268 matches
-
toate astea n-am încetat de-a fi români, și de aceea vom ști ca să dezvoltăm această zi într-o serbare națională în memoria lui Ștefan cel Mare. De sine însuși această serbare religioasă e și națională, căci locașul dumnezeiesc, monastirea Putnei, e fondată de erou și acolo zac oasele sale sânte, apoi pentru că o serbare a creștinului e prin escelință o serbare românească, căci trecutul nostru nu e decât înfricoșatul coif de aramă al creștinătății, al civilizațiunii. Crist a învins
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
în mijlocul acestor munți și-ți doresc asemenea. Multe salutări d-lor Maiorescu, Teodor Rosetti, Mandrea, Nica, și sărutări de mâna d-nelor Maiorescu și Kremnitz, precum și d-șoarei Livia. Cu tot respectul al d-tale credincios amic M. Eminescu 216 [GHEORGHE PANU] Monastirea Neamțului, ianuarie 1887 Iubite Panu, S-a răspândit prin ziare știrea că aș fi grav bolnav. Toate aceste zvonuri, lipsite de orice fundament, sunt răspândite, poate cu rea intenție, din Iași, încît d. C. Mille, într-unul din articolele sale
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
239 {EminescuOpXVI 240} Sărutîndu-te și rugîndu-te să spui complimentele mele d-nului și d-nei Păucescu, rămân al tău credincios prieten M. Eminescu N. B. Adresa mea o știi [plic: ] Domniei sale Domnului A. Vlahuță București 22 Strada Plevnei 22 218 [SOCEC et TECLU] Monastirea Neamțu, 1 fevruarie 1887 Stimabile domnule, Vă rog a mi se trimite, conform promisiunii d-voastre, numerii pe ianuarie și fevruarie ale "Convorbirilor literare". Al d-voastre devotat M. Eminescu. [Adresa] D-sale d-lor Socecu et Teclu la 96
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
cele mai apreciate monumente de arhitectură din Țara Românească? În biserică, se găsesc mormintele domnitorilor Neagoe Basarab (ctitorul) și Radu cel Frumos (cel care a dispus zugrăvirea mânăstirii) dar și a primilor regi ai României, Carol I și Ferdinand. Balada Monastirea Argeșului spune că Manole a zidit în pereții acestei magnifice mânăstiri pe Ana, soția sa, deoarece, în mod inexplicabil, tot ce era construit în timpul zilei se surpa noaptea. 3.3. Obiectivele cultural - artistice și științifice Aceste obiective sunt valoroase prin
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
cea mai izbutită a laudei spiritului creator, hărniciei oamenilor acestor meleaguri. Valoarea deosebită a baladei rezidă în drama artistului care, pentru a-și înfăptui opera, își sacrifică ființa cea mai apropiată și mai iubită. Legat prin jurământ ca să definitiveze această monastire-naltă / Cum n-a mai fost alta, Manole șie de la bun început că va avea de înfruntat mari nenorociri, deoarece, nu întâmplător locul ales este: Un zid părăsit / Și neisprăvit. Deci, acolo unde nu au izbutit alții, el, artistul Manole
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
vii, încetând de a mai fi o formă a morții. Visul nu se sfârșește odată cu sacrificiul, deoarece chemarea creatoare a artistului nu s-a istovit. El poate oricând crea altceva mai măreț: ,, Află că noi știm Oricând să zidim Altă monastire Pentru pomenire Mult mai luminoasă Și mult mai frumoasă!” Manole este cel care a descoperit acest sens străvechi al chemării creatoare și de aici patosul și energia cu care își urmărește idealul. Zbuciumul lui începe odată cu surparea zidurilor și sfârșește
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
cultural cel mai avizat este cel al Anei care a fost sacrificată pentru cel care a ales să se sacrifice pentru operă. Un sacrificiu la mâna a doua. Balada nu este a Anei, ci a meșterului Manole, cum este și „monastirea pentru pomenire”. Mai trist este că Ana nu are nimic eroic în ceea ce face, iar exegezele o laudă pentru „autosacrificiu”. Singurul lucru pe care îl consimțise voluntar era acela de a înfrunta orice obstacol ca să-și hrănească bărbatul, pe marele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
saie ochii din cap, cum vă văz și cum mă mai vedeți, de-am făcut ceva! Peșcheș am dat, balgi-bașlâc am dat, cu leahu nu m-am încuscrit, la moscal prietini n-am avut, pielea prostimii nu o am luat, monastiri n-am rădicat, ci numai o pustie de teatru; cu pâra n-am umblat, hotarele le-am păstrat, se pot vedea și astăzi, pământul l-am însămânțat, l-am arat, l-am adus la sapă de lemn, am scos untu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mă privea cu ochii ei mari și calzi ca vrăjită. --Hai să vedem ce spunea Iane Hadâmbul, care, la 2 martie 1681 (7189), întocmește un zapis de danie: “Adecă eu, Iane Hadâmbul ce am fost postelnic,... am făcut o sfântă monastire la ținutul Cârligăturei (Dealul Mare sau Hadâmbul n.n), cu toată cheltuiala mea... și am dat mănăstirei... dintr-o agonisita mea. Iară niște case ce am avut aicea, în târgu în Iași, ce sânt lângă Mitropolie, despre biserica ungurească... acele
