341 matches
-
Ureche, știrea otrăvirii a ajuns la cunoștința Anonimului Bălenilor. Acesta o înregistrează în cronica sa, adăugându-i cuvenita maliție muntenească: „Scriu moldovenii că l-au omorât doamnă-sa (zeii, de treabă, jupâneasă moldoveancă, să-și omoare bărbatul!)”. Numai că „jupâneasa moldoveancă” era Stana, fiica cea mare a lui Neagoe Basarab, cu care Ștefăniță se căsătorise în iunie 1526, deci doar de un an. împiedicat să se însoare cu Ruxandra (făgăduită lui Bogdan cel Orb, se pare, pentru Ștefăniță, cel născut prin
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ieremia Wisarenscki -, porniți, chipurile, să „stingă” niște datorii ale lui Miron Barnovschi, manevre de discreditare care au culminat cu ocuparea și jefuirea castelului, au fost de natură să genereze dificultățile. Numai că în fața celor doi sleahtici s-a aflat o moldoveancă dârză (cu o forță sufletească asemănătoare cu aceea a Cristinei, prima ei soacră, femeia care a avut tăria să-și vadă soțul ucis, copilul robit și apoi omorât, fiica, pe Elisabeta, răpită de turci, ginerele decapitat, nepoții suprimați; s-a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pletele în vânt: privitorului „la drept vorbind, i se împrăștie mintea ca părul răvășit. Dar majoritatea acestora sunt niște sărmane cu moravuri ușoare”360. Călătorilor străini româncele nu le-au făcut o impresie prea bună. Opinia englezului Robert Bargrave despre moldovence („libertatea extraordinară pe care o au femeile în toată țara, atât căsătorite, cât și cele necăsătorite, căci ne-au îngăduit să dormim în aceeași odaie cu ele și aproape de paturile lor”361) consună cu cea a lui Paul de Alep
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
iar moartea devenea astfel un agresor ce stârnea frică. Discursul teologic și cel literar (subordonat complet primului) făceau eforturi de explicare, formulau definiții (cum îl vom vedea ceva mai jos pe diacul Toader din Feldru în cuvântarea rostită la înmormântarea moldovencei Sofronia Ciogolea: „Că moartea altă nemică nu mai iaste, fără numai plata păcatului și sămnul osândei lui Dumnădzău carea iaste pre tot rodul omenesc. Moartea iaste o cale pre care să petrece toată firea omenească, de domni nu să teme
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Alexandru Candiano-Popescu, În ianuarie 1887 <ref>(Alexandru Candiano-Popescu, Amintiri din viața-mi, vol. 2, notă asupra ediției, adnotări, transcrierea și Îngrijirea textului de Constantin Corbu, București, 1999, p. 28). </ref></footnote>. Se pare că era vorba de o „frumoasă doamnă moldoveancă”, Maria Bogdan , cu care a avut și un băiat <ref id="34">34 Emanoil Hagi-Mosco, op. cit., p. 48; Vezi și Alexandru Candiano-Popescu, op. cit., p. 200 (la nota 63 de la sfârșitul lucrării, Constantin Corbu face o mențiune bazându-se pe textul
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
na Djionat, pentru frumoasa inițiativă de a înființa un azil de noapte pentru femei cu numele D-nei Luzghin, inima căreia întotdeauna a bătut și energia căreia a fost cheltuită pentru interesele feministe mai cu seamă în scopul susținerii societății „Basarabeanul”. Moldoveancă prin sânge, rusoaică prin căsătoria a doua, D-na Luzghin a știut să fie loială și cu demnitate a reprezentat femeia din Basarabia în mai multe rânduri. Mulțumesc, de asemenea, doamnelor din societatea de sub conducerea D-nei Djionat pentru inițiativa Congresului
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
avut loc în timpul călătoriei, ca urmare a condițiilor grele de transport, din această perioadă. Mama s-a dus ea însăși cu Petronela și cu mama acesteia pe câmpul unde aruncase copilul, și l-a găsit mort, dar întreg. Cele două moldovence au înfășurat copilul mort în câteva scutece și l-au băgat într-un geamantan vechi si au plecat cu trenul spre comuna în care trebuia să capete certificatul de deces. De la gara în care trebuiau să coboare ca să ajungă în
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
văzut intrând (mă aștepta!), a venit la mine obidită, furioasă, indignată, ca să-mi facă cunoscută ofensa sângeroasă pe care i-o adusese o domnișoară, fiica unui vecin: "Madadeta m-a făcut dumneta!" Era ceva teribil, în adevăr. Adjectivul acesta mica moldoveancă îl cunoștea până acum spus numai slugilor... Ofensa nemaiauzită o ținuse secretă. Ceilalți luau adesea în glumă nefericirile ei, ceea ce o supăra și o făcea prudentă. Purtam și corespondență. În scrisorile de afaceri sau de invitații ale domnului M..., trimise
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
