1,324 matches
-
Prozaismul discursiv („relatările” sunt un fel de poeme în proză) nu-i vine la fel de bine poetului, în ciuda secvențelor adesea cu poantă; ele se pierd într-un ritm al frazelor prea tern, îngreunat. Către final se insinuează, în acest univers poetic mohorât și închis, o prezență neașteptată a transcendenței, a divinului, conținută, la modul ironic, și în cele două sonete care deschid, respectiv închid volumul. Deși apărut inițial în 1995, jucăria mortului rămâne și azi un volum de poeme foarte bun, foarte
Punerea în paranteză a poeziei by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4370_a_5695]
-
Dar în cele din urmă merele cad. Și nimeni nu le strânge! O fi un obicei al locului, o tradiție nutrită de cine știe ce mit străvechi? E, poate, o nevoie de frumos, de culoare încă vie în peisajul din ce în ce mai cenușiu, mai mohorât al toamnei. Numai că, venind dintrun loc în care sărăcia l-a învățat să respecte și să folosească toate darurile naturii, Pierde-Țară e întotdeauna surprins și întristat de asemenea risipă. De aceea se bucură că cineva profită, totuși, de aceste
Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/4386_a_5711]
-
înalt al ridicolului de pe glob în clipa aceea, cu bastonul de mareșal în mînă, cu fața congestionată, cu mănuși, pe care le-a predat aghiotanților săi, aflați în poziție de drepți, smirnă; în dreapta sa, generalul-colonel Stumpf, locțiitorul lui Goering, mititel, mohorît, absent; în stînga sa, generalul-amiral von Friedeburg, ramolit, adus de spate, de asemenea nepăsător.” Totul se face (și se scrie) cu ochii pe ceas, ritmul sacadat, punctat însă de amănunte pitorești, surprinse minimalist, amintind extraordinarul „145 de minute la Mizil
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5552_a_6877]
-
ce cresc sub oblăduirea unui faimos hram mînăstiresc, am dat, ieșind de la slujbă, peste un soi de parafrază vie, spontană, la extravaganțele tandre din Floretti. Nu uit, în cenușiul anilor de ateism sovietic, stupoarea acestei întîlniri, - niște bătrînele de aspect mohorît, ca niște călugărițe austere, înconjurîndu- se de porumbei, frenetic, înfășurînduse de-a dreptul în atingerea lor trepidantă. Îi purtau în palme, pe umeri și pe creștetul îmbrobodit, unde femeile arborau pretutindeni chemarea unor fărîme de pîine, pentru pofta avidă a
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
se uite galeș în ochii tăi în timpul slujbei și apoi să-ți dea apa sfințită, mângâindu-ți degetele și să nu fie îndrăgostiți nebunește? Nu era nimeni s-o învețe acest lucru pe Odalie, așa că ea a stat acasă în mohorâtele zile de la începutul Postului Paștelui, și-a oblojit draga ei iubire frântă și a jelit așa cum au făcut întotdeauna femeile, atunci când un bărbat a fost necredincios. Iar într-o zi când ea a cerut să revină la Mănăstirea Ursulinelor, acolo
Alice Dunbar-Nelson by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3721_a_5046]
-
Piară fiecare în averea lui -/ mesele sobre două trei fructe exotice pe platoul argintat/ și tot atîtea bucurii și tot atîtea cuvinte/ mișcările ridicole ale tacîmurilor în aerul închis/ și cuvintele încăpățînate care nu se mai descojesc/ iar sub fereastra mohorîtă lunecînd vedenia veacului:/ o terasă de marmoră întinsă cît o cîmpie la capătul căreia/ abia se mai vede un mercenar din ce în ce mai gîrbov îndepărtîndu- se/ abia se mai aud pașii lui din ce în ce mai străini”. Versul e lung: prelungit atît cît este nevoie
Tînărul Mureșan (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3397_a_4722]
-
Dan Hăulică În camera de spital care, de cîtva timp, îmi conține biografia, a răzbit mai deunezi surpriza unui pîlc de voci tinere, ferme și clare. Veneau să mă colinde, veneau să biruie marasmul unui timp mohorît, și al unei staze apăsătoare. Aveau, în firescul lor, o cumpănă sănătos rostuită, și o demnitate care depășea circumstanța. Candoarea culeasă de ei, din vechile cîntări rustice, nu ocolea aportul unei alcătuiri ordonate, balsamul astfel răspîndit evoca, precum un fagure
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
se află de șapte ani sub ocupație rusească. Literatura publicabilă s-a încolonat fără murmur sub flamura realismului socialist. Poeții cîntă pe întrecute electrificarea, planul de stat și prietenia nezdruncinată cu marele vecin de la Răsărit. Și în miezul acestui timp, mohorît, amar și fără orizont, ochii unui tînăr de 18 ani, iubitor al muzelor și student în anul I al Facultății de Filologie din București, se apleacă asupra versurilor unui poet medieval francez, încercînd să le transpună în grai românesc: „Je
