549 matches
-
de sub tutelele ecleziastice: B. Wilson, P. Berger, T. Luckmann, D. Martin, R. Fenn, K. Dobbelaere, precum și doi discipoli ai lui Parsons: Bellah și Luhmann. Elementele principale ale acestei paradigme pot fi sistematizate în jurul a trei elemente centrale diferențierea, raționalizarea și mondializarea -, găsim o serie de elemente periferice: autonomizarea, pluralizarea, privatizarea, generalizarea, declinul practicii, necredința și scientizarea." Borlandi et al., 2009, p. 720). Sociologia religiei trezește mai ales interesul instituțiilor ecleziale. Universul protestant este primul care apreciază instrumentul sociologic ca un mijloc
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
dispariția Tratatului de la Varșovia, extinderea și creșterea rolului Pactului Atlanticului de Nord (NATO), realizarea unor modele noi de unitate internațională, constituirea Organizației Mondiale a Comerțului, accentuarea caracterului unitar al pieței mondiale, amplificarea, adâncirea și creșterea complexității diviziunii internaționale a muncii, mondializarea producției, îndeosebi a industriei. Mondializarea sau globalizarea industriei cuprinde, după părerea lui Pierre Beckouche<footnote În lucrarea Industrie: un seul monde, Hatier, Paris, 1993, pp. 25-27. footnote> , trei fenomene, după cum urmează: mondializarea piețelor, în sensul că nu mai sunt naționale
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
și creșterea rolului Pactului Atlanticului de Nord (NATO), realizarea unor modele noi de unitate internațională, constituirea Organizației Mondiale a Comerțului, accentuarea caracterului unitar al pieței mondiale, amplificarea, adâncirea și creșterea complexității diviziunii internaționale a muncii, mondializarea producției, îndeosebi a industriei. Mondializarea sau globalizarea industriei cuprinde, după părerea lui Pierre Beckouche<footnote În lucrarea Industrie: un seul monde, Hatier, Paris, 1993, pp. 25-27. footnote> , trei fenomene, după cum urmează: mondializarea piețelor, în sensul că nu mai sunt naționale; transformarea întreprinderilor în multinaționale, pentru că
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
adâncirea și creșterea complexității diviziunii internaționale a muncii, mondializarea producției, îndeosebi a industriei. Mondializarea sau globalizarea industriei cuprinde, după părerea lui Pierre Beckouche<footnote În lucrarea Industrie: un seul monde, Hatier, Paris, 1993, pp. 25-27. footnote> , trei fenomene, după cum urmează: mondializarea piețelor, în sensul că nu mai sunt naționale; transformarea întreprinderilor în multinaționale, pentru că sunt prezente pe toate continentele; circulația la scară planetară a informațiilor tehnice sau financiare datorită noilor mijloace de comunicație. Mondializarea se concretizează, concomitent, în: creșterea numărului multinaționalelor
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
pp. 25-27. footnote> , trei fenomene, după cum urmează: mondializarea piețelor, în sensul că nu mai sunt naționale; transformarea întreprinderilor în multinaționale, pentru că sunt prezente pe toate continentele; circulația la scară planetară a informațiilor tehnice sau financiare datorită noilor mijloace de comunicație. Mondializarea se concretizează, concomitent, în: creșterea numărului multinaționalelor, creșterea volumului activităților lor peste graniță și încheierea de alianțe între întreprinderi din diverse țări. Până în anii 1961-1980, marile multinaționale erau mai cu seamă nordamericane; după aceea, fenomenul s-a extins în Europa
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
independente și suverane; prăbușirea fostului imperiu sovietic și constituirea unui șir de state naționale independente; destrămarea fostului stat federal al Iugoslaviei; separarea Slovaciei și Cehiei; e) disiparea sau erodarea tot mai frecventă și cu regularitate crescândă a suveranității naționale de către mondializarea și globalizarea afacerilor, produc ției, pieței și altor procese și fluxuri economice și sociale. Unele atribute ale suveranității și independenței naționale sunt preluate de organisme sau entități supranaționale, suprastatale, sau chiar de alte state. Procesul întâmpină însă obstacole din partea celor
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
a fost numit consilier pe lângă OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) pentru redactarea raportului asupra Poloniei în 2007-2008. A publicat mai multe lucrări, printre care Europe centrale et orientale.Mondialisation, europîanisation et changement social (Europa Centrală și de Răsărit, Mondializare, europenizare și schimbare socială [Presses de Sciences Po, 2007]) și de un colectiv aflat sub îndrumarea sa, Pologne (Polonia [Fayard, 2007]) • Birocrație; CAER; Economia comunistă; Economia postcomunistă; Industrializare; Plan cincinal; Societate. JEAN BAUDOUIN, profesor de științe politice la Universitatea Rennes
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
la marea idee decurgând din credința în existența unui nucleu dur, definitorie pentru comunismul din totdeauna și de oriunde, oricare i-ar fi denumirile. După cincisprezece ani de „doliu”, neocomuniștii* își caută identitatea între o relectură a lui Marx adaptată mondializării și societății postindustriale, și o repliere pe fundamentele dintâi ale doctrinei, adică pe respingerea banilor și pe aspirația către marea împărțire echitabilă. 1789-1871 Revoluțiile franceze Revoluțiile franceze au fost în tot cursul secolului al XIX-lea evenimente fondatoare referințelor obligatorii