Oltencele se evidențiau prin limbajul corect pe care-l foloseau, prin agerimea minții, care de multe ori puneau în dificultate partenerul de discuție, erau foarte spirituale dar și foarte reci, hotărâte parcă, să nu închege nicio relație pe durata școlii. Moldovencele, dimpotrivă, cu toate că aveau trăsături deosebite, erau îmbrăcate cel mai sărăcuț, își ascundeau părul după baticuri înflorate, erau modeste și se rușinau chiar și de dialectul pe care-l vorbeau. Deveniseră mai toate complexate de ceea ce reprezentau și singurul loc unde
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
din ce în ce mai bine poezii, dar realizează și mici povestiri și povești pentru copii și nu numai. Ca urmare, în anul 2009, este invitată să participe cu douăzeci de poezii la un volum antologic de versuri, ceea ce se și întâmplă. Și astfel, moldoveanca devenită olteancă, se întoarce la matcă și debutează editorial în volumul antologic „Universul prieteniei - Vara”, (Editura AS’S, Iași, 2009), tocmai în „dulcele târg al Ieșilor”, cu grupajul de versuri „Dor de rădăcini” ce cuprinde poezii pline de sensibilitate, de
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
Pe Viner trebuie să-l întâlnesc iarna. Vara parcă murea, ca o ciudățenie a naturii, numai ca să învie în sezonul rece, dându-mi de fiecare dată emoții: dacă iarna asta nu va mai?... Omul e brăilean prin adopție, din mamă moldoveancă de dincolo și tată bulgar - neam de grădinari sau de cuțitari. În seara când l-am prins cu chef de vorbă, stătea să-și usuce la soba electrică scurta din blană artificială, de un verde-smarald deprimant. Pe trupul pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
până într-atât că i-l boteză pe Petrișor. Păi, nu te gândi, finuță, că trecuse și ea prin greutăți din astea, și uite c-a ieșit la lumină și a avut noroc și-o să-și refacă viața... Nășica, deh, moldoveanca asta blondă-spălăcită și coșcovită, cu urme de vărsat pe obrajii supți, mai mare cu vreo trei ani decât tine, Mirelo, și n-ar arăta ea chiar rău așa înaltă, slăbuță, băiețoasă, da’ te-ar prinde mirarea ce gusturi au și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
se hotărăște să mă repeadă: zi pa rumanești ci vrei! Până să mă dezmeticesc, mă trezesc trimis într-un compartiment de rasă europeană. Ne punem bagajele sub picioare și luăm loc pe un sac de cartofi plasat pe banchetă. Sabina, moldoveancă brunetă, cristalină, nu suferă caracterul meu slab: nu trebuia sî acșepți sî vinim aici. Șî di ci nu ti iei di aista cu cartofii? Când se enervează, vorbește în grai - o altă trăsătură feminină. Așa aveam să aprofundez, în câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Las că am vorbit io și cu taică-tău. Dacă nu ea, cel puțin maică-sa sigur vă trimite mâncare cu farmece. - Păi înseamnă că și fiică-sa ar trebui să fie afectată, că doar mâncăm împreună. - Nu, nu, că moldovencele sunt toate curve. De astea nu se prinde nimic. Mă uit dintr-o parte la ea, uimit. - Păi și noi sunem moldoveni, nu? - Nici pomeneală! Tata e din neam de greci. Bunica de la Bârlad încă știa Tatăl nostru și Crezul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
și să calc perdele și lenjerii. - Da, bre, fie-i țărâna ușoară! își trage mucii nea Fane, trimițând încă o stalagmită pe tabla verde. Deodată încep să șușotească, se aude doar: nepotu-tău ți-a necinstit casa, a adus-o pe moldoveanca asta la tine-n pat. Până să mă ridic, să protestez în numele dragostei neprihănite, ceata izbucnește în urlete - huoo! huoo! Uite că a răsturnat farfuria! Zuza, Zuza! În pizda mă-tii, lasă cârnații jos! Coană Lenuța, stai în poartă, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
astup spărtura din perete cu niște cârpe pe care le-am mascat cu ipsos. Vecinii îi spuseseră că m-am încurcat cu o vrăjitoare. Norocul meu a fost că n-a putut sta mult. Mi-a zis doar atât: cu moldoveanca a mai fost cum a mai fost, dar cu constănțeanca asta ți s-a înfundat. Fundătură sau nu, trebuia să mă conving singur. Bernard Shaw, singurul socialist cu umor, spunea că „experiența ține școală scumpă, iar proștii nu vor să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
respectat de colegi și iubit de subordonați. Bineînțeles, în limitele invidiei inerente oricărui loc de muncă și care ducea la unele bârfe nu întotdeauna justificate, oricum imorale. În viața de familie, arhitectul era fericit. Se căsătorise din dragoste cu o moldoveancă simpatică, arhitectă specializată în proiectarea fabricilor de lapte, cu care se înțelegea excelent. Locuiau în cartierul Berceni, imediat dincolo de Mărțișor, într-un apartament de trei camere mobilate cu gust. Faptul că nu aveau copii, deși erau căsătoriți încă din facultate
