1,115 matches
-
Relația (23) arată că extincția, deci absorbția luminii este funcție de lungimea de undă - λ - (prin intermediul lui coeficientului molar de extincție - ε), de concentrația speciei absorbante (c) și de grosimea stratului absorbant (l). Pentru a studia dependența , trebuie ca valoarea coeficientului molar de extincție (ελ) și grosimea stratului absorbant (l) să se mențină constante. Aceasta se realizează practic, efectuând toate determinările la lungimea de undă λ corespunzătoare valorii maxime a extincției, lungime de undă notată cu λmax și lucrând în cuve de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
ε nu este funcție de concentrație. Studiile experimentale arată că această lege este valabilă numai pentru soluții diluate (până la concentrații de 10-2 mol/L). Valoarea concentrației limită depinde de natura substanței, în sensul că această valoare va scădea odată cu creșterea coeficientului molar de extincție. Atunci când se lucrează cu o soluție necunoscută este necesar să se verifice valabilitatea legii, anume să se verifice dacă se obține o variație liniară. Acestă verificare se face și în cazul în care se lucrează la valori mari
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
polarizarea obținută prin deplasarea norilor electronici; Pat = polarizarea datorată deplasării resturilor atomice (10 - 15% Pel). Totodată, la moleculele polare se produce și orientarea dipolilor moleculari, fenomen numit polarizare de orientare (Por). În general, pentru un mol de substanță polară, polarizarea molară (Pm) poate fi scrisă: unde: Pm = polarizarea molară; Pd = polarizarea de deplasare; Por = polarizarea de orientare. α = polarizabilitatea moleculară medie, care măsoară deformabilitatea învelișului electronic al moleculelor; α = r3 (din electrostatică se știe că polarizabilitatea unei sfere de rază r
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
datorată deplasării resturilor atomice (10 - 15% Pel). Totodată, la moleculele polare se produce și orientarea dipolilor moleculari, fenomen numit polarizare de orientare (Por). În general, pentru un mol de substanță polară, polarizarea molară (Pm) poate fi scrisă: unde: Pm = polarizarea molară; Pd = polarizarea de deplasare; Por = polarizarea de orientare. α = polarizabilitatea moleculară medie, care măsoară deformabilitatea învelișului electronic al moleculelor; α = r3 (din electrostatică se știe că polarizabilitatea unei sfere de rază r este egală cu cubul razei); µ = moment de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
în soluții diluate de acizi monobazici tari este egală cu valoarea concentrației acidului. Culoarea care apare în soluții diluate de acizi tari, în prezența unui indicator adecvat poate fi comparată cu culoarea aceluiași indicator în soluțiile acizilor slabi de concentrație molară cunoscută, însă cu concentrația ionilor de hidrogen necunoscută. În situația în care culoarea celor două soluții este aceeași, atunci și concentrația ionilor de hidrogen în cele două soluții este egală. În felul acesta, cunoscând concentrația acidului tare, se poate calcula
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
sunt reacțiile a căror viteză de reacție depinde de concentrația unui singur reactant la puterea întâi și pentru care ecuația vitezei de reacție se exprimă astfel: unde: v - viteza de reacție la un moment dat, v = mol/Ls; c - concentrația molară a reactantului, mol/L; k - viteza specifică a reacției de ordinul întâi (I) k = s-1. Exemple de reacții de ordinul I: izomerizarea, descompunerea termică a alcanilor, dezintegrarea substanțelor radioactive, reacția de dehidrohalogenare a unui derivat monohalogenat, reacțiile care conțin
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
foarte diluate - în mare exces de apă, cu sau fără adaos de catalizator). Reacțiile ireversibile de ordinul I se scriu sub urmatoarea formă: A → B la momentul: t = 0 [a] 0 la timpul t [a - x] [x] unde: [a] - concentrația molară inițială a reactantului A, mol/L; [a-x] - concentrația molară a reactantului A, rămasă încă netransformată la momentul t, mol/L; [x] - concentrația molară a produsului de reacție B, la timpul t, variabilă, egală cu concentrația reactantului A transformat la
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
adaos de catalizator). Reacțiile ireversibile de ordinul I se scriu sub urmatoarea formă: A → B la momentul: t = 0 [a] 0 la timpul t [a - x] [x] unde: [a] - concentrația molară inițială a reactantului A, mol/L; [a-x] - concentrația molară a reactantului A, rămasă încă netransformată la momentul t, mol/L; [x] - concentrația molară a produsului de reacție B, la timpul t, variabilă, egală cu concentrația reactantului A transformat la timpul t, mol/L. Viteza de reacție reprezintă o mărime
