329 matches
-
constant. Așteptăm dar ca autoritățile competente să fixeze ad valorem în mod durabil și fără escepție cursul monetelor rusești și ca ele să fie primite cu acest curs și la casieriile publice. C-un cuvânt e absolut necesar ca aceste monete să aibă un curs silit, fixat se înțelege după valoarea intrinsecă a metalului lor. [8 mai 1877] ["ÎNTÎMPLĂRILE PETRECUTE ÎN PARLAMENTUL ROMÎN... "] Întâmplările petrecute în parlamentul român în noaptea de ieri, 9 spre 10 mai, nu ni sunt încă așa
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
aceasta am fost departe de a da asupra cuiva vina deteriorărilor existente. [20 mai 1877] ["COMBINÎND ȘTIRILE... "] Combinând știrile aduse de ziarele din București în privirea consultărilor ce-au avut loc spre a formula noul proiect delege pentru emisiunea hârtiei - monetă, vedem următoarele: Votarea proiectului original s-au fost amânat, după însăși cererea guvernului, pentru ca ministrul de finanțe să-l modifice astfel încît să dobândească cât mai multe asentimente. D. Brătianu s-au adresat la bărbații cei mai competenți din Cameră
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mult spre opiniile emise de d. V. Boerescu. Întâi se admisese ideea unui împrumut prin creditul fonciar. Scrisurile funciare eliberate aveau să se așeze în depozit la Casa de depuneri și consemnațiuni și să se emită asupra acestui depozit hârtia - monetă care să circuleze. Dar într-o întrunire particulară d. Boerescu au arătat că, ipotecîndu-se în regulă proprietăți de-ale statului, operațiunea împumutului s-ar scumpi și complica prin intervenirea creditului fonciar. Pentru a ridica însă creditul biletelor cu curs forțat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu s-o premeargă. A arunca bănuiala neștiinței înainte de-a o fi argumentat mai întîi însamnă a gratifica anticipando pe contrariul cu epitete la întrebuințarea cărora abia argumentațiunea făcută gata ne dădea un drept. Dacă noi, plătind cu aceeași monetă, am zice de pe acuma - la începutul observărilor critice - că ne permitem a bănui cumcă cunoștințele filozofice ale d-lui Zotu sunt pe atât de contestabile pe cât e și lealitatea sa în discuțiune, că ne trebuia un text prin care să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mod neconștiu o idee a lui Trendelenburg, el au întrebuințat-o mai bine, mai limpede, mai cu temei decum s-au întrebuințat Trendelenburg pe el însuș. Dorim multe plagiate de această natură, care să traducă idei spuse în treacăt în moneta bine tipărită a gândirii clare și hotărâte, care să prefacă metalul ascuns în pietriș în metal curățit și prețios. În acest sens esplicarea d-nului Maiorescu mi se găsește în nici o carte, căci după citatul lui Trendelenburg se vede că el
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
România și-au preschimbat pătura cea mai bogată a pământului pe cuvinte deșarte, pe fraze stereotipe, pe-un raționalism umanitar și cosmopolit, cari acestea formează astăzi bogăția unică a clasei de mijloc, ce trăiește din traficul lor zilnic, cheltuit în moneta mică a profesiilor de credință și articolelor de fond. Pe când se configurează tot mai multe combinații, numească-se ele "centru" sau stângă sau dreaptă sau x sau y, tot pe atuncea clasele pozitive dau întruna înapoi. Țăranul sărăcește și se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
acestei cetăți au fost aduse la lumină, în luna aceasta: După obiectele descoperite: două cărămizi, cu inscripțiuni romane, chei, săgeți, haste, sticlărie fragmentată, olărie etc. plus simetria zidurilor de împrejmuire în grosime de 5 metre 16 cm. și după două monete, una de argint de la Geta (a. Ch. 211), și alta de bronz de la Gordian (a. Ch. 238) această cetate arată o făptură romană, în contra tuturor aserțiunilor unora cari pretind că ar fi de origine dacă. Asupra acestui punt se va
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Peoples Shaped Roman Europe, Princeton, 1999; B. Cunliffe, op. cit.; C. Feuvrier-Prévotat, Echanges et sociétés en Gaule indepéndente: à propos d’un texte de Poseidonios d’Apamée, în „Ktèma“, 3, 1977, p. 243-259; E.A. Arslan, Uso monetario e non monetario della moneta celtica padana. Considerazioni in margine al ripostiglio di Manerbio 1955, în RIN, 95, 1993, p. 321-331; M. Millet, The Romanization of Britain. An essay in archaeological interpretation, Cambridge University Press, 1994; N. Zugravu, Roma. Politică și aculturație. Introducere la problema
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