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
din nou anulu 1833 pănă la anulu 1839, când s-a aședatu și acoperemântulu ei, dar din causa căderei bolțiloru din năuntru și a retragerei din arhipăstoria Moldovei în anulu 1842 a fericitului întru pomenire fondatoru a Mitropolitului Veniamin la monastirea Slatina, unde a și încetat din viață în 1846, precum și a greleloru împrejurări a le timpuloru ce au urmatu începând atunci lucrarea, această biserică au remasu în părăsire și neterminată până la anulu 1880”. Acum să citim ce scrie pe marmura
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
magic al baterii toacei. Dacă ipoteza mea este corectă, putem redeschide dosarul problemei celei mai vechi atestări documentare a unei legende, având ca motiv epic central năruirea construcției. Luând ca punct de pornire celebra baladă Negru Vodă și Manoli sau Monastirea Argeșului, publicată în 1853 de Vasile Alecsandri, să încercăm o retrospecție, o trecere în revistă a atestărilor anterioare. Cu câțiva ani mai înainte (1847), Cezar Bolliac publicase deja poezia Meșterul Manole - o prelucrare cultă a unei balade populare. 1842 este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se rezervă de a supune Congresului o propunere formală în această privință. [...] protocolul nr. 15 Ședința din 8 iulie (26 iunie) 1878 [...] Președintele zice că, în ultima ședință Caratheodory-pașa a supus Congresului o moțiune relativă la petițiunea arhiepiscopului Gherasim asupra monastirilor închinate. Textul acelei moțiuni este: „Considerând că diferendul între Sântele Locuri din Orient și România, relativ la bunurile închinate care, conform termenilor protocoalelor conferințelor marilor puteri ținute la Paris în 1853, 1859 și 1861 și ale conferinței întrunită ad-hoc la Constantinopol
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
să facă o trebușoară ca asta dacă nu la o crâșmă? Uite că tocmai mi-am adus aminte de un suret (copie) din 31 august 1787, făcut după „Daniia hătmănesăi Safta, soție hatmanului Vasîlie Rosăt, prin care afierosești și dăruiește monastirii Sfîntului Spiridon o cîrciumă cu tot locul ei...pe Ulița Cizmăriei, precum și doaî ceti de țigani ce le zîc Comăneștii și Coroeștii, însă acești țigani cu primire monastirii s-au lăsat supt purtare de grijă, adică a dăruitoarei și a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Daniia hătmănesăi Safta, soție hatmanului Vasîlie Rosăt, prin care afierosești și dăruiește monastirii Sfîntului Spiridon o cîrciumă cu tot locul ei...pe Ulița Cizmăriei, precum și doaî ceti de țigani ce le zîc Comăneștii și Coroeștii, însă acești țigani cu primire monastirii s-au lăsat supt purtare de grijă, adică a dăruitoarei și a fiului său comis Vasîle Rosăt”. Și tu crezi că acești țigani au fost lăsați de mănăstire în seama donatorilor așa pe ochi frumoși? Nuuu! Onorații donatori tot cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
dăruitoarei și a fiului său comis Vasîle Rosăt”. Și tu crezi că acești țigani au fost lăsați de mănăstire în seama donatorilor așa pe ochi frumoși? Nuuu! Onorații donatori tot cu inimă curată spun că: „Dăm pe tot anul la monastire Sfîntului Spiridon pentru aceste doî ceti de țigani dajdiia lor cîte 100 lei nestrămutat”. M-aș fi mirat să fie altfel, părinte, pentru că una-i să ai grija țiganilor: să-i adăpostești, să-i hrănești și apoi să-i pui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
venit înaintea noastră și înaintea tuturor boierilor noștri...cneaghina Anna a reposatului Ioan Golia logofăt, cu fiul său Mihail...au dat și au închinat pre cea din nou zidită biserică a lor...ce este în târgul Iașilor... ca să fie sfintei monastiri Vatopedului, ce este în Sfântul Munte al Athosului...ca să fie sub ascultarea acestei de mai sus scrisă monastiri...și cu tot venitul ce se va aduna de la dânsa. Scris-a Drăgan Tăutul, în Iași la anul 7114(1606), martie 30
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Mihail...au dat și au închinat pre cea din nou zidită biserică a lor...ce este în târgul Iașilor... ca să fie sfintei monastiri Vatopedului, ce este în Sfântul Munte al Athosului...ca să fie sub ascultarea acestei de mai sus scrisă monastiri...și cu tot venitul ce se va aduna de la dânsa. Scris-a Drăgan Tăutul, în Iași la anul 7114(1606), martie 30.” Am rămas dezorientat: „Adică cum au dat mănăstirea și cu tot venitul ce se va aduna de la dânsa
