268 matches
-
îi răspunsei eu. Atunci el rămase un moment surprins, se înroși și declară că cuvintele sale trebuie să le cred sincere, deoarece el nu știa că le adresase tocmai persoanei cu pricina. Altă dată am primit de la o călugăriță din monastirea Varaticul o perină de mătasă împodobită cu flori cusute de mâna ei în semn de mulțămire pentru plăcerea ce i-a făcut cetirea novelei mele Andrei Florea Curcanul. Iarăși altă dată eram pe terasa cazinului de la băile Slănic, la o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
moșneag, urmaș al unei generații trecute, cum ședea încă drept ca lumânarea, cum îi vibra corpul împreună cu strunele cobzei; era mai ales frumos de văzut cadrul încunjurător de verdeață prin spărturile căruia se întrezăreau dealurile păduratice ale Iașului, împodobite cu monastiri vechi, istorice, foste cetăți de apărare, rămășiți și aceste din timpuri apuse și care se împărecheau așa de bine cu cântecul bătrânesc. Iată că în momentul când el cânta mai cu foc, Buiucliu și Burada se ridicară iute de pe scaunele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
plăvani bine scoși din iarnă, duși de funie de un țăran cu opinci, suman și căciulă, parcă-ți tot vine a râde și a zburda. Ei, așa veneam eu odată într-o zi din luna iulie împreună cu trei tovarăși de la monastirea Agapia la Târgul Neamțului unde aveam de gând să ne urcăm la cetate. Pe atunci nu erau șosele, nici poduri pe ape, dar puțin ne păsa nouă de lipsa lor. Din contra, făceam mai mare haz să ne vedem hurducați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
vale așternându-se întreg orașul Iași, de unde îmi vine întocmai ca glasul ritmic al mărei, freamătul mișcării, vuietul vieței acestui furnicar omenesc. Dincolo de oraș, pe al doilea plan, se rădică capricioase dealurile înconjurătoare, acoperite cu vii și livezi, presurate cu monastiri vechi: Galata, Cetățuia, Hlincea, Măgura, care răsar din bogăția frunzișului, albe, sclipitoare, marture vii ale unor timpuri asfințite. Apoi mai departe, tocmai la orizon, se profilează un șir de alte dealuri mult mai mari, aproape cât niște munți, peste care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
în perimetrul heraldicii, arhitecturii și simbologiei, prin „lectura” simbolică a două peceți domnești, închid, cu siguranță, în codul figurării și al cromaticii, perspective de receptare incitante ce ar putea constitui o premisă interdisciplinară utilă în interpretarea mesajului ezoteric al baladei „Monastirea Argeșului”, într-o cheie pe care ne-a sugerat-o celebrul comentariu al lui Mircea Eliade „produs folcloric de tip cosmogonic”, deoarece jerfa zidirii este o imitație omenească a actului primordial al creației Lumilor” . Mănăstirea ctitorită de Neagoe Basarab „pe
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
la Huși de către Ministerul de Interne se referise la toate pământurile de prisos din Moldova ce urmau a fi vândute amatorilor. Astfel, la județul Fălciu erau disponibile următoarele: „1) Moșia Tâlhăresci (Tâlhărești, n.n.) din comuna Idriciu, plasa Crasna, fostă a monastirei Dobrovățu, În Întindere ca la 242 falce (o falce egal 1,5 ha.) pământ arabil și 138 falce pădure, din care 5 parchete sunt date În esploatare, având 2 cârciumi, un coșar, uă (o, n.n.) casă și un hambar, evaluată
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
din care 5 parchete sunt date În esploatare, având 2 cârciumi, un coșar, uă (o, n.n.) casă și un hambar, evaluată cu 76.000 lei, garanția provisorie este de lei 12.000. 2) Moșia Elanu, din comuna Grozeșci, fostă a monastirei Dobrovățu, 290 falce, din care 196 arătură, 16 livede de fân și 68 falce izlaz de pășune evaluată cu 26.755 lei (...). 3) Moșia Scopoșeni din comuna Grozeșci, fostă a monastirei Neamțu, 381 falce, din care 83 falce pădure evaluată
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
000. 2) Moșia Elanu, din comuna Grozeșci, fostă a monastirei Dobrovățu, 290 falce, din care 196 arătură, 16 livede de fân și 68 falce izlaz de pășune evaluată cu 26.755 lei (...). 3) Moșia Scopoșeni din comuna Grozeșci, fostă a monastirei Neamțu, 381 falce, din care 83 falce pădure evaluată la 56.140 lei (...). 4) Moșia Covasna, din comuna Covasna, fostă a monastirei Dobrovățu În Întindere ca de 209 falce din care 107 falce cu vii și livezi cu dijmă de la
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
