1,315 matches
-
și promovat, evitându-se formarea de arborete pure sau practic pure de molid. În cazul bradului și fagului, se vor forma atât amestecuri intime, cât și amestecuri grupate (în buchete, grupe și pâlcuri). În schimb, în cazul combinației fag cu molid, amestecurile relativ viabile vor fi numai cele organizate în pâlcuri. Se va proteja aninul, ca specie amelioratoare. În raport cu particularitățile stațiunii, prin degajări va trebui, după caz, să se promoveze sau să se tempereze creșterea fiecăreia dintre speciile principale
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
ca specie amelioratoare. În raport cu particularitățile stațiunii, prin degajări va trebui, după caz, să se promoveze sau să se tempereze creșterea fiecăreia dintre speciile principale menționate, în vederea realizării compoziției țel. Trebuie precizat că fagul, alături de brad și molid, va trebui tratat ca specie principală în toate tipurile de pădure ale acestei grupe, chiar și în stațiunile unde productivitatea lui este relativ redusă față de cea a molidului sau bradului, potrivit compoziției țel, el asigurând stabilitatea întregului arboret. Se
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
realizării compoziției țel. Trebuie precizat că fagul, alături de brad și molid, va trebui tratat ca specie principală în toate tipurile de pădure ale acestei grupe, chiar și în stațiunile unde productivitatea lui este relativ redusă față de cea a molidului sau bradului, potrivit compoziției țel, el asigurând stabilitatea întregului arboret. Se protejează paltinul, scorușul, frasinul, iar în pădurile de recreere se mențin și exemplarele de mesteacăn. Periodicitatea degajărilor este de 1 – 3 ani, efectul maxim obținându-se atunci când ele
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
1 – 3 ani, efectul maxim obținându-se atunci când ele se execută în perioada de vegetație, începând cu luna iulie. Trebuie evitată perioada de pornire a vegetației (mai – iunie), când lujerii de brad se rup cu ușurință. În arboretele de molid instalate prin plantații în stațiuni favorabile amestecurilor de fag cu rășinoase, prin degajări și ulterior prin curățiri și rărituri, vor fi promovate exemplarele viabile de brad și fag apărute pe cale naturală, urmărind realizarea unor arborete amestecate, cu o compoziție
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
20 ani). Se continuă cu lucrările de proporționare a amestecului, având un pronunțat caracter de selecție negativă. Se urmărește cu perseverență ca în amestec să se asigure participarea speciilor principale, inclusiv a fagului, evitându-se formarea de arborete pure de molid sau cu predominarea acestei specii. Consistența arboretelor (exprimată prin gradul de închidere al coronamentului) nu se va reduce sub 0,80. Periodicitatea este de 3 – 5 ani, în funcție de gradul de concurență între specii, fiind mai mică în stațiunile de
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
valoare devine o operație necesară. Vor fi aleși, în vederea îngrijirii lor, arborii cu însușiri ereditare superioare, cilindrici, cu coroana dezvoltată simetric, fără înfurcirii și defecte. În unele zone, cum sunt cele din Carpații Orientali pot fi depistați arbori de molid și brad apți să producă lemn de rezonanță și claviatură. Specificul amestecurilor de rășinoase cu fag impune ca alegerea arborilor de viitor și a celor de extras să se realizeze pe biogrupe , în vederea proporționării corespunzătoare a compoziției și formării
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
să se realizeze pe biogrupe , în vederea proporționării corespunzătoare a compoziției și formării de arborete etajate. În privința intensității se va proceda după cum urmează: în arboretele în care predomină bradul, răriturile vor fi moderate. în arboretele în care predomină molidul, consistența (exprimată prin indicele de densitate) se reduce treptat până la 0,80; în diferite porțiuni ale arboretului, intensitatea răriturilor se va adapta la specificul structurii acestuia, de la slabă până la moderată; intensități mai mari (moderată – forte) se admit în
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
vor avea mai mult caracter de normalizare a acestora, extragerile fiind relativ slabe și slab – moderate. Abia după aplicarea a 2 – 3 rărituri, se poate ajunge la o normalizare a structurii arboretului. Elagajul artificial se recomandă numai pentru exemplarele de molid și brad ce constituie arbori de viitor pentru lemn de rezonanță. Făgete Fagul poate forma arborete pure sau cu foarte puține specii de amestec (în general molid și brad la limita superioară, paltin și gorun la limita inferioară), uniforme pe
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
