspectiva, vine din altă parte, din atitudinea poetului imprimată în propriul limbaj. Poezia argheziană are o structură ironică
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
Președintele - de atunci - al Academiei Portugaliei, Jacinto do Prado Coelho era cel care îl propusese - în 1976-1977 - spre a fi invitat a ține conferințe în universitățile portugheze, cunoscîndu-i și recunoscîndu-i lucrările. Pînă la această dată, Adrian Marino publicase Modern, modernism, modernitate, 1973, Introducere în critica literară 1968, Dicționarul de idei literare, vol. I, 1973, și Critica ideilor literare 1976 - dar mai ales cunoscutele Cahiers roumains d´études littéraires - care au constituit mîndria lui de comparatist "român și european": toate acestea i-
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
de propriul frate că ar fi colaborat cu nemții. Toate aceste stări (căutările copilului Isai, bizareriile de comportament ale omului matur, tulburat de acuzații nedrepte, încercările fiului de a-l înțelege pe părinte) se amestecă într-un singur flux narativ. Modernitatea romanului emană din sinuozitățile narațiunii, conexiunile și rupturile de memorie, suprapunerile temporale, fluctuațiile conștiinței, densitatea impresiilor subiective, dramatismul stărilor-limită, perspectiva inocentului confruntat cu spaima morții. Sensibilitatea morală ultragiată ca problemă esențială a omului îl apropie pe Vladimir Beșleagă, în stilul
Vârful ierarhiei în proza basarabeană by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11698_a_13023]
-
nu are nici umorul prozatorilor postmoderni americani, (auto)ironia voioasă prin care opera își atinge și își devoră, cu un surâs, coada. Propensiunea ludică îi e străină acestui scriitor încercănat de propriile viziuni, obsedat de marile teme, raportându-se la modernitate mai mult în sensul filiației decât în cel al delimitării artistice. Dacă Levantul reprezintă, într-adevăr, o mostră uimitoare de intertextualizare, celelalte vârfuri ale creației sale, Nostalgia și Orbitor, cresc din humusul unui imaginar cu filoane bogate: "zona cețoasă a
Ușa stacojie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11697_a_13022]
-
în silueta podurilor nu sînt definitive, par mai degrabă cîrpeli utile pentru revenirea într-un soi de normalitate grăbită, necesară. Pentru că, nu-i așa, viața merge înainte. Mi s-a părut că văd un oraș oprit pe loc, într-o modernitate desuetă. Am simțit și admirație, și vină. Am simțit că nu avem dreptul să uităm atît de repede dramele, iubirile, crimele, trădările, lașitățile, tragediile pe care le trăim, le provocăm, le suportăm. Într-o imensitate de verde crud, într-un
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
zorii culturii române moderne, scrisă de un autor inteligent, atent la toate aspectele văzute și nevăzute ale epocii pe care o studiază. Citind cartea lui Leon Volovici toate elementele nebuloase din acei ani ai precipitării culturii și civilizației românești spre modernitate dobîndesc sens și logică. De aceea, retipărirea ei după aproape trei decenii este binevenită. n Leon Volovici, Apariția scriitorului în cultura română, ediția a II-a, revizuită, Editura Curtea Veche, București, 2004, 120 pag.
