1,681 matches
-
care se aflau în contact, repetau principiul enunțat de Gingis-han sau îl aplicau la situații concrete. Textele adresate de primii hani conducătorilor străini nu erau decât porunci de supunere, derivate din afirmarea explicită sau implicită a supremației absolute a Imperiului mongol asupra tuturor popoarelor, care aveau ca îndatorire să o recunoască și să i se supună. Universalismul mongol este afirmat răspicat în preambulul scrisorilor adresate de hani suveranilor străini: În puterea Cerului veșnic albastru, noi, hanul oceanic (stăpân atotputernic) al marelui
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
adresate de primii hani conducătorilor străini nu erau decât porunci de supunere, derivate din afirmarea explicită sau implicită a supremației absolute a Imperiului mongol asupra tuturor popoarelor, care aveau ca îndatorire să o recunoască și să i se supună. Universalismul mongol este afirmat răspicat în preambulul scrisorilor adresate de hani suveranilor străini: În puterea Cerului veșnic albastru, noi, hanul oceanic (stăpân atotputernic) al marelui popor întreg, porunca noastră...", astfel se adresa marele han Guyuk papei Inocențiu IV, invitându-l (poruncindu-i
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
prin hotărârea divinității, "voința Cerului veșnic albastru". Orice refuz de a accepta supunerea față de statul (ulusul) mongol era considerat un act de rebeliune împotriva divinității însăși și a monarhiei universale instaurate prin voința ei. Ideea de imperiu universal de expresie mongolă a inspirat și programul de cuceriri, cu adevărat universal, făurit de Gingis-han și urmărit cu temeritate de el și urmașii săi imediați: Ogodai, Guyuk, Mongke și Kubilai.12 Cucerirea mongolă s-a desfășurat atât în direcția popoarelor din stepă și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
instaurate prin voința ei. Ideea de imperiu universal de expresie mongolă a inspirat și programul de cuceriri, cu adevărat universal, făurit de Gingis-han și urmărit cu temeritate de el și urmașii săi imediați: Ogodai, Guyuk, Mongke și Kubilai.12 Cucerirea mongolă s-a desfășurat atât în direcția popoarelor din stepă și din taiga (siberiană), cât și în cea a civilizațiilor sedentare ale epocii: chineză, arabă (islamică) și creștină (europeană). Este vorba despre un șir de campanii militare, minuțios pregătite și fulgerător
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și din taiga (siberiană), cât și în cea a civilizațiilor sedentare ale epocii: chineză, arabă (islamică) și creștină (europeană). Este vorba despre un șir de campanii militare, minuțios pregătite și fulgerător executate, ceea ce a dat consistență visului imperial al triburilor mongole unite și al fondatorului lor, Gingis-han. Instrumentul cuceririi uzitat de noul stat (ulus) a fost armata mongolă, care și-a desăvârșit organizarea și înarmarea, după kuriltai-ul din 1206, data întemeierii statului mongol. Factorii ce au asigurat succesele militare uluitoare ale
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
creștină (europeană). Este vorba despre un șir de campanii militare, minuțios pregătite și fulgerător executate, ceea ce a dat consistență visului imperial al triburilor mongole unite și al fondatorului lor, Gingis-han. Instrumentul cuceririi uzitat de noul stat (ulus) a fost armata mongolă, care și-a desăvârșit organizarea și înarmarea, după kuriltai-ul din 1206, data întemeierii statului mongol. Factorii ce au asigurat succesele militare uluitoare ale oștilor mongole au fost: extrema mobilitate, capacitatea de manevră, îndeosebi largile operații de învăluire, disciplina exemplară, în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ceea ce a dat consistență visului imperial al triburilor mongole unite și al fondatorului lor, Gingis-han. Instrumentul cuceririi uzitat de noul stat (ulus) a fost armata mongolă, care și-a desăvârșit organizarea și înarmarea, după kuriltai-ul din 1206, data întemeierii statului mongol. Factorii ce au asigurat succesele militare uluitoare ale oștilor mongole au fost: extrema mobilitate, capacitatea de manevră, îndeosebi largile operații de învăluire, disciplina exemplară, în care erau instruite, caracteristici preluate de la alți dominatori ai stepei, dar pe care mongolii le-
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și al fondatorului lor, Gingis-han. Instrumentul cuceririi uzitat de noul stat (ulus) a fost armata mongolă, care și-a desăvârșit organizarea și înarmarea, după kuriltai-ul din 1206, data întemeierii statului mongol. Factorii ce au asigurat succesele militare uluitoare ale oștilor mongole au fost: extrema mobilitate, capacitatea de manevră, îndeosebi largile operații de învăluire, disciplina exemplară, în care erau instruite, caracteristici preluate de la alți dominatori ai stepei, dar pe care mongolii le-au dus la perfecțiune. O contribuție însemnată la succesele lor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