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
o aruncătură de băț de Fârțănești. Învățătorii, Vera Suhoparenco, Sandu și Gherghi na Teodorescu m-au îndreptat spre casa familiei Sipiur, unde luau ei masa, pentru a rămâne în gazdă. Capul familiei era un albanez înstărit și omenos iar soția, moldoveancă din Hagi Curda, o femeie și o mamă deosebită. Aveau trei copii eu devenind al patrulea. Cu cele două fete, Evdochia, Doca pentru toți, și Marusea, cam de aceeași vârstă cu mine, ne-am înțeles minunat. Mai greu era cu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
N-am să uit niciodată cum, după ce am trecut Nistrul pe la Vadul lui Vodă în Ucraina, am ajuns în comuna Criuleni, locuită de moldoveni în mare parte. Trecuseră alte trupe pe acolo și se vede că făcuseră prădăciuni fiindcă o moldoveancă cu un copil în brațe și atârnați de poalele fustei alți doi blestema și plângea în gura mare: “Mi-au luat hoții pâinița de gura copchiilor. Ce mă fac eu acum? Unde să caut pâinea? V-am așteptat cum așteaptă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
aces te documente, nu mai aveam nici un motiv de discuție. Poate. Dar am vrut să văd de ce un ofițer sovi etic care sunt convins că are o mamă care l-a învățat să vorbească atât de bine româna, fiind sigur moldoveancă, de ce un astfel de om își poate permite, măcar o clipă, să nu aibă încredere în cuvântul unui adevărat ofițer român! Nu știu acum, la 92 de ani, dacă am găsit răspuns la întrebarea pe care și eu, și copiii
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
camere minuscule în apartamente de bloc, în comun cu diverși proprietari dintre cei mai pitorești : o funcționară divorțată, care nu ieșea din casă decât ca să plece la serviciu, iar duminicile dormea până seara, un cizmar alcoolic, însurat recent cu o moldoveancă vorbăreață, pricină pentru care mereu se trezea cu ea zdrobită de pumni, o poetă care vorbea, la modul serios, cu extratereștrii, niște colegi miloși de serviciu cu două fetițe gemene, de vreo 8 luni... Azi, puține femei cu scaun la
Maternitate : identități ficționale. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Miruna Runcan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1780]
-
din Bârlad, care-și începea ucenicia didactică în Priponeștii mei natali. Parc-o văd în fața ochilor, așa cum era ea atunci. Năltuță, subțire, ca o trestie în adierea vântului, frumoasă și frumos și cu mult gust îmbrăcată, cu vocea moale de moldoveancă, cu niște ochi albaștri și expresivi, în care se vedea oglindit albastrul cel mai curat al cerului. Am simțit din primul moment o imensă bucurie că am o asemenea ființă ca învățătoare, am constatat că își iubea profesia de învățătoare
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
puneam bani supt ele. Sub ele? Cum adică? (Râde.) Adică, puneam bani pe pat și... „Vrei pe bani?“ - „Da!“ - „Pun-te!“ (râde). Când întindea mâna să-i dau banii, nu-i mai dădeam nimic. Mâncătoare de bani! Am găsit o moldoveancă. Dar n-am ținut-o, că nu i-a plăcut lui tata când, în loc să ceară sapa, a zis „hârlețul“, și: „Ia hârlețul și du-te la mă-ta!...“. Și-a gonit-o. (Râde.) De ce-ați furat? Pentru bani. S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
lăsând lumina acelor a-dâncuri albastre să-mi pătrundă în suflet. M-am limpezit interior, trăind din plin încântarea de-a fi în acel moment în acel loc, departe de „lumea dezlănțuită”. Miezul zilei, a debutat cu venirea altui ghid (o moldoveancă blondă de Buzău cu statut de femeie măritată cu un cretan), care s-a dovedit a fi inteligentă, simpatică și bună vânzătoare de gogoși. După o foarte atractivă prezentare a posibilităților turistice (la un moment dat aveam senzația că am
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
verzi, inteligență Înclinată spre pozitivism, caracter ferm; Anastasia (Sica) M., basarabeancă, frumoasă, brunetă cu ochi verzi, migdalați, sensibilă, eleganță plină de distincție; Nina M., cea mai frumoasă din grup, o perfecțiune fizică, fire tăcută, retrasă, nevoie de afecțiune; Angela-Elena T., moldoveancă, blondă, un păr bogat, cu totul ieșit din comun, o adevărată splendoare, ochi albaștri, o remarcabilă soprană; Lucia (Lucica) T., frumusețe moldovenească, spirit practic, va nega cu vehemneță, mai târziu, implicarea ei În acest grup; Ecaterina (Tuța) C., ardeleancă, singura
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]