sau cu foarte puține specii de amestec (în general molid și brad la limita superioară, paltin și gorun la limita inferioară), uniforme pe mari întinderi și, uneori, lipsite de subetaj și subarboret. Poate forma amestecuri viabile cu bradul, iar cu molidul numai când acesta se află grupat, în pâlcuri. Fagul are capacitatea de a-și lărgi coroana dacă este pus în lumină. De aceea, arboretele sunt închise și acoperă bine solul. Datorită faptului că fagul suportă umbrirea, se poate dezvolta și
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
promova formele genetic superioare (arbori cu ramurile dispuse orizontal, subțiri, cu scoarța netedă ș.a.). În tipurile de pădure în care intră în amestec bradul, paltinul și gorunul, aceste specii vor fi degajate cu deosebită grijă. În arboretele obținute prin introducerea molidului sub forma culturilor speciale pentru celuloză sau în completarea regenerării naturale, acesta va fi menținut numai în proporția corespunzătoare compoziției țel, stabilită prin amenajament. Oriunde însă molidul sau pinul, introduse în făgete, tind să formeze arborete pure sau practic pure
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
aceste specii vor fi degajate cu deosebită grijă. În arboretele obținute prin introducerea molidului sub forma culturilor speciale pentru celuloză sau în completarea regenerării naturale, acesta va fi menținut numai în proporția corespunzătoare compoziției țel, stabilită prin amenajament. Oriunde însă molidul sau pinul, introduse în făgete, tind să formeze arborete pure sau practic pure, prin degajări și, ulterior, prin curățiri și rărituri, se vor promova speciile locale valoroase (brad, fag, paltin ș.a.), urmărind obținerea de arborete amestecate viabile. Rășinoasele excedentare față
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
de fag, cu însușiri superioare (fag cu ramuri subțiri, inserate orizontal, cu scoarța netedă, fără „mustăți chinezești“, cu înmugurire târzie ș.a.), eliminându-se cu prioritate și treptat exemplarele cu coroana sub formă de „mătură“, bifurcate etc. În privința culturilor de molid și pini, efectuate în făgete, se va proceda potrivit celor menționate la degajări. Este necesar ca lucrările de îngrijire să se facă cu regularitate, mai ales în arboretele de productivitate superioară și mijlocie. Periodicitatea curățirilor este de 3 – 5 ani
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
de concurența carpenului și, uneori, a teiului. Se extrag exemplare de gorun din lăstari. Totodată se vor promova formele genetice superioare de gorun, paltin (paltin creț), frasin și cireș. Gorunul va fi protejat și față de exemplarele de pini sau molid introduse în completarea regenerării naturale. Periodicitatea lucrărilor nu trebuie să fie mai mare de 1 – 3 ani. Curățiri Lucrările încep la 15 – 20 ani. Se continuă cu lucrările de selecție, îndeosebi în cadrul speciilor principale, punându-se accentul pe protejarea
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
care în aceste goruneto-făgete au fost introduse rășinoase, în completarea regenerării naturale sau au fost efectuate plantații integrale cu rășinoase, acestea vor fi extrase treptat prin rărituri, mai intens și de timpuriu exemplarele de pin și mai târziu cele de molid, urmărind realizarea de sortimente cu valoare economică maxim posibilă în condițiile date. Exemplarele de larice, dat fiind faptul că ele pot rezista numai în etajul superior, vor fi menținute dacă nu stânjenesc gorunul și numai în stațiuni de bonitate mijlocie
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
7. 4.15 Pinete Pinul silvestru are un temperament de lumină; arboretele pure și echiene de pin se răresc după ce ajung în stadiul de păriș. Dacă în stațiuni favorabile ajung în amestec cu alte specii mai de umbră (brad, fag, molid) este sistematic eliminat de acestea. Pinul negru are un temperament mai puțin pronunțat de lumină decât pinul silvestru, putând suporta mai multă umbrire și formând o coroană mai deasă. Elagajul natural se face destul de defectuos la speciile de pin
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
iar indicele de densitate nu va scădea sub 0,80. În situația în care există un subetaj din specii de foioase valoroase, acesta poate fi redus la 0,75. 4.16. Arborete de duglas verde Duglasul verde are un temperament de semiumbră, asemănător molidului. Suportă un oarecare timp umbrirea, dar reacționează puternic atunci când este luminat. În tinerețe este sensibil la insolație și înghețuri târzii. Forma trunchiurilor este în general bună, exceptând exemplarele din culturile instalate în stațiuni extreme sau cele din culturi rare
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
cazul arboretelor tratate în codru grădinărit. ÎNGRIJIREA ȘI CONDUCEREA ARBORETELOR DESTINATE SĂ PRODUCĂ LEMN DE CALITATE SUPERIOARĂ Arborete de rășinoase destinate să producă lemn de rezonanță și claviatură Cel mai bun lemn de rezonanță se poate obține din arbori de molid ajunși la vârste înaintate – de peste 140 ani – dezvoltați în condiții staționale specifice și în arborete optim structurate sub raport ecologic (amestecuri de fag cu rășinoase, pluriene și relativ pluriene, etajate, cu un polimorfism accentuat) și, în consecință, de mare