68 falce izlaz de pășune evaluată cu 26.755 lei (...). 3) Moșia Scopoșeni din comuna Grozeșci, fostă a monastirei Neamțu, 381 falce, din care 83 falce pădure evaluată la 56.140 lei (...). 4) Moșia Covasna, din comuna Covasna, fostă a monastirei Dobrovățu În Întindere ca de 209 falce din care 107 falce cu vii și livezi cu dijmă de la locuitori și 82 falce pădure, evaluată cu lei 55.864 (...). 5) Moșia Sbierea, din comuna Grozeșci, fostă a monastirei Sântul Sava, Întindere
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Covasna, fostă a monastirei Dobrovățu În Întindere ca de 209 falce din care 107 falce cu vii și livezi cu dijmă de la locuitori și 82 falce pădure, evaluată cu lei 55.864 (...). 5) Moșia Sbierea, din comuna Grozeșci, fostă a monastirei Sântul Sava, Întindere ca de 1.500 falce, din care 79 falce pădure esploatată, evaluată cu lei 158.740 (...). 6) Moșia Vetrișoaia din comuna Vicoleni, fostă a monastirei sântul Sava, În Întindere ca de 695 falce din care 36 pădure
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cu lei 55.864 (...). 5) Moșia Sbierea, din comuna Grozeșci, fostă a monastirei Sântul Sava, Întindere ca de 1.500 falce, din care 79 falce pădure esploatată, evaluată cu lei 158.740 (...). 6) Moșia Vetrișoaia din comuna Vicoleni, fostă a monastirei sântul Sava, În Întindere ca de 695 falce din care 36 pădure esploatată evaluată la 104.307 lei (...). 7) Hliza numită Vlădicuța, ca de 47 falce, compusă din două trupuri separate prin pământul răzeșesc al locuitorilor comunei Deleni, plasa Crasna
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Considerând că pentru cercetarea istorică este necesară și citarea pământurilor statului din județele Tutova și Vaslui suspuse aceluiași regim ca și cele ale Fălciului, iată mai Întâi pe cele din Tutova: „1) Moșia Gâlcești, comuna Gâlcești, plasa Tutova, fostă a monastirei Răchitoasa În Întindere ca de 114 falce, având multe Îmbunătățiri, evaluată la lei 33.900 (...). 2) Moșia Răuzeșci, comuna Murgeni, plasa Târgului, fostă a monastirei Aron Vodă, În Întindere ca de 1.046 falce din care 741 arătură, 163 livede
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
mai Întâi pe cele din Tutova: „1) Moșia Gâlcești, comuna Gâlcești, plasa Tutova, fostă a monastirei Răchitoasa În Întindere ca de 114 falce, având multe Îmbunătățiri, evaluată la lei 33.900 (...). 2) Moșia Răuzeșci, comuna Murgeni, plasa Târgului, fostă a monastirei Aron Vodă, În Întindere ca de 1.046 falce din care 741 arătură, 163 livede (livezi, n.n.) de fân și 142 islaz de pășune având mai multe Îmbunătățiri, evaluată la lei 137.834 (...)”. p. Moșiile ce urmau a fi vândute
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
741 arătură, 163 livede (livezi, n.n.) de fân și 142 islaz de pășune având mai multe Îmbunătățiri, evaluată la lei 137.834 (...)”. p. Moșiile ce urmau a fi vândute În județul Vaslui „1) Moșia Scânteia din comuna Rădești, fostă a monastirei Bârnova În Întindere ca de 373 falce, având mai multe Îmbunătățiri, evaluată cu 43.098 lei (...). 2) Moșia Capotesci din comuna Șcheia, fostă a monastirei Bârnova, În Întindere ca de 200 falce, având mai multe Îmbunătățiri, evaluată la lei 29
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
urmau a fi vândute În județul Vaslui „1) Moșia Scânteia din comuna Rădești, fostă a monastirei Bârnova În Întindere ca de 373 falce, având mai multe Îmbunătățiri, evaluată cu 43.098 lei (...). 2) Moșia Capotesci din comuna Șcheia, fostă a monastirei Bârnova, În Întindere ca de 200 falce, având mai multe Îmbunătățiri, evaluată la lei 29.610 (...)”. Pentru deplina lămurire a celor interesați, legiuitorul fixase și șase puncte notate cu litere mici În ordine alfabetică din care cel mai important ni
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și care se revând pe comptul Domnilor Cumpărători pentru neaquitarea ratelor”. Iată ce moșii erau oferite spre revindere eventualilor amatori cu bani: „Județul Fălciu. Moșia Gușețeii, ca de 197 de fălci, 17 prăjini, din comuna Gușețeii, Plasa Mijlocul, pendinte de monastirea Sf. Sava, vândută D-lui Costache Nicolau cu lei 48.050 și care datorește suma de 1.922, rata pe Iulie 1877. Moșia Schitul Sgura, ca de 92 falce, din comuna Oltenești, pendinte de Schitul Sgura, vândută D-lui Vasile
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
datorește 10.001 lei bani 60, sau ratele 1 Ianuarie-1 Iulie 1876 și 1 Ianuarie-1 Iulie 1877”. La județul vecin Vaslui, era de (re)vânzare moșia Dumitrești, „...ca de 136 de fălci, 61 prăjini, din comuna Poiana Cârnului, pendinte de monastirea Galata, vândută D-lui Vasile Tudoriu cu lei 62.450 și care datorește suma de lei 2.498, rata Iulie 1877” dar și altele precum: „Moșia Bârzești (datornic Iorgu Vârnav); Moșia Ivănești (datornic Ștefan Ciohodaru); Moșia Săcălușa-Muntenești (datornic Dimitrie Anghel