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
anchetă în rândul delegaților la cel de-al XVII-lea Congres al PCF* arată că mai mult de trei sferturi dintre ei se consideră „anticapitaliști” privilegiind proprietatea colectivă asupra mijloacelor de producție. în zilele noastre, anticapitalismul a fost recuperat de mondializare și se exprimă în principal în sfera neocomunismului*, capitalismul fiind o compozantă și a termenilor „hipercapitalism”, „postcapitalism”, „ultraliberalism”, „mondialism” sau „imperiu”. ANTICOLONIALISM → ANTIIMPERIALISM ANTICOMUNISM „COMUNISMUL, IATĂ DUȘMANUL!” Anticomunismul a apărut odată cu comunismul, și fiecărei etape de dezvoltare a acestuia din
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
comerciale fac din China cea de-a patra putere economică a planetei, și care stăpânește din ce în ce mai bine tehnologiile moderne. Ea mai rezidă și într-o societate care nu încetează să se urbanizeze, să se individualizeze și să se integreze în mondializare. O societate dirijată tot mai puternic, dar tot mai departe și într-un mod tot mai codificat de lege. Această Chină este preocupată mai ales de a-și face cât mai durabile atât creșterea, cât și progresele sale. Desigur, populația
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
aflate în competiție pentru hegemonia mondială? Un sistem eterogen care opune două moduri de organizare a societății - comunismul și capitalismul - total antagonice? Prelungirea războaielor europene din secolul al XIX-lea și din prima jumătate a secolului XX? O etapă a mondializării? Era el de neînlăturat, sau a fost produsul împrejurărilor? Când a început de fapt? și când s-a terminat? Iată tot atâtea întrebări referitoare la natura, originea, spațiile și etapele Războiului Rece. Dacă debutează în 1917 ca înfruntare ideologică și
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
dispare. în același timp, lumea de după Războiul Rece începe să apară la suprafață. Războiul rece din Golf, afirmarea tot mai zgomotoasă a islamismului radical, emergența noilor țări industrializate, revoluția tehnologică, reformele economice din China schițează contururile noilor amenințări și ale mondializării. Războiul Rece s-a încheiat oare din cauza epuizării modelului sovietic? Să fi fost acesta provocat de reformele lui Gorbaciov, de fermitatea lui Reagan, de alegerea unui papă polonez în persoana lui Ioan-Paul al II-lea, de supraexpansiunea imperială a URSS
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
poporului ne este cea mai sacră comoară, dar trebuie s-o folosim pentru a o cruța și mai mult în viitor”; participarea sa la Revoluția cubaneză, expedițiile din Congo și apoi Bolivia, moartea-i cristică în 1967 rămân, în epoca mondializării, referințe care susțin imaginarul neocomuniștilor*. Prăbușirea din 1989-1991 a sistemului comunist mondial dominat de URSS, apoi trecere Chinei și a Vietnamului la „socialismul de piață” confirmă faptul că „farmecul universal al lui Octombrie” (F. Furet) și-a epuizat efectele. Numai
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
având efecte pozitive dar cel mai adesea sunt ignorate efectele secundare, negative, ca fragilizarea unor ecosisteme specifice, terestre sau submarine, chiar dispariția unora dintre ele. Zonele litorale sunt printre cele mai afectate de amenajările umane din perioada modernă și contemporană. Mondializarea a accentuat favorabilitatea lor economică, transformându-le în obiectul celor mai diverse speculații, generatoare de competiții conflictuale între activitățile umane: industrie, turism, pescuit, agricultură etc. De multe ori în centrul acestor conflicte sunt resursele de apă dulce. Un caz citat
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
destul de departe de preocupările sale echilibrul legic necesar al legăturilor proprii cu ambianța naturală, legături pe care, dacă dorește să-și păstreze locul și condiția normală în geosistem trebuie să le respecte. Pe acest fond și în contextul actual al mondializării circuitelor economice și culturale și al globalizării social-politice s-au creat și evoluează o serie de probleme care afectează întreaga umanitate. 2.1.Explozia demografică și explozia urbană. Consecințe. Studii de caz O preocupare majoră în perioada contemporană este determinată
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
au aceeași motivație, spre exemplu, în R.D.Congo, Turcia, Myanmar, Columbia ș.a. Forma cea mai gravă de manifestare a discontinuităților și disfuncțiilor cu motivație politică, care pot provoca dezechilibre grave, pe termen lung, este reprezentată de confruntările armate dintre state. Mondializarea relațiilor social-economice și politice face ca, uneori, aceste stări conflictuale să implice uniuni de state sau chiar organisme politice și structuri politico-militare internaționale (O.N.U., N.A.T.O.). În consecința acestor forme extreme de manifestare, se pot produce modificări structurale
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