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
B la momentul: t = 0 [a] 0 la timpul t [a - x] [x] unde: [a] - concentrația molară inițială a reactantului A, mol/L; [a-x] - concentrația molară a reactantului A, rămasă încă netransformată la momentul t, mol/L; [x] - concentrația molară a produsului de reacție B, la timpul t, variabilă, egală cu concentrația reactantului A transformat la timpul t, mol/L. Viteza de reacție reprezintă o mărime numeric egală cu variația concentrației reactanților sau a produșilor de reacție exprimată în mol
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
se obține ecuația cinetică integrală în formă logaritmică: Această ecuație poate fi scrisă și sub următoarea formă: Prin scoaterea termenului de sub logaritm, din ecuația (69), obținem forma exponențială a ecuației cinetice integrale: $+% $ +2] (71) Din ecuația (71) se determină concentrația molară a reactantului A rămasă încă netransformată la momentul t (în mol/L), valoare dată de ecuația (72): Concentrația molară a produsului de reacție B, la timpul t (în mol/L) este dată de acuația (73): Se observă faptul că atât
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
termenului de sub logaritm, din ecuația (69), obținem forma exponențială a ecuației cinetice integrale: $+% $ +2] (71) Din ecuația (71) se determină concentrația molară a reactantului A rămasă încă netransformată la momentul t (în mol/L), valoare dată de ecuația (72): Concentrația molară a produsului de reacție B, la timpul t (în mol/L) este dată de acuația (73): Se observă faptul că atât scăderea concentrației inițiale cât și creșterea concentrației produsului de reacție decurg după o lege exponențială. Logaritmând în baza zece
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
H2CrO4 + K2SO4 H2CrO4 CrO3 + H2O 2 NH4Cl + 2 CrO3 + H2O = (NH4)2Cr2O7 + 2 HCl (NH4)2Cr2O7 N2↑ + Cr2O3 + 4 H2O↑ Cr2O3 + 2 Al = 2 Cr + Al2O3 b) Cantitatea de oxid mixt prezentă în masa de minereu este: = 336 kg Masa molară a oxidului mixt de fer (II) și crom (III) fiind: = 224 rezultă că masa de crom care s-ar obține dacă reacțiile ar fi globale este: = 156 kg Cantitatea de crom care se obține în realitate este, însă: η = = 117
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
randamentul de curent, se calculează curentul electric efectiv care parcurge soluția: = 7,5 A Aplicând legile electrolizei și știind că la reducerea ionului de argint este acceptat un electron (n = 1), se calculează durata electrolizei: = 40,53 s b) Masa molară a azotatului de argint este: = 170 Cantitatea de azotat de argint ce conține masa de argint care se depune prin metoda galvanică este: = 535,5 mg⋅ Volumul de soluție salină ce conține această masă de substanță este: = 63 cm3 Luând
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
3 O2 = 2 Cu2O + 2 SO2↑ Cu2S + 2 Cu2O = 6 Cu↓ + SO2↑ Reacția chimică globală care descrie acest proces este: 3 Cu2S + 3 O2 = 6 Cu↓ + 3 SO2↑ Masa de sulfură cuproasă din minereul considerat este: = 80 kg Știind masa molară a sulfurii de cupru (I): = 160 se determină masa de cupru care s-ar fi preparat dacă reacțiile ar fi fost totale: = 64 kg Cantitatea de cupru care se obține, însă, în realitate este: = 48 kg Probleme propuse 1 Se
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
obține, însă, în realitate este: = 48 kg Probleme propuse 1 Se supune reducerii cu hidrogen un amestec de oxid cupric și oxid feric. Știind că, în urma reacției, masa amestecului scade cu 28%, să se determine compoziția procentuală - raportată masic și molar - a amestecului inițial. 2 Cel care a obținut pentru prima dată siliciul a fost Berzelius. În 1822, el a redus tetrafluorura de siliciu cu potasiu la temperatura de 400°C. Să se determine cantitatea de siliciu care se obține, cu
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
și oxidul său se dizolvă într-o cantitate dublă de apă, rezultând o soluție cu concentrația de 37,026%. Știind că oxidul conține 72,766% metal, se cer: a) natura metalului alcalin; b) compoziția amestecului (în procente masice și procente molare); c) cantitatea de magneziu necesară pentru a pune în libertate metalul alcalin prezent în 500 g soluție. a) Fie M metalul alcalin necunoscut. Oxidul său poate fi un oxid, un peroxid sau un superoxid; ca urmare, formula moleculară acestuia va
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