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
tămăduit fudulia nu găsești prin straița signoriei tale? Ne-ar prinde bine multora... Tăutu râde. Râde și Don Batista: Serenissime... Illustrissime, ridere... Ștefan îl bate prietenește pe spinare: Grazie maestro! Grande maestro medico chirurgicale... Io voglio creare una bolnița a Monastirea Neamțului, per ranito... Înțelego Don Batista! Ospedale per eroico! Capisco! Vindecare la plaga! Si! Si! Ospedale per eroico, spune Ștefan, fericit că s-a făcut înțeles. Moltto plaga, se întristează Batista cu mâna pe inimă. Presto, subito! Don Batista medicare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
am cam întristat și eu și prietena mea, Doina Ștefănescu. Visasem un zbor planat spre Manhattan, cu vedere panoramică spre Statuia Libertărții, ca-n filme. Avionul nu mergea pe acolo. După șapte zile frustrante (America ecologică, izolată în liniște de monastire, și nu cea metropolitană), un coleg canadian a închiriat o mașină să ducă est-europenele să vadă și ele de-adevăratelea minunea, Orașul. Trec peste mirările noastre „provinciale”: lipsa bandiților pe străzi dosnice, faptul că oamenii ne zâmbeau și ne salutau
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
nu se face revoluție. În consecință, el și-a dat demisia și lumea, deși abia atunci l-a apreciat s-a repoziționat masiv pe formula „vom fi iarăși cum am fost!”. Cam așa cred că arată revoluțiile în educație, model Monastirea Argeșului. Nu sunt defetistă. Dar îmi este clar că cei care vrem „revoluție” nu facem o masă critică și nici nu ne solidarizăm pe o agendă coerentă de politică universitară. Text publicat în 22, 13-19 decembrie 2005 Patul academic a
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
arătat părerile lor în toate privințele. În ce privește locul așezării statuii, comitetul a emis următoarea părere pe care o transcriu în original din Procesul verbal încheiat de comitet: 214 bucureștii de altădată „Mihai Viteazul a lăsat în București numele său unei monastiri pre care la 1598 a clădit-o cu ziduri întărite pre una din înălțimile Capitalei.20 Acea clădire, monastirea Mihai-Vodă, cade azi în ruine și în curând timp ea va trebui dată la pământ. Spre a preîntâmpina însă pieirea acestui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în original din Procesul verbal încheiat de comitet: 214 bucureștii de altădată „Mihai Viteazul a lăsat în București numele său unei monastiri pre care la 1598 a clădit-o cu ziduri întărite pre una din înălțimile Capitalei.20 Acea clădire, monastirea Mihai-Vodă, cade azi în ruine și în curând timp ea va trebui dată la pământ. Spre a preîntâmpina însă pieirea acestui monument în care numele lui Mihai se va șterge poate din colțul Bucureștilor, ales de dânsul, nu s-ar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ea va trebui dată la pământ. Spre a preîntâmpina însă pieirea acestui monument în care numele lui Mihai se va șterge poate din colțul Bucureștilor, ales de dânsul, nu s-ar putea oare doborând acum de îndată clădirile ruinate ale monastirii, să se creeze pre platforma acelui deal o esplanadă înălțată și frumos potrivită, pre care locul altarului actual ar fi prefăcut într-o criptă boltită subterană d asupra căreia s-ar înălța monumentul planând astfel asupra unei mari părți a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ar înălța monumentul planând astfel asupra unei mari părți a orașului? În acea criptă s-ar depune și s-ar păstra cu religiozitate, pre vechiul lui altar, capul lui Mihai Viteazul, care, cu onoarele cuvenite, s ar transporta aci din monastirea Dealului, unde nimic nu asigură conservarea acestei prețioase relicve. Esplanada pre care s-ar înălța monumentul lui Mihai Viteazul ar fi, totodată, și o mică piață de arme situată la intrarea cartierului militar al Capitalei; ea ar fi ca Propyleele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de a fi citiți și pe Aug. Peșacov. Cu altă ocazie, se protestează împotriva neglijării autorilor „naționali”, adică a poeților V. Alecsandri, D. Bolintineanu, N. Nicoleanu, G. Sion, Gr. H. Grandea și I. P. Bancov. În foileton, C. a mai publicat Monastirea Sinaia de Gh. Sion, o traducere a lui Rogard (poate un pseudonim al lui Tr. Demetrescu) din Schiller (O faptă mărinimoasă) și două articole semnate Hayda (Din viața lui Milton și O gândire poetică). Destul de bogat este aportul lui Traian
CLOPOTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286303_a_287632]