Un eveniment editorial Villon. Opera omnia by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2980_a_4305]
-
Tudorel Urian În peisajul cenușiu al Bucureștiului, printre oameni blazați și mohorîți, care se deplasează mecanic, cu ochii ațintiți în gol sau în pămînt, trecătorul prin perimetrul cuprins între Bulevardul Magheru, Piața Amzei și Calea Victoriei are uneori surpriza să întîlnească un domn cu fața distinsă, pășind energic, cu pieptul înainte, atent la
Bucuria de a trăi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11046_a_12371]
-
genunchii umflați ca turtele de floarea-soarelui după ploaie și strălucind ca oglinda. Stătea în genunchi să frece podelele cu leșie. Ahhh! De câte ori n-am auzit-o că-i vine să țipe ca lupii în pustiu, de durere. Era o toamnă mohorâtă și tristă, nu prevestea nimic bun și tata, care nu mai avea altceva de făcut, mă ducea de mână, zilnic, la școală. Treceam pe Schulbeck Street, pe lângă vitrine după care erau tupilate femei roșcate, blonde, brunete, bobocele sau mai coapte
Montrealul din sufletul meu sau Noaptea curcubeelor. In: Editura Destine Literare by DORINA MÃGÃRIN () [Corola-journal/Journalistic/101_a_266]
-
întâlnire, apelăm cu încredere la serivicul lor to go. Dar cu toate felurile de cafea, uneori uităm de celelalte specialități din meniu, precum decadenta ciocolată caldă Sisters cu spumă amăruie de ness. Perfectă pentru a vă încălzi într-o zi mohorâtă, băutura cremoasă vă va schimba total perspectiva asupra ciocolatei, în general. Insomnia Ciocolată caldă gingerbread pentru totdeauna - atât am zice despre Insomnia și ciocolata ei, însă trebuie să umplem spațiul cumva, așa că o să mai adăugăm niște detalii. Insomnia este un
În sfârșit, vreme de ciocolată caldă [Corola-blog/BlogPost/96642_a_97934]
-
i-a auzit și i-a recunoscut. Erau ai lui. Îi adusese Băcanu. S-a răsucit în pat, apoi s-a ridicat. Cu greu, a ajuns în prispa. a ridicat ochii spre înălțimi, deasupra dealurilor. Cerul era trist și câmpul mohorât „Cumva, o scot eu la lumină!” - s-a încurajat și el. P.S. Stan a murit. N-a apucat să o mai scată la lumină. Mă tot întreb, după 20 de ani de democrație și alte mari realizări, dacă noi, cei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Bunei Vestiri trebuie petrecută în bună înțelegere cu anturajul: rude, prieteni și colegi. Cine se ceartă de Buna Vestire va avea necazuri tot anul. Dacă în ziua praznicului va fi ceață, primăvara va fi plăcută, călduroasă și fără multe zile mohorâte.
Buna Vestire. De ce nu este bine ca pescarii să arunce mămăligă la pești by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/40304_a_41629]
-
republicile din Caucaz sunt numai mujahedini și kgb-isti care se măcelăresc unii pe alții. De Crimeea n-am auzit, iar Odessa e sediul mafiei rusești. În Transnistria se pare ca nu-s oameni normali - până și vremea e tot timpul mohorâtă. De moldoveni ce să mai zici, să știi că rușii n-au nici o vină! Am auzit că se pune raketu pe mijlocul drumului, face pe mortu și când vrei să-l ajuți îți pune pistolul la tâmpla și te jefuiește
Viziteaza Marea Neagra! Masina ta e deja acolo! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18797_a_20122]
-
Toate acestea au contribuit la șubrezirea sănătății lui. Se stingea încet, ca o flacă- ră, arzând și luminând. A trecut la cele veșnice la 22 octombrie 1955, la vârsta de numai 58 de ani, în satul Șoșdea, într-o zi mohorâtă, cu ploaie măruntă de toamnă”. A publicat „Transformarea. Sau întoarcerea din Siberia. Roman din vremuri mari” (1931), primul roman scris de un țăran; „Comoara de sub nuc: povești”, în 1947; schița satirică „În audiență la Rege și Așa-i în Rumunia
Agenda2005-43-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284340_a_285669]
-
au rămas. Dar cel mai bine descrie motivația de a frecventa centrul de excelență eleva Laura Țurcan, din clasa a X-a, de la Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau” din Timișoara: „Totul s-a petrecut în toamna anului 2003. Era o zi mohorâtă, umedă. Un vânt înghețat îți pătrundea până în măduva oaselor. Nu mă simțeam tocmai bine, era neplăcut să ieși afară pe așa o vreme. Vă întrebați, desigur, ce căutam eu în oraș la ora aceea (era abia ora 9 dimineața) într-
Agenda2005-26-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283873_a_285202]
-
Lügde, unic în zonă pentru casele sale vechi în stil german, roțile de Paști care se rostogolesc la vale luminând și mocnind au rămas până în ziua de astăzi simbol al primăverii, al devenirii, al victoriei soarelui asupra iernii reci și mohorâte. Vârsta acestui obicei nu poate fi determinată cu exactitate, deoarece atestările documentare din zonă au început destul de târziu sau au fost pierdute. Se presupune, însă, că obiceiul datează de aproape 2 000 de ani, chiar dacă în decursul secolelor a suferit