vestimentare, de podoabă și de cult creștin, lucrate de meșteri locali, din diferte metale (unele prețioase), sau din os, lut și piatră. Produsele realizate în unele sate erau comercializate prin intermediul schimbului în natură, dar pe lângă acestea s-a folosit și moneta măruntă emisă de imperiu, atunci când se cumpărau unele mărfuri aduse de negustorii sau meșteșugarii itineranți veniți din sudul Dunării. Uneltele, obiectele vestimentare, de podoabă și de cult, împreună cu o mare și diferențiată cantitate de ceramică, se întâlnesc constant în cuprinsul
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
de la Bagnolo) și C (Concorezzo)6. Lista, care contrazice În mai multe puncte izvoarele anterioare, trebuie să fie consultată cu multă prudență. Expunerea prea puțin sistematică a lui Iacob de Capellis (circa 1240)7 nu adaugă nimic nou acestor date. Moneta da Cremona, un dominican care a compus, Între 1241 și 1244, un amplu tratat Împotriva catharilor și a valdezilor, prezintă separat doctrinele „radicalilor” și „moderaților”. Informații de prima mînă oferă Însă Raniero Sacconi din Piacenza, În scrierea sa din 1250
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
fuit locutum im persona sociorum: limba lui Burci se situează pe la jumătatea drumului Între latină și italiană). Episodul trebuie să fie o variantă locală, deoarece nu apare În alte izvoare. În rest, „concorricii” sînt riguros bogomili, fideli textului din Interrogatio. Moneta da Cremona subliniază de mai multe ori că pentru catharii monarhieni Dumnezeu este Creatorul materiei primordiale, În vreme ce Diavolul nu a făcut altceva decît s-o organizeze, el fiind Artizanul (factor) al lucrurilor care se văd, căci a lucrat pe un
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
aërem et super terram, quod istam claritatem amittent et habebunt eam salvandi qui ex semine angelico, scilicet qui ex Adam generati fueruntl 7. Pe lîngă acest mit, pe care l-am Întîlnit deja la Bonacursus, despre catharii monarhieni ai lui Moneta ni se mai spune că sînt traducianiști, adversari ai sacramentelor, alegorizanți și subordinaționiști, ceea ce arată că ei urmează cu rigoare Învățătura din Interrogatio. Cristologia lor nu ne este relatată În Întregime. Aflăm că unii dintre ei cred În trecerea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
lui Dumnezeu și Își vor fi recăpătat trupurile și spiritele celeste, Îngerii Răului vor porni iarăși un război Împotriva lor. Acesta pare să fie unul dintre rarele exemple de dualism dialectic, circular, care ajunge din nou În punctul de plecare. Moneta da Cremona mai cunoaște și alte detalii. Diavolul, părtaș cu Dumnezeu la veșnicie, a creat toate lucrurile vizibile, inclusiv stelele. El este divinitatea din Vechiul Testament, pe care albigenzii Îl resping, cu excepția celor șaisprezece cărți ale Profeților, a Psalmilor și a
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Raniero Sacconi), Istituto Storico Domenicano Santa Sabina, Roma, 1939, pp. 64-78; „La Hiérarchie cathare en Italie, II: Le Tractatus de hereticis d’Anselme d’Alexandrie, O.P.; III: Catalogue de la hiérarchie cathare en Italie”, În AFP 20 (1950), pp. 308-324. Moneta da Cremona (Adversus Catharos et Valdenses libri V) este accesibil numai În vechea ediție a lui Th.A. Ricchini (Roma, 1743); fragmentele cele mai importante sînt traduse În Wakefield și Evans, pp. 308-329. Liber contra Manicheos a lui Durand de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Katharer, contestă hirotonirea lui Ioan de Lugio. 12. PL 204 col. 777; vezi art. meu „The Sun and the Moon” În International Journal of Roumanian Studies (1981-1983), pp. 83-97. 13. Döllinger II, p. 277. 14. Döllinger I, pp. 60-61. 15. Moneta, În Wakefield-Evans, pp. 317-318 (adaptarea Îmi aparține). 16. Döllinger II, p. 274. 17. Vezi art. meu „The Sun and the Moon”, loc cit., pp. 90-91. 18. Döllinger II, p. 58. 19. Moore, The Birth, p. 139 (adaptarea Îmi aparține). 20
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
lume, de medalii române" (op. cit. Tom. X p. 33) „Numismatica, ca știință auxiliară a istoriei, spunea Demetriu A. Sturdza în memoriul său asupra numismaticei românești (p. 155 - 172), nu prezintă în genere decât un interes secundar și mai restrâns. Studiul monetelor românești are însă pentru noi o semnificație mai mare, căci în monetele din secolele trecute păstrăm cele mai vechi monumente istorice ale Românilor. E cu neputință să privim cu nepăsare frumoasele serii ale banilor din întâiele timpuri ale existenței principatelor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
