542 matches
-
produce "efecte de ciorchine" (Moulin și Becker, 1986), cât și artiștii. Înmulțirea evenimentelor ca târgurile internaționale (FIAC) sau marile manifestări (Bienala de la Veneția) este un mijloc de a construi rețele, de a reduce incertitudinile, de a produce consens și convenții. Mondializarea rețelelor permite "oligopolizarea" și manipularea gustului, creează o ubicuitate care legitimează lansările noilor artiști și, mai ales, face imposibilă confruntarea cu alte gusturi, mai puțin generalizate, deci mai puțin puternice. Elemente de dispută Este important să prezentăm elementele din cauza cărora
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
apă a determinat reducerea debitelor, secarea unor bazine. În anul 2000, Pământul era locuit de circa șase miliarde de oameni. La începutul secolului XX, numărul era de numai un miliard și jumătate (într-un secol, populația a devenit cvadruplă). Globalizarea (mondializarea) se manifestă în numeroase domenii: economic, informațional, al imigrației. Globalizarea nu înseamnă universalizare, popoarele refuzând renunțarea la originalitate. Funcționează o mare inegalitate între țările dezvoltate și cele subdezvoltate sau în curs de dezvoltare. Antarctica, cu suprafața de o dată și jumătate
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
definiție și consecințe / 77 Definirea violenței / 77 Microviolențele / 85 Definirea violenței: o falsă problemă? / 94 Consecințele microviolențelor: o anchetă / 99 Violențele sexuale / 104 Concluzie / 108 Capitolul IV: Înțelegerea violenței / 109 Câteva simplisme... / 110 Abordarea prin factori de risc / 117 Paradoxurile "mondializării" / 133 Concluzie: depășirea simplismului / 148 Capitolul V: Combaterea violenței / 151 Soluțiile Domnului Mușchi / 151 "Bunele practici" / 172 O abordare ecologică / 185 Concluzie: refuzul neputinței / 192 Capitolul VI: Provocare mondială, eșec francez? / 193 Evoluția violenței școlare în Franța: școala elementară / 193
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
private (Camps et al., 2003)8, care brăzdează cerul orașului Săo Paulo zburând de pe acoperișurile domeniilor închise spre câte un shopping center din apropiere, căci bogații nu pun piciorul în stradă. Grădini zoologice pentru bogați și favelas: un rezumat al mondializării? La drept vorbind, putem vedea aici funcționarea unui vechi capitalism paternalist încă activ (Geffray, 1995) despre care vom vorbi mai amănunțit într-o lucrare viitoare și adaptarea acestui capitalism funciar la capitalismul financiar cel mai mondializat cu putință (Campoos et
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
agresorii și victimele lor, făcând din ei obiectul unei interminabile alienări? Aceste întrebări ne obligă totuși să estimăm importanța factorilor sociali și economici în construcția violenței în școală, conform literaturii de specialitate. Apoi vom pune noi înșine problema legăturii între "mondializare" și violență, privind mai îndeaproape manifestările violenței școlare în câteva țări din Sud. Abordarea prin factori de risc Abordarea prin factori de risc este una comună în psihologie și epidemiologie. Un factor de risc (Garmezy, 1983) înseamnă fie un eveniment
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și echipa noastră am mers să vedem la fața locului, uneori prin cercetări de lungă durată, în America de Sud și Africa. Nu-i atât de simplu pe cât îmi închipuiam, chiar dacă ne-am întors, fără îndoială, dezgustați de efectele acestei globalizări. Paradoxurile "mondializării" A venit momentul să înfruntăm una dintre problemele esențiale ale acestei cărți, și anume eventualul raport dintre violența în școală și globalizarea economică. Ridicam această problemă în deschiderea celui de-al doilea colocviu mondial despre violența în școală din Québec
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și globalizarea economică. Ridicam această problemă în deschiderea celui de-al doilea colocviu mondial despre violența în școală din Québec (Debarbieux, 2003) sau la forumul brazilian de educație (Debarbieux/UNESCO, 2004). Este violența în școală cauzată, măcar în parte, de "mondializare", adică de adâncirea inegalităților și a excluziunii sociale nu doar între țările bogate și țările "emergente" și "pe cale de dezvoltare", ci și între zonele urbane din interiorul țărilor bogate? și este violența școlară mai puternică în țările din Sud din
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
este cu atât mai gravă cu cât globalizarea economică este însoțită de o pierdere de putere pentru guvernele naționale, incapabile să reacționeze: globalizarea înseamnă în primul rând o neputință a multor guverne și administrații publice. Pentru unii economiști, procesul de mondializare duce la incapacitatea statelor de a-și proteja populațiile de efectele legate de cinismul pieței: visul globalist este că "guvernele trebuie debarasate de responsabilitatea politicii macroeconomice" (Fitoussi, 1997). Economistul Jean-Paul Fitoussi, care scrie aceste cuvinte, nu este un "stângist" care