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
curățirilor și a răriturilor va fi, în general, moderată, excepție făcând culturile de pini și salcâm, în care se vor putea efectua și intervenții mai intense în tinerețe, dar numai în stațiuni de bonitate superioară și mijlocie; în culturile de molid, prin lucrări de îngrijire, se urmărește promovarea speciilor cu o înrădăcinare mai profundă (fag, brad, ș.a., în funcție de stațiune), apărute pe cale naturală sau introduse artificial în golurile formate; culturile de pin vor fi astfel conduse încât locul acestuia
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
funcții speciale de protecție. Această metodă se mai poate aplica în păduri situate în stațiuni de bonitate superioară și mijlocie, ocupate de arborete necorespunzătoare funcțional. Ingrijirea și conducerea arboretelor vătămate de vânt și zăpadă (cu referire specială la arboretele de molid) În vederea îngrijirii și conducerii arboretelor vătămate de vânt și zăpadă se va efectua, în prealabil, o cartare a arboretelor respective pe grade de vătămare. Aceste grade de vătămare se stabilesc în funcție de frecvența arborilor afectați, de starea fitosanitară
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
în care vătămările au luat un caracter de masă, afectând grav cea mai mare parte sau totalitatea arborilor (consistența urmând să scadă cu mai mult de 50%), regenerarea artificială este inevitabilă. Pentru diversificarea structurii se vor menține, însă pâlcurile (de molid) care au rezistat la calamitățile respective, această măsură având și motivații genetice. În raport cu gradul de vătămare mai sus menționat, se stabilește următoarea ordine privind urgența intervențiilor în cuprinsul arboretelor de molid: arborete foarte puternic vătămate (GD peste 60%
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
structurii se vor menține, însă pâlcurile (de molid) care au rezistat la calamitățile respective, această măsură având și motivații genetice. În raport cu gradul de vătămare mai sus menționat, se stabilește următoarea ordine privind urgența intervențiilor în cuprinsul arboretelor de molid: arborete foarte puternic vătămate (GD peste 60%); arborete puternic vătămate, prin dezrădăcinări sau rupturi de vânt ori de zăpadă (GD = 31 – 60%); arborete vătămate în ultimii 5 ani de vânt sau zăpadă în care vătămările au fost de intensitate slabă
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
frunzișului, scurgerile abundente de rășină, deformarea (îngroșarea) anormală a bazei tulpinii, necrozele și putregaiurile, simptome ce apar în general într-un stadiu avansat de îmbolnăvire a arborilor. Ingrijirea și conducerea arboretelor vătămate de cervide (cu referire specială la arboretele de molid) La molid s-a considerat că numai vânturile de mare intensitate sunt periculoase și provoacă calamități, dar mai puțin s-a arătat că și putregaiul roșu (ce apare ca urmare a rănilor produse de cervide prin cojirea scoarței și este
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
abundente de rășină, deformarea (îngroșarea) anormală a bazei tulpinii, necrozele și putregaiurile, simptome ce apar în general într-un stadiu avansat de îmbolnăvire a arborilor. Ingrijirea și conducerea arboretelor vătămate de cervide (cu referire specială la arboretele de molid) La molid s-a considerat că numai vânturile de mare intensitate sunt periculoase și provoacă calamități, dar mai puțin s-a arătat că și putregaiul roșu (ce apare ca urmare a rănilor produse de cervide prin cojirea scoarței și este localizat pe
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
cu cât aceste răni sunt localizate spre baza arborelui, acolo unde arborii au dimensiunile cele mai mari și de unde rezultă sortimentele cele mai valoroase. Preocupările privind asigurarea stabilității, polifuncționalității și productivității constituie principiile de bază ale gestionării pădurilor de molid din țara noastră. Potrivit acestor principii și în deplină concordanță cu condițiile staționale, în zona montană, silvicultura trebuie să urmărească crearea și conducerea, în conformitate cu țelurile de gospodărire fixate, de arborete sănătoase, productive și stabile. În conformitate cu aceste
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]
-
condițiile staționale, în zona montană, silvicultura trebuie să urmărească crearea și conducerea, în conformitate cu țelurile de gospodărire fixate, de arborete sănătoase, productive și stabile. În conformitate cu aceste coordonate și având în vedere faptul că din pădurile țării noastre molidul este specia care prezintă cea mai mare importanță economică, atât ca productivitate, cât și din punct de vedere al calității lemnului, iar una din cele mai importante probleme ale gospodăririi acestor arborete, pe lângă asigurarea stabilității, este aceea a ridicării
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260398]