magneziu necesară pentru a pune în libertate metalul alcalin prezent în 500 g soluție. a) Fie M metalul alcalin necunoscut. Oxidul său poate fi un oxid, un peroxid sau un superoxid; ca urmare, formula moleculară acestuia va fi M2Ox. Masa molară a oxidului metalic se calculează cu relația: Ca urmare, proporția de metal din oxid se calculează cu relația: care permite exprimarea masei atomice a metalului AM în funcție de numărul de atomi de oxigen x din molecula de oxid: AM = 21,375x
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
amestec (exprimate în grame). Ca urmare, este valabilă relația : a + b = 100 g Reacțiile care au loc la tratarea cu apă a amestecului sunt: 2 Rb + 2 H2O = 2 RbOH + H2↑ 2 RbO2 + 2 H2O = 2 RbOH + H2O2 + O2↑ Masele molare ale superoxidului de rubidiu, existent în amestec, respectiv ale hidroxidului de rubidiu, format prin hidroliză, sunt: = 117,5 = 102,5 Exprimând cantitatea de hidroxid de rubidiu formată din rubidiu: = 1,199a și cantitatea de hidroxid de rubidiu formată din superoxidul
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
reacției este: = 184,7 0,058a Cu aceste date, concentrația soluției de hidroxid de rubidiu care se formează se exprimă astfel: de unde se obțin următoarele soluții: a = 59,251%Rb (masic) b= 40,749%RbO2 (masic) Raportând la masele atomice/molare, se obțin următoarele cantități de substanțe: nRb = 0,693 moli, nRbO2 = 0,347 moli adică numărul de moli de substanțe din amestec este: = 1,04 moli ceea ce înseamnă următoarea compoziție procentuală (raportată molar): = 66,635% (moli) = 33,365% (moli) c
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
scrie toate ecuațiile proceselor chimice și electrochimice. a) La adaosul de potasiu în soluția alcalină are loc reacția: 2 K + 2 H2O = 2 KOH + H2↑ 2 Cantitățile de substanțe existente în soluția inițială sunt: = 60,5 = 544,5 g Masele molare ale hidroxidului de potasiu și a apei sunt: = 56 = 18 Se notează cu x cantitatea de potasiu (în moli) adăugată soluției. Conform reacției, rezultă: Cantitatea x se poate determina din relația concentrației soluției finale, a cărei expresie se scrie ținând
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
clorură de potasiu. Din aceasta, potasiul se obține prin electroliza topiturii. Procesele care au loc la electrozi în acest caz sunt următoarele: K(-): K+ + 1 e→ K A(+): Cl1 e→ Cl, Cl + Cl → Cl2↑ Procesul global al electrolizei este: Masa molară a clorurii de potasiu este: = 74,5 Conform reacției, se calculează cantitatea de clorură de potasiu pură necesară obținerii potasiului: = 93,125 g Masa silvinei se calculează ținând cont de puritatea sa: = 103,4722 g c) Pentru a obține hidroxid
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
au loc la tratarea cu azotat de argint sunt: MCl + AgNO3 = AgCl↓ + MNO3 MI + AgNO3 = AgI↓ + MNO3 Fie a numărul de echivalenți-gram de MCl și b numărul de echivalenți-gram de MI. Echivalentul chimic al acestor săruri este egal cu masa molară: , Numărul de echivalenți-gram de azotat de argint consumați în aceste reacții este: = 20 mEg Ținând cont de legea echivalenților chimici, rezultă: = mEg În cazul electrolizei, procesele care au loc la electrozi în cele două cazuri sunt: MClaq → M + + Cl-, H2O
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
MOH + H2↑ + I2 Echivalentul chimic al hidroxidului format coincide, de asemenea, cu masa sa molară: Ca urmare, numărul de moli de hidroxid format este egal cu numărul de echivalenți-gram: = 20 mmoli Cunoscând masa de hidroxid formată, se determină masa sa molară, ceea ce permite identificarea metalului: = 23 Ca urmare, metalul M este sodiul. b) Se calculează masele molare ale celor două săruri de sodiu: = 58,5 = 150 Masele celor două săruri din amestec vor fi: = 58,5a = 150b Se obține astfel un
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
urmare, numărul de moli de hidroxid format este egal cu numărul de echivalenți-gram: = 20 mmoli Cunoscând masa de hidroxid formată, se determină masa sa molară, ceea ce permite identificarea metalului: = 23 Ca urmare, metalul M este sodiul. b) Se calculează masele molare ale celor două săruri de sodiu: = 58,5 = 150 Masele celor două săruri din amestec vor fi: = 58,5a = 150b Se obține astfel un sistem de ecuații care, prin rezolvare, conduce la următoarele soluții: Ca urmare, în amestec vor fi
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
necesară reacției, dacă se folosește un volum de 10 ori mai mare față de cel stoechiometric. 9 Sodiul formează cu staniul un aliaj cu compoziția 43,6% sodiu și 56,4% staniu. Se cer: a) formula chimică a aliajului; b) concentrația molară a soluției obținute prin tratarea a 10,55 g aliaj cu apă și diluarea sa până la volumul de 250 cm3. 10 Un hidracid reacționează cu un metal. Știind că masa soluției formate scade cu 2,299% față de masa substanțelor intrate
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]