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pieței: visul globalist este că "guvernele trebuie debarasate de responsabilitatea politicii macroeconomice" (Fitoussi, 1997). Economistul Jean-Paul Fitoussi, care scrie aceste cuvinte, nu este un "stângist" care refuză total legile pieței. El ne obligă totuși să ne punem întrebări despre efectele mondializării, care înseamă în primul rând creșterea fluxurilor financiare. Astfel, tranzacțiile financiare speculative ating 1 300 de miliarde de dolari pe zi, aproape echivalent cu cei 1 500 de miliarde de dolari la care se ridică rezervele tuturor băncilor naționale (Bauman
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
speculații pe piețe, fie el și un "bun elev" al FMI-ului, cu a demonstrat-o cazul argentinian. Globalizarea violenței școlare ar putea fi deci o globalizare foarte inegalitară, legată de "caracterul ierarhizat al economiei mondiale" (Adda, 2002, p. 47), "mondializarea fiind o dinamică profund inegalizatoare" (Moreau Defarges, 1997). Să admitem această afirmație ca ipoteză de lucru. Ca s-o testăm, dispunem de anchetele pe care le-am realizat direct sau indirect în mai multe state din Sud, cu o metodologie
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
aceste trei cazuri pe care le vom examina acum nu merg în direcția ipotezei noastre de bază, creșterea ratei de violență în funcție de sărăcie și excluziune, atunci ar trebui să înțelegem bine motivele disfuncționalității acestui model în contexte non-"occidentale" chiar dacă mondializarea este o occidentalizare a lumii încă de pe timpul colonizării, chiar dacă e o occidentalizare metisată, care rezistă uniformizării (Gruzinski, 1999, p. 10). Sunt necesare câteva precizări metodologice. Nu vom intra aici în dezbaterea generală despre comparatismul în educație, acesta va fi
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
bogate de pe planetă. Oricum, putem spune cel puțin în limtele celor trei anchete că legătura mondializare-violență școlară nu este, cu siguranță, mecanică, că nimic nu e atât de simplu pe cât se pare. De ce școlile din țările studiate, totuși reprezentative pentru mondializare, par relativ ferite de violență? Pot fi avansate mai multe explicații, evitând, firește, capcanele fascinației exotice (bunii sălbatici) și ale romantismului de doi bani: • există, mai întâi, explicații structurale legate nu de virtuțile educative ale sărăciei, ci de condițiile materiale
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
întotdeauna, de fapt, o relație în trei, cei doi agenți și spațiul social în care sunt inserați)". Prin urmare, "contextualizarea" ar trebui făcută în sensul cel mai larg, adică inserând analiza într-un spațiu internațional, în mare măsură metisat de mondializare. Căile viitorului în cercetarea asupra violenței în școală vor fi comparatiste, acesta este pariul federației mondiale care s-a creat o dată cu conferințele mondiale și cu înființarea unui Observator Internațional al Violenței în Școală (www.ijvs.org). Este, din 1997, pariul
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
școlare mult mai puțin agreabile. Astfel, în Brazilia, este cât se poate de verosimil, după observațiile echipei noastre, ca această liniște școlară să aibă uneori legătură cu o negociere între școală și traficanții de droguri din anumite favelas. De asemenea, mondializarea, delocalizând centrele de decizie, favorizează, paradoxal, o localizare a problemelor (Giddens, 1991) și, implicit, replierile identitare și comunitariste (Barber, 1995). Ea favorizează o viziune "etnicizată" a lumii (Debarbieux, 2003), care nu trebuie interpretată obligatoriu într-un mod panicat, fiindcă poate
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
media nu este în principal rezultatul expunerii la desene animate sau benzi desenate violente, ci produsul bombardării cu imagini reale în emisiunile de știri care le repetă ad nauseam. Violența în școală este o provocare mondială în primul rând prin mondializarea preocupării pentru violență și prin panica publică în legătură cu ea. Această provocare se adresează atât politicii cât și cunoașterii, ambele trebuind să fie la fel de prudente. Există într-adevăr un "se méfier" (a nu avea încredere) în "défier" (a suspecta): nu ai
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a explica difuzia acestei noțiuni în discursurile manageriale și utilizarea sa sub forma indicatorilor numerici în modul de gestiune a marilor societăți, începând cu anii ’80. Ele se referă în special la transformările profunde ale mediului economic al societăților, la mondializare sau globalizare, la concentrarea profundă a sectoarelor și la restructurarea societăților, la evoluția acționariatului în particular, creșterea ponderii fondurilor de pensii și a investitorilor instituționali. Acest mod de gestiune prin valoarea financiară a societăților privilegiază performanțele bursiere și conduce astfel
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
progresul tehnic prin invenție și inovație este stimulat de creșterea ariei schimbului de informații, de „globalizarea” informațională, care, la rândul ei, este tributară globalizării economice. Iată, deci, factorii care acționează În direcția integrării, a globalizării. Globalizarea economică reflectă internaționalizarea și mondializarea comerțului, producției și consumului. Tranzacțiile electronice, dezvoltarea transnaționalelor și formarea de alianțe strategice transced granițele țărilor, iar cifrele de afaceri ale unor entități economice depășesc cu mult PIB-ul al numeroase țări. Globalizarea politică reflectă hegemonia ideologiei neoliberale În care