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
că eu, fiind acum în mâinile păgânilor, de bunăvoea mea venit în mâna lor...Și cum cunoaștem și vedem tocmelele păgânești mai mult avem nădejde de moarte decât de viață...” „Spune ceva despre mănăstirea Bârnova, fiule?” Da, spune: „Pentru sfânta monastire Bârnova, care iaste începută de noi, vedem că după vremi ce stătură, alt nime nu va putea să o săvârșească, numai o putere domnească. Pentru aceea, de va alege Dumnezeu un domn creștin, ca acela să o săvârșească, Dumnezeu să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
iea sama foarte pre amăruntul...pentru odoare, și veșminte, și bucate și de alte câte vor hi date de luminații repaosați domni și de alți ctitori, că aicea domniia mea întâlnescu precum... multă scădere, și lipsă s-au făcut sfintelor monastiri... Și veniturile ce avea sfintele monastiri...într aceste cumplite vremi...era supt stăpânirea a streini, și ce au voit ei supt puterea lor aceea au făcut. Și încă și egumenii și călugării au fost jecuitori împreună cu acei stăpâni și au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
odoare, și veșminte, și bucate și de alte câte vor hi date de luminații repaosați domni și de alți ctitori, că aicea domniia mea întâlnescu precum... multă scădere, și lipsă s-au făcut sfintelor monastiri... Și veniturile ce avea sfintele monastiri...într aceste cumplite vremi...era supt stăpânirea a streini, și ce au voit ei supt puterea lor aceea au făcut. Și încă și egumenii și călugării au fost jecuitori împreună cu acei stăpâni și au făcut multă stricăciune... Pentru aceea, sfinția sa
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
călugării au fost jecuitori împreună cu acei stăpâni și au făcut multă stricăciune... Pentru aceea, sfinția sa părintele mitropolitul...să ia seama tuturor egumenilor pre izvoadele cele vechi, până a nu fi răscoalele... Și luând izvod de pre izvoadele cele vechi a monastirilor și făcând izvod nou de ce s ar afla acum, și aducându-le aicea,...ca să vedem ce au fost nainte și la cele ce se află acum. De rândul egumenilor, carele s-ar afla om harnic și om bun să fie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Iași a familiei regale pentru deschiderea anului universitar, s-a pus piatra de temelie pentru noile chilii. Redau actul prin care se dovedește acest lucru: ,,Trecut-au două veacuri și jumătate, de când Duca Vodă, pe acest deal, a întemeiat o Monastire, având o frumoasă biserică, cu palat și baie domnească, o măreață sală gotică și multe chilii, în care a fost odată și o tipografie; toate împrejmuite cu ziduri de apărare. Această Monastire, la început a servit de reședință domnească pentru
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Duca Vodă, pe acest deal, a întemeiat o Monastire, având o frumoasă biserică, cu palat și baie domnească, o măreață sală gotică și multe chilii, în care a fost odată și o tipografie; toate împrejmuite cu ziduri de apărare. Această Monastire, la început a servit de reședință domnească pentru vară și-a fost multă vreme o podoabă înprejurul capitalei Moldovei. Pe la jumătatea veacului al XIX-lea rămânând în părăsire de călugări, toate s-au depărtat până la ruină. În această stare fiind
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
al XIX-lea rămânând în părăsire de călugări, toate s-au depărtat până la ruină. În această stare fiind, Noi Pimen Georgescu, Mitropolitul Moldovei și Sucevei, în dragostea și datoria ce avem pentru păstrarea vechilor așezăminte religioase, stăruit-am ca această Monastire să fie din nou deschisă cu călugări, ceea ce s-a și făcut în anul 1910, înzestrăndu-se cu 100 ha de pământ, de jur împrejurul dealului Cetățuia - care, să fie pentru lucru și să se împădurească, și o șosea nouă, care pleacă de la
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
călugări, ceea ce s-a și făcut în anul 1910, înzestrăndu-se cu 100 ha de pământ, de jur împrejurul dealului Cetățuia - care, să fie pentru lucru și să se împădurească, și o șosea nouă, care pleacă de la Frumoasa și se ridică la clopotnița Monastirii. Chibzuind asupra cerințelor vremii, găsitu-s-a cu cale, ca acest Locaș, să fie o Monastire model, unde călugării aduși din Monastirile Moldovei, pe lângă pravila călugărească să se îndeletnicească cât mai mult și la felurite meșteșuguri de podoabe bisericești și
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]