socială, economică și adesea culturală, în multe regiuni ale Globului, prin colonizare (cu toate efectele ei negative și pozitive) sau prin dominație politică. Acest proces de extindere la scară planetară a unui model considerat universal este cunoscut sub numele de mondializare. La început, mondializarea s-a manifestat doar în domeniul schimburilor economice, stimulate de răspândirea unor moduri de consum care necesitau resurse complementare. Astfel, marile puteri coloniale europene au dezvoltat în regiunile tropicale un sistem agricol deosebit, agricultura de plantație (monocultura
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
adesea culturală, în multe regiuni ale Globului, prin colonizare (cu toate efectele ei negative și pozitive) sau prin dominație politică. Acest proces de extindere la scară planetară a unui model considerat universal este cunoscut sub numele de mondializare. La început, mondializarea s-a manifestat doar în domeniul schimburilor economice, stimulate de răspândirea unor moduri de consum care necesitau resurse complementare. Astfel, marile puteri coloniale europene au dezvoltat în regiunile tropicale un sistem agricol deosebit, agricultura de plantație (monocultura), care a determinat
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
masive de populație, de multe ori forțate, spre aceste regiuni. Ulterior, dependența sistemelor social-economice locale, mai simple, de cel european, aflat într-o fază de evoluție accelerată, datorită Revoluției Industriale, a devenit tot mai puternică, permițând o altă formă de mondializare, aceea a fluxurilor de capital. De asemenea, apariția și dezvoltarea unor rețele de comunicații moderne, mereu mai puternic integrate, au favorizat, începând din secolul al XIX-lea și schimburile de idei, de bunuri culturale, pe fondul unei mobilități fără precedent
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
la nivel planetar, indiferent de localizarea acestora, au determinat și constituirea unor organisme mondiale specializate în protecția și conservarea structurilor naturale și a patrimoniului cultural. Majoritatea statelor lumii au aderat treptat la aceste organisme, fiind conștiente de caracterul obiectiv al mondializării tuturor aspectelor vieții social-economice și de unitatea sistemică a lumii. Procesul de integrare multiplă în structurile mondiale, în scopul asigurării dezvoltării durabile și evitării unor disfuncții majore ale geo-sistemului este cunoscut sub numele de globalizare. El constituie de fapt forma
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
vieții social-economice și de unitatea sistemică a lumii. Procesul de integrare multiplă în structurile mondiale, în scopul asigurării dezvoltării durabile și evitării unor disfuncții majore ale geo-sistemului este cunoscut sub numele de globalizare. El constituie de fapt forma completă a mondializării. Acest proces a cuprins treptat, după 1950, toate statele lumii și este în curs. Există, desigur, diferențe însemnate în ceea ce privește rolul pe care fiecare stat îl deține în organismele internaționale și în consecință în procesul de globalizare. Promotorii acestuia și principalii
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
obiective majore. Acestea se pot integra în conceptele de dezvoltare durabilă și globalizare. În formă imediată și concretă, se conturează direcția integrărilor regionale, care nu exclud, ci presupun păstrarea identității. Este singura cale către realizarea cândva, în viitor, a unei mondializări raționale, care să asigure funcționarea echilibrată a întregului geosistem. Note 1. "Mediul înconjurător" s-a impus în limba română după 1950, prin traducerea integrală a sintagmei rusești "okrujaiușceaia sreda". În limba franceză sunt utilizați doi termeni cu un conținut relativ
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
cu anestezierea clienților și cu întreținerea unei aparențe de logică în haosul pe care-l administrează. Victimele economiei ar fi "victime curate", obiecte ale unor mecanisme abstracte, ale unor forțe invizibile, de care nimeni nu se poate face răspunzător. În ce privește mondializarea, ea ar reprezenta, înainte de orice, o schimbare de scară, de intensitate, de celeritate. Ea desemnează momentul istoric în care pămîntul devine conștient de limitele sale, iar oamenii de interdependența lor, în fața căreia nimeni nu mai este la adăpost. În profunzime
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
statul național nu este o structură depășită. Mai mult, hegemonia SUA a fost afectată, lumea părînd să devină din nou multipolară. Un singur lucru e cert, deocamdată: nimic nu va mai fi cum a fost pînă la data nefericitului eveniment. Mondializarea economică rămîne, însă, un proiect cu vocație universală. Deși universalul este considerat o valoare pozitivă, orice proiect universal dă naștere la conflicte, pentru că este adesea resimțit, cum e cazul tuturor imperialismelor, ca o tentativă de distrugere a identităților particulare, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Hussein. Să fie petrolul singura diferență între cele două situații? În acest fel, S.U.A. se transformă într-un jandarm universal "chemat" să asigure pacea lumii și să-i pedepsească pe cei care se abat de la reguli, încercînd un soi de mondializare a democrației, o sarcină colosală, să recunoaștem. Se poate impune democrația prin forță? În acest caz, unde mai este societatea deschisă a lui Karl Popper? Aceasta se definește ca o societate fără dogme impuse de instanțe superioare, cu atît mai
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]