vizate. Întemeiați pe acești factori de superioritate, mongolii au reușit, cu forțe nu foarte mari, să zdrobească toate oștile ce au opus rezistență sau le-au stat în cale, atât ale comunităților de stepă cât și ale societăților sedentare. Victoriile mongole s-au datorat mai ales forței militare și tacticii folosite-ei au dezvoltat în cel mai înalt grad tehnica militară specifică nomazilor și au preluat de la alte popoare arme și mașini de asediu. Nucleul principal al armatei mongole era constituit din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
societăților sedentare. Victoriile mongole s-au datorat mai ales forței militare și tacticii folosite-ei au dezvoltat în cel mai înalt grad tehnica militară specifică nomazilor și au preluat de la alte popoare arme și mașini de asediu. Nucleul principal al armatei mongole era constituit din cavaleria ușoară ce îngăduia deplasarea rapidă a trupelor lor, învăluirile și replierile surprinzătoare, de mare eficacitate. La acțiunile războinice participau toți bărbații, iar femeile mongole contribuiau la confecționarea echipamentului de luptă. Armatele mongole erau organizate precum cele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de la alte popoare arme și mașini de asediu. Nucleul principal al armatei mongole era constituit din cavaleria ușoară ce îngăduia deplasarea rapidă a trupelor lor, învăluirile și replierile surprinzătoare, de mare eficacitate. La acțiunile războinice participau toți bărbații, iar femeile mongole contribuiau la confecționarea echipamentului de luptă. Armatele mongole erau organizate precum cele ale nomazilor turanici, potrivit sistemului zecimal, în unități de 10, 100, 1000 și 10.000 de războinici, și doar în împrejurări speciale își sporea efectivele. În rândul trupelor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
confecționarea echipamentului de luptă. Armatele mongole erau organizate precum cele ale nomazilor turanici, potrivit sistemului zecimal, în unități de 10, 100, 1000 și 10.000 de războinici, și doar în împrejurări speciale își sporea efectivele. În rândul trupelor de războinici mongoli domnea o disciplină de fier, care începea de la recrutarea și dispunerea pe câmpul de luptă și până la retragerile strategice și organizarea jafurilor, iar abaterile de la normele militare erau pedepsite cu extremă severitate. Izvoarele vremii exagerează involuntar efectivele mongole, iar o
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de războinici mongoli domnea o disciplină de fier, care începea de la recrutarea și dispunerea pe câmpul de luptă și până la retragerile strategice și organizarea jafurilor, iar abaterile de la normele militare erau pedepsite cu extremă severitate. Izvoarele vremii exagerează involuntar efectivele mongole, iar o estimare reală a lor este dificil de făcut. Oștile mongole își modificau efectivele în timpul campaniilor militare, prin obligația impusă neamurilor supuse de a li se alătura. După surse credibile, în momentul adunării kuriltai-ului din 1206, Gingis-han dispunea de peste
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și dispunerea pe câmpul de luptă și până la retragerile strategice și organizarea jafurilor, iar abaterile de la normele militare erau pedepsite cu extremă severitate. Izvoarele vremii exagerează involuntar efectivele mongole, iar o estimare reală a lor este dificil de făcut. Oștile mongole își modificau efectivele în timpul campaniilor militare, prin obligația impusă neamurilor supuse de a li se alătura. După surse credibile, în momentul adunării kuriltai-ului din 1206, Gingis-han dispunea de peste 100.000 de luptători, iar după 1227, Ogodai avea la dispoziție 130
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a li se alătura. După surse credibile, în momentul adunării kuriltai-ului din 1206, Gingis-han dispunea de peste 100.000 de luptători, iar după 1227, Ogodai avea la dispoziție 130.000 de oameni. Dar, în condițiile unor operațiuni de anvergură, numărul războinicilor mongoli putea să crească pentru atingerea unor obiective strategice. Războaiele neîntrerupte purtate în Extremul Orient și în Asia Centrală au asigurat armatelor mongole o experiență de luptă apreciabilă, încât ele păreau de neînvins. În timpul campaniilor lor, mongolii dovedeau o cruzime excesivă, ei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
după 1227, Ogodai avea la dispoziție 130.000 de oameni. Dar, în condițiile unor operațiuni de anvergură, numărul războinicilor mongoli putea să crească pentru atingerea unor obiective strategice. Războaiele neîntrerupte purtate în Extremul Orient și în Asia Centrală au asigurat armatelor mongole o experiență de luptă apreciabilă, încât ele păreau de neînvins. În timpul campaniilor lor, mongolii dovedeau o cruzime excesivă, ei au măcelărit fără milă pe cei ce le stăteau împotrivă, luau în robie comunitățile supuse, jefuiau și distrugeau bunuri, clădiri ș.a.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
