268 matches
-
în primitiv, acel nivel rudimentar al sacrului pe care-l numim superstiție. Ca și cum cuceririle Rațiunii ar fi fost neputincioase împotriva acelorași gesturi milenare de adorație și distrugere în aceleași puncte sensibile. Loviturile de ciocan date în Egiptul Superior de coptul monofizit din secolul al V-lea în ochii, mâinile și picioarele lui Horus sau Osiris, pe meterezele templului de la Edfu, își găsesc răsunetul în loviturile hughenoților peste mâinile și ochii madonelor și sfintelor de lemn sau ipsos, la mijlocul umanistului nostru secol
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
arogă superioritatea față de Alexandria unde medicii formați la școlile din Cos și Cnidos lăsau să vorbească rezultatele. Vestita bibliotecă din Alexandria este parțial distrusă de foc, în anul 47 î.Chr., și apoi de arabii cuceritori, iar ulterior de creștinii monofiziți, dispărând în sec. VII al erei creștine. Urmașii lui Herofil și ai lui Erasistrat n-au salvat metoda experimentală a maeștrilor, și nici concepția unității organismului uman susținută de Hippocrat. Medicii Alexandriei s-au împrăștiat spre toate punctele cardinale, cei mai mulți
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
patriarh al Constantinopolului în 428. Condamnați, în 431, de cel de-al treilea Conciliu de la Efes, nestorienii nu vor mai avea prozeliți decît în Siria și, mai tîrziu, în Asia ne-bizantină. Dimpotrivă, dunați în jurul lui Chiril, patriarh al Alexandriei, monofiziții afirmă predominanța abso- lută a naturii divine a lui Hristos. Împotriva acestei noi erezii, care, și ea, își va găsi adepți numai în provinciile orientale ale Imperiului și în Egipt, replica va veni din partea Romei, unde Papa Leon I va
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
tîrziu pentru a-l împiedica pe Odoacru ca, în 476, să pună capăt în mod definitiv iluziei Romei imperiale. După domnia lui Anastasius (499-518), consumată, în mare parte, cu înăbușirea revoltelor pe care le generează politica sa religioasă (el este monofizit), la moartea sa, Imperiul este liniștit și prosper; puterea imperială îi revine, în 518, macedoneanului Iustin, un țăran devenit soldat care, imediat dipă instalarea sa pe tron, îl va desemna drept urmaș pe Iustinian, nepotul său, de educația căruia se
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
creștinătății, persecutîndu-i pe creștinii eretici din Egipt și Siria pe nestorieni, evrei și chiar pe filosofii greci rămași credincioși păgînismului antic. La Constantinopol, conflictele religioase și antagonismele sociale întrețin facțiuni care, în hipodrom se traduc prin opoziția cumplită dintre "Verzi" (monofiziții susținuți de popor) și "Albaștri". În 532, conflictul se transformă în revoltă, obligîndu-1 pe Iustinian să se refugieze în palat. Se pare că răscoala Nika ("Victorie!", strigăt lansat de răzvrătiți) l-ar fi determinat pe împărat să fugă, dacă n-
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
domenii pe care domnesc ca niște stăpîni absoluți. Pe de altă parte, dorind să restabilească unitatea creștinătății și să-și atragă favoarea Bisericii, el duce o politică neiertătoare împotriva păgînilor, înmulțește bisericile și mănăstirile și începe să-i persecute pe monofiziți, fără alt rezultat, de altfel, decît acela de a accentua tendințele separatiste în Egipt, Siria și Mesopotamia. Marea afacere, însă, a domniei acestuia, după ce nemulțumirile din 532 se vor fi liniștit, este încercarea de restaurare a vechiului Imperiu Roman în
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
avansată, în întărirea creștinismului prin construirea Catedralei Sfintei Sofia și a multor altor biserici. Theodora și-a dorit toleranța religioasă. Împăratul susținea ideile Bisericii latine și dogma dublei naturi a lui Iisus divină și umană. Împărăteasa i-a susținut pe monofiziți (cei care recunoșteau doar originea divină a lui Iisus), s-a atașat de ei pe vremea în care se afla la Alexandria. Aceștia însă au fost persecutați și excomunicați iar scrierile lor au fost arse, în urma hotărârilor Conciliului de la Calcedon