auxiliară a istoriei, spunea Demetriu A. Sturdza în memoriul său asupra numismaticei românești (p. 155 - 172), nu prezintă în genere decât un interes secundar și mai restrâns. Studiul monetelor românești are însă pentru noi o semnificație mai mare, căci în monetele din secolele trecute păstrăm cele mai vechi monumente istorice ale Românilor. E cu neputință să privim cu nepăsare frumoasele serii ale banilor din întâiele timpuri ale existenței principatelor Moldovei și Valahiei. Ele sunt o carte deschisă și elocventă a istoriei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și ca Ungaria, și întrecea chiar pe altele, ca Rusia, Serbia, și Bulgaria? Nu este acesta un indice al gradului de cultură de pe atunci a patriei noastre în fața popoarelor înconjurătoare? Au, nu e important a studia seria cea lungă de monete ale lui Petru Mușat, Alexandru cel bun, Vlad I și Mircea I, pentru a ne convinge că amândouă Principatele trăiau o viață economică de sine, strâns legată cu o dezvoltare independentă? Au, nu e important a cunoaște că chiar atunci când
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din vecini, fie aceea a Ungurilor sau a Polonilor, fie aceea a Turcilor, - ei nu au aplicat la viața lor proprie? Nici pretențiunile regilor Ungariei și ai Poloniei, nici atotputernicia sultanilor nu au împiedicat pe Domnii noștri de a bate monete cu efigia lor; și aceasta chiar pe la finele secolului al XVII-lea! Cu tot interesul cel mare pe care îl prezintă pentru istoria numismaticei românești, putem zice că ea abia există în germene. În țară, era ceva cu totul necunoscut
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
prezintă pentru istoria numismaticei românești, putem zice că ea abia există în germene. În țară, era ceva cu totul necunoscut. În străinătate ea nu putea să se dezvolte într-un mod științific, întrucât acei care mai ales se ocupau de monetele noastre erau principalemente numai colecționarii de curiozități și de rarități numismatice. Toate câte s-au scris până în timpurile cele mai recente despre numismatica noastră poartă întradevăr sigiliul insuficienței și necompetenței; căci acele scrieri constau sau numai într-o enumerare nesistematică
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
principalemente numai colecționarii de curiozități și de rarități numismatice. Toate câte s-au scris până în timpurile cele mai recente despre numismatica noastră poartă întradevăr sigiliul insuficienței și necompetenței; căci acele scrieri constau sau numai într-o enumerare nesistematică a câtorva monete sau într-o clasificare nesigură, care dovedea pe de o parte o lipsă mare de materiale, fie pe de alta o neștiință a obiectelor tratate. Pe la 1840, singurele colecții importante erau Colecția imperială din Viena și Colecția Reichel, încorporată actualmente
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o lipsă mare de materiale, fie pe de alta o neștiință a obiectelor tratate. Pe la 1840, singurele colecții importante erau Colecția imperială din Viena și Colecția Reichel, încorporată actualmente imperiului din Petersburg. Înainte cu un deceniu, numismații nu cunoșteasu alte monete românești, decât puține exemplare de Petru Mușat, Alexandru cel bun, Iliașiu, Ștefan cel Mare, Ștefan Lăcustă, Alexandru Lăpușneanu, Despot Vodă, Ionașcu Vodă și Dabija Vodă pentru Moldova; de la Vlad I și V, de la Mircea I, Mihai Viteazu, Mihnea cel Bun
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pentru a întreprinde o clasificare serioasă și științifică, care să înlocuiască clasificările fanteziste. Tocmai acesta face însă din numismatica românească o ocupație interesantă și atrăgătoare pentru oricine se ocupă cu studiul istoriei naționale. Principii Moldovei și ai Valahiei au bătut monete de cum s-au fundat Principatele până la căderea țării sub domnia fanarioților. Din secolul al XIVlea ni s-au păstrat monete de la Bogdan I, de la Petru Mușat I și de la Ștefan, de la Vlad I, de la Radu Negru, de la Danu I, și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o ocupație interesantă și atrăgătoare pentru oricine se ocupă cu studiul istoriei naționale. Principii Moldovei și ai Valahiei au bătut monete de cum s-au fundat Principatele până la căderea țării sub domnia fanarioților. Din secolul al XIVlea ni s-au păstrat monete de la Bogdan I, de la Petru Mușat I și de la Ștefan, de la Vlad I, de la Radu Negru, de la Danu I, și de la Mircea I. Din secolul al XV-lea avem monete de la Alexandru cel Bun, de la Ilașiu Vodă și de la Ștefan
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
domnia fanarioților. Din secolul al XIVlea ni s-au păstrat monete de la Bogdan I, de la Petru Mușat I și de la Ștefan, de la Vlad I, de la Radu Negru, de la Danu I, și de la Mircea I. Din secolul al XV-lea avem monete de la Alexandru cel Bun, de la Ilașiu Vodă și de la Ștefan Vodă, fii ai lui Alexandru cel bun, de la Bogdan tatăl lui Ștefan cel Mare și de la Ștefan cel Mare, de la Radu II și Mihailu I, fii ai lui Mircea, de la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]