295 matches
-
există în țara noastră "de un personalism acut" (ar fi oare preferabilă o țară în care personalitatea să nu fie disociată?), sînt exprimate, ca pretutindeni în lume, de ființe particulare, cu anume însușiri, cîteodată cu ceea ce se cheamă carismă (nici măcar mondenitatea autorilor nu ni se pare un păcat capital!), dar cine oprește un spirit abstras să le desprindă de eventual dezagreabilul acompaniament psihologic, de fortuitul biografic și, în loc de-a se ofusca, să le trateze ca atare? Pînă una-alta, plîngîndu-se
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
90 lei); Andrei Codrescu - Mesi@ (Ed. Polirom, 28,90 lei). presa la zi Spy. Spionează celebrități. Gigi Becali, Dan Diaconescu, Dinu Patriciu, Sorin Oprescu, Virgil Măgureanu, primele vedete luate în vizor în primul număr al revistei „Spy“. Un jurnal al mondenităților. Cititorii sunt invitați să devină ei înșiși paparazzi. Cele mai tari fotografii vor fi premiate. Elena Udrea ar candida la președinție, după principiul enunțat de ea: „O femeie este admirată pentru felul în care arată. Un bărbat este apreciat pentru
Agenda2006-17-06-timpul liber () [Corola-journal/Journalistic/284941_a_286270]
-
e prizată în fondul său, căruia imaginația îi acutizează liniile, dezvăluindu-i absurdul intrinsec. Faptul că poetul nu cultivă protestul vehement, revolta pe față, ci una discretă, umorescă, sporește neîndoios efectul rechizitoriului. Iată un portret al Chișinăului actual, în care mondenitatea nu ezită a-și da în vileag valențele excesive, caricaturale, jocul (etern?) al formelor fără fond: "Feți și Cosînzene cu părul de aur merg la frizerii special/ amenajate/ la Ministerul de Interne sau la Banca Națională pentru/ ca tunsoarea-le
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
nevoie de un decor cultural, cu condiția să nu se rezume la acesta, precum la o masă de gală, impecabil orînduită, de pe care lipsesc însă bucatele și băuturile. * Să fie caracteristică pentru francezi o elegantă eludare a morții, amestec de mondenitate și "diplomație"? Moartea e prea certă, s-o uităm, așadar" (Balzac); "Moartea nu e mare lucru, durerea contează" (Malraux). * Prin moraliștii săi, un popor cu o istorie "personală" se impersonalizează (moraliștii francezi, pînă la Valéry și Montherlant). * Ironia: arta supremă
Din jurnalul lui Alceste (VI) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16464_a_17789]
-
așa, întrucât Director artistic este - de ani buni de zile - Eva Zaoralova, cunoscut critic de film); gale de inaugurare sau închidere, evenimente speciale sau recepții în "Grand-Hotel"-uri, ce au făcut gloria și strălucirea Karlsbadului de odinioară și unde, acum, mondenitățile capătă un aer bonom și cordial; un generic - logo al Festivalului, pe care realizatorii și-l doresc, de la an la an, mereu altul și cât mai original posibil; săli tot timpul arhipline (indiferent că e ora 10 dimineața sau 1
Previzibilul Karlovy Vary... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15956_a_17281]
-
fel de fel, să fie, la urma urmei, citite, în cercuri (largi) unde nu se-mpiedică lumea de etern suspectatele ,influențe". Problema bunului de export, în sens larg - fiindcă începe să fie un subiect de discuție, chiar dacă nelipsiții cronicari de mondenități literare au dezavuat, pentru ea, un întreg festival - e întoarsă pe toate părțile (care sînt două - a criticilor și a scriitorilor) într-o pereche de numere succesive ale SUPLIMENTULUI DE CULTUR|, sub titlul (de grupaj) Literatura fără viză. În primul
Printre degete. De fapt, pe degete... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11246_a_12571]
-
spre trecut e, dincolo de cîteva nădufuri trecătoare, o carte cu prieteni. Și cu modele. De-or fi oameni, de-or fi scrieri, întregesc, deopotrivă, aceeași pinacotecă de ,icoane". Vreau să spun că n-are prea mult a face, jurnalul unei mondenități filtrate pe care Ion Papuc îl ține, cu așezarea, foarte abruptă, a unor ierarhii. Fie că vorbește de ,meșterii" tradiției universale - și-l amintesc, nu chiar din întîmplare, pe Descartes - fie că trece de la Monseniorul Vladimir Ghika la Petre }uțea
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
de o prea lacomă mulgere a muzei, care nici nu se hrănește din viața adevărată, ci din făcături, și cealaltă, care se închină la o icoană a dreptății care numai dreptate nu e, se întâlnesc în uzina de plăceri a mondenității. Unii produc, chipurile, artă, sau animație gazetărească, vânzându-și energia în schimbul gloriei, ceilalți consumă, sau se lasă consumați, ca subiecte de presă, de mecanismul acesta care ridică și desființează cariere. Deloc întâmplător (și venind tot dintr-un aer al timpului
Fantoșe bucureștene by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3325_a_4650]
-