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
reușesc să o reconstituie (în România alegerile din noiembrie 2000 au relevat creșterea dispozițiilor nostalgic-paternaliste și primejdioasa ispită a extremismului, în dauna reformelor și asumării riscurilor libertății), ci - oricât de frustrant și șocant ar suna pentru unii - procesul de globalizare, mondializarea economică și informațională care schimbă natura raporturilor dintre oameni, instituții, țări și sisteme politice divergente, impunând în cele din urmă reguli noi de comportament pe tot mapamondul. Un proces în care va trebui să fim factori activi, nu piese mutate
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
personalității lor) în mod esențial către contradicție. Ele sunt contestatare, se opun, critică, protestează. Păstrează această orientare de-a lungul întregii existențe, dar o aplică succesiv altor obiecte. Sunt, pe rând, împotriva războiului din Vietnam, energiei atomice, expulzării străinilor clandestini, mondializării; în general, împotriva "sistemului". Turnura imprimată de schimbarea unui regim politic este mai importantă, după cum demonstrează trecerea a numeroși cetățeni francezi de la Pétain la de Gaulle. Scriitorul Jean Dutourd descrie magistral arta oportunismului, practicată de unul dintre personajele sale, un
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
care excelează în arta creării de bogății. Cei care organizează, finanțează și conduc călătoriile de descoperire trebuie să aibă și alte calități, ase-menea curajului, perseverenței, să fie calculați, toate acestea sunt multipli factori de reușită. Descoperirea altor continente (iată deja mondializarea!) accelerează progresul economiei eu-ropene. Aceasta se transformă. Capitalismul comercial domină tranzacțiile financiare, mișcarea mărfurilor. Seniorul feudal își acumula averea pe spatele țăranilor, nu era productiv, în timp ce acum spiritul întreprinzător ia amploare. El este sursă de bogăție, de putere și prestigiu
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
erudiție de amatori de artă și de obișnuiți ai sălilor de licitație. Școala este un domeniu în care unele din aceste familii excelează. În parte și de nevoie, în ziua de azi: concurența în lumea afacerilor s-a întețit, iar mondializarea schimburilor și mizelor o fac și mai dură. Importanța crescândă a piețelor financiare și a riscurilor inerente cere competențe noi. De aceea, școlile marii burghezii, private sau publice, cresc nivelul exigențelor și intră și ele în competiția concursurilor de admitere
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
dominante ale elitei sociale franceze și străine. Acest patriotism de clasă, prezent deja în timpul Vechiului Regim, prin alianțele matrimoniale princiare, este cultivat în mod sistematic astăzi de către nobilimea bogată și marea burghezie. Acum când se vorbește tot mai mult despre mondializare și despre apariția modurilor de viață europene, nu este inutil să amintim că înalta societate practică de mai multe generații schimburile matrimoniale și relațiile constante la scară internațională. Familiile din înalta societate au construit rețele internaționale, după cum arată exemplul familiei
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
procesul se amplifică, urmând chiar logica proprie capitalismului. Concentrările și fuziunile dintre diferite societăți și grupuri sunt tot mai numeroase. De multe ori este vorba despre societăți cu sedii în țări diferite. Faptul cel mai inedit în acest proces de mondializare rezidă în apariția investitorilor instituționali, care administrează fonduri speculative sau fonduri de pensie de origine anglo-saxonă. Acești "nebuni", pentru a relua eticheta folosită, la un moment dat, în mediile financiare și în presă, nu cunosc granițe și investesc în funcție de rentabilitățile
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
un număr de patroni recenți, antreprenori de primă generație, care au acumulat averi considerabile în câteva decenii, subliniază foarte bine caracterul ineluctabil al acestei internaționalizări [Pinçon, Pinçon-Charlot, 1999]. O societate capitalistă care prosperă reproduce astfel propensiunea capitalismului triumfător în extinderea mondializării, în exercitarea puterii sale asupra internaționalizării câștigurilor. Concurența intercapitalistă stă la baza diferitelor fuziuni și achiziții peste tot în lume. În universul pieței și al liberalismului, fie învingi, fie mori, fie te dezvolți și absorbi concurența, fie dispari. Noii patroni
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
de sub tutelele ecleziastice: B. Wilson, P. Berger, T. Luckmann, D. Martin, R. Fenn, K. Dobbelaere, precum și doi discipoli ai lui Parsons: Bellah și Luhmann. Elementele principale ale acestei paradigme pot fi sistematizate în jurul a trei elemente centrale diferențierea, raționalizarea și mondializarea -, găsim o serie de elemente periferice: autonomizarea, pluralizarea, privatizarea, generalizarea, declinul practicii, necredința și scientizarea." Borlandi et al., 2009, p. 720). Sociologia religiei trezește mai ales interesul instituțiilor ecleziale. Universul protestant este primul care apreciază instrumentul sociologic ca un mijloc
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]