Cum s-a născut literatura română? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11715_a_13040]
-
Bucurați-vă și vă veseliț, că plata voastră multă e în ceriuri, că așa au gonit pre prorocii mai nainte de voi!" (în vol. II, p. 1057). Al doilea fragment prin care vreau să exemplific, fără alte comentarii, apropierea de modernitate a limbii române din Biblia de la București e TAT|L NOSTRU, din Evangheliia de la Luca, cap. 11: Când vă rugați, ziceți: TAT|L NOSTRU cel den ceriuri, sfințească-se numele tău, vie împărățiia ta, fie voia ta, cum în ceriu
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
ce trebuie știut despre viața și opera scriitorului francez. Confruntat încă din epocă cu prejudecățile minoratului romanului popular pentru adolescenți, posteritatea lui Verne s-a arătat surprinzătoare, nu însă și inexplicabilă: "Romanele lui sunt basme ale epocii moderne, care fac modernității concesiile necesare pentru a-și asigura credibilitatea". În primul rând prin constanța interesului față de cărțile sale în mai toată lumea și, mai ales, prin tentația hermeneutică a eseiștilor și a teoreticienilor care s-au întrecut în a interpreta opera verniană în
Jules Verne pe înțelesul ideologilor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11762_a_13087]
-
tehnologie. (Fac aici o paranteză pentru a observa asemănarea izbitoare în intenții dintre Sadoveanu și Verne, deși motivațiile și mijloacele evadării sunt perfect opuse. Dacă la Verne evadarea din colectivitate era una individuală sprijinită de tehnologie, la Sadoveanu fuga din modernitatea tot mai tehnologizată se făcea în sânul unei colectivități arhaice. Primul are convingeri de dreapta, al doilea de stânga.) Jules Verne nu era preocupat de viitor, ci de aparența unei realități tehnologice deja prezente. Nu-l interesau îndrăznețe proiecte utopice
Jules Verne pe înțelesul ideologilor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11762_a_13087]
-
a abordării și eleganța scriiturii, relevându-se ca o sinteză documentată, o decantare a punctelor de vedere la zi despre acest complex fenomen artistic novator, chiar și în manifestările lui extreme de ostentație polemică și rebeliune paroxistică. Ramură insurgent-radicală a modernității și anticipatoare a postmodernismului, avangarda, devenită deja istorie literară, s-a perpetuat până în zilele noastre nu prin dadaism, futurism, constructivism sau integralism, ci prin curentul suprarealist; "legiferat" în 1924 de Breton și trăit până la cel din urmă vers de Gherasim
O nouă antologie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/11809_a_13134]
-
noastre de simpli privitori. Este o întâlnire târzie a lui Brâncuși cu Londra, iar în vară la New York, când expoziția se mută la Guggenheim Museum, era prima după 35 de ani. Acolo în Statele Unite s-a confirmat, am putea spune, modernitatea artei lui Brâncuși și s-a alcătuit în cea mai mare parte marea sa faimă, în această Americă ce este și a fost un spațiu privilegiat al artelor moderne. Prin curatorul american al expoziției vine și această proaspătă și extrem de
Brâncuși la Londra by Ion Igna () [Corola-journal/Journalistic/11823_a_13148]
-
Lucrul acesta poate părea un defect, dar poate, la fel de bine, să pară fascinant din punct de vedere artistic. ŤNu înțeleg nimicť a spus el /la capătul vieții, obosit să caute sensuri/. Nu face nimic, domnule Andersen, poftiți alături de noi, în modernitatea la pregătirea căreia și dumneavoastră ați contribuit!"
Bicentenar Andersen - Cuceritorul by Mihaela Cernăuți-Goro () [Corola-journal/Journalistic/11826_a_13151]
-
cărții, conferă eroului caracterul de simbol al condiției omenești. De aceea, atât Dostoievski, cât și Unamuno au dreptate considerând romanul spaniol drept cea mai tristă carte ce s-a scris vreodată. Dar, spunem noi, și cea mai îndrăzneață, de o modernitate năucitoare, de n-ar fi să amintim decât de secvența tiparniței din Barcelona, vizitată de Don Quijote, unde tocmai se tipărea... A doua parte a ingeniosului hidalg don Quijote de la Mancha (e adevărat, falsul Quijote al lui Avellaneda). Jocul acesta baroc
Don Quijote - 400 - Suișul muntelui by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/11831_a_13156]
-
de nici un folos în construcția prezenței sale publice, însă nici nu l-au scos în vreun fel din impasul receptării în care a căzut întreaga generație; acela de a nu se regăsi, în discursul istoriografic și muzeal, nici în spațiul modernității și nici în acela al contemporaneității. Evocarea lui Mihai Sorin Rădulescu este un semnal puternic tocmai în acest sens și, în mod sigur, constituie un prim pas important către cunoașterea și recuperarea unui pictor de o valoare neîndoielnică și de
Despre pictorul Aurel Vasilescu by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/12916_a_14241]
-
nedrept complet uitat azi (nu-l găsim nici în Enciclopedia exilului... redactată de Florin Manolescu). Mai exotice par colaborările semnate de Yvonne Rossignon, Antoaneta I. Bodisco, primul nume și el absent din enciclopedia lui Florin Manolescu. Refacerea legăturilor cu tradiția modernității interbelice se remarcă și aici, ca și în cazul filosofiei. La rubrica „Povestea vorbei“ sunt retipărite poeme de Ion Barbu (nr. 1), Tudor Arghezi (nr. 2), Lucian Blaga (nr. 3), V. Voiculescu (nr. 4), G. Bacovia (nr. 5), Dan Botta
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]