Și, în fond, cu ce folos? Așadar, amatorii de filiații sau de identificări vor avea surpriza de a rămâne blocați în ipoteze. Teatrul Național "Străbunul Dromichetes" din Călărași, în care se petrec toate intrigile volumului, e impenetrabil cu instrumentele versatilelor mondenități. Numele actorilor și ale notabilităților locale se pretează mai greu anagramărilor. Poate ceva-ceva din biografiile personajelor să-i mai edifice pe curioși. În tot cazul, eliberat de interpretările contextuale exersate în lectura de tabloide, romanul are numai de câștigat. Să
Căderea Elsinore-ului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10096_a_11421]
-
Iată chestiuni delicate la care mă tem că nu s-ar putea da un răspuns peremptoriu. Francezii au noțiunea de petite histoire care vizează detaliile mai mult ori mai puțin picante, aspectele de culise, zvonistica, anecdotele. E un reflex al mondenității proprii spiritului galic ce pune mare preț pe vorba de duh. Oricît am fi înclinați a măsura cu superioritate și circumspecție un atare lot de informații, să admitem că ele răspund interesului omenesc pentru tot ce e omenesc, naturaleții noastre
Scriitorii în anecdote by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5918_a_7243]
-
conduce poporul.” Da! Și asta trebuie să se citească pe fața mea. Barbișon, perciuni cu forme geometrice cât mai haioase, un fel de ramă la față, ca la un tablou de valoare ce sunt, pavoazare ce impune și exprimă și mondenitate, și inaccesibilitate, și un semnal către femei („Vezi că eu, hâm, am de toate). Cămașă albă, cravată neagră, pardesiu cu poala sub genunchi, măcar cu o palmă, și larg, puțin fluturatec, blazonul nostru mafiot, uniforma celor aleși să conducă subteranele
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93060]
-
Nu i-am mărturisit că eu o iubisem dintotdeauna, de departe, dar că mă temeam de ea. ODISEEA PRIMEI ÎNTÂLNIRI În atelierul de pictură Cu o zi înainte de plecarea spre Paris, i-am telefonat Ioanei ca nu cumva, furată de mondenități, să uite că so seam la ea spre seară. — Nu sunt chiar așa de ramolită, mi-a replicat vioaie, numai să știi că nu vom putea vorbi. Sunt foarte răgușită și doctorița mi-a interzis să scot vreun cuvânt. Stupefiată
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
de sticle de șampanie, rochiile își întrepătrund faldurile, fumul gros de trabuc se strecoară spre nările noastre. Aici, lumile se despart. Nu se aude nimic din vuietul deloc departe, din fața intrării principale în teatru. Misterul eleganței, al tradiției și al mondenității rămîne dincoace de garduri, de vremuri, de frig și de ninsoare. O întreagă dezbatere precede deschiderea cu Lohengrin. Tradiția spune că fiecare stagiune începe pe 7 decembrie cu o operă a lui Verdi. De ce Wagner? Destui spectatori fideli au refuzat
Parfum de femeie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3987_a_5312]
-
Anjou, Saint-Florent-le-Vieil, într-o casă de pe malul Loirei care aparținuse bunicului său. În această casă se va retrage definitiv spre sfârșitul vieții care tot acolo i se va curma. Profesor de geografie și istorie în diferite licee franceze, oroarea de "mondenitate" îl va face să respingă orice elogii sau gesturi de apreciere și, cum declară în Literatură pentru stomac (1950) - adevărat manifest literar - să denunțe cu vehemență expunerea scriitorilor ca niște "animale de bâlci" atrași de "farsa premiilor". Coerent cu acest
Julien Gracq (1910-2007) by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8899_a_10224]
-
fără nimic șocant, încît la nevoie i s-ar fi găsit o stare civilă, ținea cu deosebire să-și lărgească relațiile. Madam Pomponescu-mamă avea instinctul vieții mondene și aplica un protocol strict. Madam Pomponescu-soție aspira după agitația marii existențe. Exercițiul mondenității era destul de consolidat la Pomponești, din nefericire pe un spațiu îngust. Firește, în casa lui Pomponescu veneau miniștri, deputați, intelectuali, însă intrau pentru notorietatea lui Pomponescu, nu din obligații intime. Lucrul se constata îndată ce Pomponescu ieșea din minister, când frecvența
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
curent toate problemele, dintre care unele erau în curs de lichidare încă de sub ministeriatul antecesorului. Pentru Gaittany, schimbarea titularului reprezenta o modificare neglijabilă, întrucît era aranjat cu toți ministeriabilii posibili. De aci încolo, existența lui Pomponescu se cheltui numai în mondenități și reuniuni, cu o neglijare aproape totală a ministerului (lucru ce convenea sub toate raporturile guvernului). Pleca cu suita în provincie sub pretext de inspecții și se lăsa cu plăcere invitat la banchete, unde făcea confesii personale și evoca oameni