Agenda2005-13-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283543_a_284872]
-
o dată, poate chiar la noapte, numai că trebuie să știi că de iubit îl iubesc pe Voquin! Mă sărută scurt pe buze și se întoarce în fugă la iubitul ei. Primele semne ale înserării se simt coborând apăsător din înaltul mohorât al cerului și mă retrag fără prea multă tragere de inimă spre cabina mea. În noaptea asta n-am chef să scriu, vreau să mă iubesc cu Ingrid, ultima noastră noapte de dragoste, probabil, ceea ce face să mă abat din
DRUMUL APELOR, 17 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384875_a_386204]
-
suflete. E iarnă grea aici. Pentru oamenii care cunosc sărăcia. Și cei mai buni dintre ei cer Domnului sănătate și nu bani” (“Iarna”). Vin ritmuri alerte de marș: “Oda bucuriei”, “Fuga”, “Prea repede” etc dar și ritmuri nostalgice, baladești: “Zile mohorâte”, “Toamna rece” etc. Vin și ritmuri disco, pentru că “Noi suntem eroii timpurilor” și ritmuri moderne de hip-hop, le încercăm împreună: “Pentru că nu existai...Am luat creionul în mână. Și, spunându-mi că sunt în stare, am furat gândului imaginea și
MAGIA VISURILOR –ÎN PAŞI DE DANS de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385165_a_386494]
-
groase, o mustață zburlită și părul tuns perie. Și o voce obișnuită să comande: - Șezi! Marcu ocupa un colț de scaun. - Așadar, rosti vocea, dumneata ești Marcu de la sectorul bărbați... - Da, mărturisi Marcu. Directorul verifica un dosar deschis, cu privirea mohorâtă. - Necăsătorit... Născut la, dată de naștere: ziua cutare, luna cutare, anul cutare! - Da, da, da..., șoptea Marcu topit. Eu sunt. Directorul se ridică încruntat, își mângâie mustața cu mâna stânga și-i întinse lui dreaptă: - În cazul acesta, doresc să
ATATA PAGUBA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384483_a_385812]
-
jur de ora șase pe baltă, să-mi ocup locul unde nădeam și pescuiam de obicei. Mi-am cărat sculele la mașină și am pornit fără grabă spre baltă. În zece minute eram pe malul lacului. Era o zi destul de mohorâtă și umedă, dar pe malul lacului erau mulți pescari. Am avut noroc că nimeni nu se așezase pe locul meu. Pe lac era liniște deplină, nimic nu tulbura luciul apei. Așa cum am mai scris, lacul este amplasat între două maluri
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382318_a_383647]
-
cum spuneau ele în parc, Miriam, ea și altele.Ii scrisese lui Miriam pe facebook un mesaj, dar nu privat, pe chat, ci vizibil pentru toți, Miriam o întrebase,de ce , asa ca să vadă toată planeta, îi răspunsese ea. Ce toamnă mohorâtă, ce rece și ploioasa! Dacă te uitai pe fereastră îți intra până în oase tristețea...Așa mai bine stătea și asculta muzică și încerca să se construiască pe sine ca un castel de nisip năruit de ultimul val al mării albastre
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
ei au venit îngrijorați să o ia, le-a răspuns că a stat cu doamnele să caute cheia să nu vină un hoț să le fure jucăriile... -La scoala, continuă Diana, ... eram în primul an și mergeam într-o toamnă mohorâtă și ploioasa pe un drum de țară înclinat și plin de băltoace, am alunecat și am căzut într-una, mi-am umplut ghiozdanul de apa murdară și mi-am pătat cărțile și caietele, o, cât de mult m-a durut
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
vârstei de șaizeci de ani, tocmai își lăuda soțul care urma să vină iar și care - cât de atent din partea lui - nu uita să-i aducă de fiecare dată și flori. Observând expresia Soniei, o întrebase de ce este așa de mohorâtă. „ Trebuie să gândim pozitiv, dacă vrem să ne meargă bine”, adăugase ea, așteptând parcă din partea Soniei un semn de aprobare și adăugase: „Mâine mă operează, m-au asigurat că nodulul este benign, să nu-mi fac griji. Abia aștept ca să
REFLEXII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383837_a_385166]
-
de lacrimi și suspine doar un cobzar mai poate stinge-amarul cu linele-i acorduri de vioară atingerea de strune mă-nfioară când cu obidă azi închin paharul doar un cobzar mai poate limpezi cu linele-i acorduri de vioară o seară mohorâtă ce coboară și tulburarea strânsă zi de zi doar un cobzar mai poate să re'nvie cu linele-i acorduri de vioară iubirea care sufletu-mi omoară iar vinul să-l preschimbe-n apă vie *** dă-mi ... dă-mi gura
PĂCATUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383971_a_385300]