durabile în raport cu spolierea nemiloasă, sălbatică, de la început.13 După dobândirea hegemoniei asupra stepelor de la sud de lacul Baikal, marele han a întreprins primele cuceriri de amploare asupra popoarelor învecinate. Conflictele cu triburile turcice situate la nord și apus de ținuturile mongole au pus în evidență virtuțile războinice ale mongolilor. Concret, încă din 1207, Gingis-han a început supunerea populațiilor de vânători din regiunea pădurilor nordice, kirghizi și oirați, apoi, în 1209, a supus pe uiguri, așezați la nord de Tibet, popor turcic
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
nordice, kirghizi și oirați, apoi, în 1209, a supus pe uiguri, așezați la nord de Tibet, popor turcic convertit la creștinismul nestorian, care n-au opus rezistență. După aceste reușite militare asupra unor populații simple de stepă, în 1211, ofensiva mongolă s-a îndreptat spre o civilizație sedentară superioară, China, împărțită, la începutul secolului al XIII-lea, în trei mari state: 1. Imperiul Xixia al tanguților, de origine tibetană, în nord-vestul țării; 2. Imperiul Jin al jurchenilor tunguși din nord, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
două teritorii ocupate, împreună cu Iranul oriental, au fost incluse în statul (ulusul) mongol. În anii următori, 1226-1227, mongolii au atacat din nou tanguții din China, deoarece aceștia au refuzat să susțină militar campania din Asia Centrală.14 După cucerirea Horezmului, hoardele mongole au continuat înaintarea spre apus și au depășit fruntariile Asiei. Pătrunderea lor în Europa a fost în mare măsură datorată hazardului. Pornită inițial în urmărirea hanului Muhammad al Horezmului până în sudul Mării Caspice, armata mongolă condusă de Djebe și Subotai
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
14 După cucerirea Horezmului, hoardele mongole au continuat înaintarea spre apus și au depășit fruntariile Asiei. Pătrunderea lor în Europa a fost în mare măsură datorată hazardului. Pornită inițial în urmărirea hanului Muhammad al Horezmului până în sudul Mării Caspice, armata mongolă condusă de Djebe și Subotai nu s-a mai întors pe același drum, ci a poposit în văile Caucazului, unde a petrecut iarna anului 1220-1221. În acest ținut de margine al Europei, ei au înfruntat rezistența dârză a gruzinilor, apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cnejilor ruși. În ciuda divergențelor anterioare dintre ei, rușii au răspuns cererii de ajutor și s-au prezentat pe câmpul de luptă cu forțe puternice, dar în bătălia de pe râul Kalka, la nord de Marea de Azov, din vara 1223, armata mongolă a obținut o victorie zdrobitoare asupra coaliției cumano-ruse. Pentru a se întoarce în țara lor, mongolii conduși de Djebe și Subotai au făcut un ocol spre nord, pe cursul mijlociu al Volgăi, unde locuiau bulgarii, care au hărțuit pe mongoli
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cumano-ruse. Pentru a se întoarce în țara lor, mongolii conduși de Djebe și Subotai au făcut un ocol spre nord, pe cursul mijlociu al Volgăi, unde locuiau bulgarii, care au hărțuit pe mongoli, epuizați după doi ani de războaie. Campania mongolă din 1221-1223 nu și-a propus ocuparea de noi teritorii din aria ponto-caspică și durase foarte mult, de aceea marea victorie de pe Kalka nu a fost exploatată și nu a dus la ocuparea stepelor sudice din răsăritul Europei. Expediția scurtă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sudice din răsăritul Europei. Expediția scurtă din 1222-1223 a reprezentat pentru mongoli o inițiere necesară cu factorii naturali, etnici și politici din răsăritul european. Ținuturile de stepă din spațiul nord-pontic (dintre Marea Caspică și Marea Neagră) erau foarte prielnice pentru nomazii mongoli, iar ocuparea lor era ținta următoarei campanii militare. Căpeteniile mongole (printre care, fiul cel mare a lui Gingis-han, Djuci) erau încântate de aspectul acestor ținuturi: "În toată lumea, nu pot exista pământuri mai frumoase ca acestea". După întoarcerea din expediție, Gingis
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pentru mongoli o inițiere necesară cu factorii naturali, etnici și politici din răsăritul european. Ținuturile de stepă din spațiul nord-pontic (dintre Marea Caspică și Marea Neagră) erau foarte prielnice pentru nomazii mongoli, iar ocuparea lor era ținta următoarei campanii militare. Căpeteniile mongole (printre care, fiul cel mare a lui Gingis-han, Djuci) erau încântate de aspectul acestor ținuturi: "În toată lumea, nu pot exista pământuri mai frumoase ca acestea". După întoarcerea din expediție, Gingis, bucuros de cele aflate, a acordat lui Djuci, primul său
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
dreptul de a lua în stăpânire teritoriile est-europene. Dar înfrângerea cumanilor, în 1223, nu a rămas fără urmări, deoarece i-a silit pe aceștia să caute alianța statelor puternice din răsăritul Europei, fie și prin acceptarea convertirii la creștinism. Expedițiile mongole spre Europa răsăriteană au fost amânate un timp din cauza morții lui Djuci, fiul cel mare al lui Gingis, urmată curând de moartea marelui han, la 25 august 1227. Au fost necesari doi ani pentru rezolvarea succesiunii la tronul hanatului mongol
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]