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fată în profil și în gest hieratic, alergând parcă în vijelie cu părul suflat de vânt. Asta era Pica. Ioanide plănuise vitraliul pentru biserică, însă de când Cioarec devenise sfântul oficial acolo, renunțase la ideea primă. Acum se poate înțelege substratul mondenității lui Ioanide și a Elvirei. De fapt, ei dădeau recepții în memoria Pichii și contau pe surpriza la intrare și ieșire, când vitraliul, puternic luminat de lumina electrică, cădea în atenția musafirilor. Atunci puteau face o aluzie cât de mică
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
murim la ei acasă? -Îmi păreți în perfectă stare de sănătate. -Toți credem asta. Știți ce înseamnă. E mai târziu decât credem. Poate că ne mai rămâne așa de puțin de trăit. Timpul acesta, n-ar trebui să-l consacrăm mondenităților. -În cazul acesta, de ce sunteți aici? -Pentru un motiv pe care mi-l imaginez identic cu al dumneavoastră: pentru că este greu să refuzi. Întrebarea aceasta e mai puțin misterioasă decât cealaltă: de ce ne-au invitat gazdele noastre? -Vorbiți doar în numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
România.” Acesta a fost, probabil, paradoxal, Începutul amiciției noastre. Saul a regretat, se pare, mojicia din acea seară. Mi-a dat a Înțelege, apoi, În mai multe rânduri, că jignirea cu care mă Întâmpinase era una dintre stupidele trucuri ale mondenității pe care, de fapt, o disprețuia, deși continua să-i plătească, uneori, tributul, În virtutea ticurilor tinereții, când aceste party-uri asigurau plăcute, chiar dacă efemere, partenere feminine, cum mai asigurau, de altfel, câteodată, și acum. N-a trecut multă vreme până când nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
să-i ușureze adaptarea În Franța. După sinuciderea, acum câțiva ani, a partenerei sale, Sigrid, falia depresivă se adâncise, evident. Remușcările și nostalgia deveniseră frecvente. Se simțea vinovat. Jucase cartea Însingurării orgolioase și egoiste, acceptase, uneori, confreriile vedetismului artistic, snobismul mondenității. Regreta răutatea de care dăduse dovadă, câteodată. „Țara Dada”, cum numea România, revenise și ea, tot mai des În acești ultimi ani. Nu doar ca „Țara Neagră” sau „Țara de exil” (cum scrie În epistola către Eugen Campus, vechiul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
ar fi Enigma lui Cioacă, Enigma lui Adi de Vito, Misterul Elenei Udrea, Dubla viață a Monicăi Macovei ș.a.m.d. Că ăla care stă cu inima la gură urmărind spectaculosul destin al Elodiei, nu-i prost să piardă taman mondenitățile biografiei Elenei Udrea... Și fiindcă tot ne aflăm la capitolul uimiri cinematografice , vreau să vă previn că nu e Întotdeauna indicat să joci convingător, pe ecran. Doi actori au fost uciși și alți trei răniți, fiindcă ...jucau veridic Într-o
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
căruia roiesc muștele și bondarii, dar acest lucru nu-l deranja mai mult decât ar fi fost cazul, fiindcă el nu era genul de om care să se lase chinuit de gelozie. Irina nu era, totuși, o femeie obsedată de mondenități stridente și de escapade amoroase cu orice preț, iar el însuși nu era un tip care să despice firul de păr în patru și să nu poată dormi din cauză că ea s-ar fi putut să cocheteze, prin culise, cu vreun
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
omul matur, capabil de adorație, dornic de stabilitate și aflat într-un permanent provizorat al trăirilor interioare, datorită îndoielii, umilințelor, dorințelor și temerilor pe care le încearcă. Dania este tânăra de 19 ani, “jeune fille”, bogată, instruită, cu propensiuni spre mondenitate, care se joacă de-a dragostea și de-a viața, într-un ritm și o formulă susceptibile de convenționalitate și artificialitate. Începutul romanului Jocurile Daniei stă sub semnul entuziasmului, al mirării existențiale și poate al orgoliului. Romancierul consemneză ex abrupto
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
ajung (et Dieu nous en préserve !) a face acele trebi umile și respingătoare pe care le-ar reclama mizeria umană a unor bieți oameni, cei mai mulți de joasă extracție și ajunși într-o jalnică stare... Nu mai rămâne atunci decât o mondenitate, ce permite contacte în lumea cea mai înaltă. Să fi fost o egoistă ieșire de gelozie ? Cine știe ce a înțeles Marie-Liliane din spusele mele, pentru că, de atunci și până când s-a ridicat să plece, am avut impresiunea că o umbră întristată
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Bineînțeles, Tudor, care este norocosul familiei ! — Norocos, mânca-l-ar mama ! Da mai norocoasă ea, c-a pus laba p-așa băiat, și frumos, și deștept, și toți morți după el, pe un’ se duce ! Haidi, zi-nainte ! După cum vezi, mondenități sunt destule pe aici. Dar numai dacă ieși pe stradă și te distrezi, că nu cred să existe pe lume oraș mai frumos. îl parcurgem uneori seara cu mașina și nu ne săturăm să privim combinația de lumini și mai
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]