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
lui Iisus), s-a atașat de ei pe vremea în care se afla la Alexandria. Aceștia însă au fost persecutați și excomunicați iar scrierile lor au fost arse, în urma hotărârilor Conciliului de la Calcedon (451). Theodora îl salvase pe Sever, călugăr monofizit, ascunzându-l în gineceu. Pe călugărul Zorooas l-a ajutat să plece în Siria. La intervenția împăratului Justinian, susținut de basilisa Theodora, la cel de al doilea Conciliu de la Constantinopol (553), s-au diminuat măsurile de persecutare a monofiziților. Ambițioasa
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
călugăr monofizit, ascunzându-l în gineceu. Pe călugărul Zorooas l-a ajutat să plece în Siria. La intervenția împăratului Justinian, susținut de basilisa Theodora, la cel de al doilea Conciliu de la Constantinopol (553), s-au diminuat măsurile de persecutare a monofiziților. Ambițioasa împărăteasă a uneltit pentru alegerea lui Vigiliu ca papă, a uneltit răpirea papei Silver și exilarea lui într-o zonă aridă. Deși generalul Belizarie a adus servicii mari imperiului, i-a învins pe perși, pe vandali, pe ostrogoți, a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
acceptată această decizie de către episcopii și teologii din Occident, care, puțin deprinși cu subtilitățile neo-chalcedonismului, judecau lucrurile în mare și departe: în noua orientare definită de sinodul de la Calcedon din anul 553 ei nu au văzut decât o revanșă a monofiziților asupra înfrângerii lor din 451" (Marrou, 1999, pp. 250-251). Legat de partea culturală, catedrala Sfânta Sofia și circa alte 30 de biserici, precum și fortărețele, podurile și rezervoarele, în general necunoscute, pe care Procopiu i le atribuie lui Iustinian, dovedesc obligația
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
a se vedea pr. prof. dr. Ene Braniște, prof. Ecaterina Braniște, Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase, Editura Diecezana Caransebeș, Caransebeș, 2001, p. 48). 2 "Mitropolitul Teodor Askidas și împărăteasa Teodora, l-au convins pe Iustinian ca pentru a împăca pe monofiziți cu Biserica Ortodoxă, ar trebui să fie condamnate "cele trei capitole", adică scrierile lui Teodoret de Cir contra lui Ciril al Alexandriei și contra sinodului din Efes; epistola lui Ibas din Edesa adresată episcopului Maris din Ardasir (Persia) și persoana
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
situate la est de Europa celebrează botezul ca find data lor de naștere, iar apartenențele confesionale se aseamănă cu niște plăci tectonice pentru că au fost încărcate cu un destin etnic. Perși și asiatici au devenit nestorieni, egipteni, armeni și abisinieni monofiziți, iar bizantinii calcedonieni? Reciproca este și ea valabilă. Digul creștin s-a ancorat într-un gregar imemorial, cu prețul a numeroase fisuri pentru a nu se volatiliza în morală școlară. Înrădăcinarea-fărâmițare este plătită cu prețul cel mai mare: dacă, orice
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
lucru oraș, idee sau Biserică se măsoară după vechimea lui. Și că anterioritate înseamnă întâietate (și noi am crezut la fel vreme de două mii de ani). Marile puteri care au inspirat faimosul statu-quo au călcat în picioare această regulă sacrosanctă. Monofiziții și nestorienii (din depărtările Asiei) siro-indienii și asiro-chaldeenii n-au un loc recunoscut lângă mormântul lui Hristos. Aici nu încap decât trei confesiuni solid confirmate și protejate prin articolul 62 al Tratatului de la Berlin (1878): grecii ortodocși, armenii ortodocși și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
satan și au pornit o aprigă ofensivă, întrebuințând orice mijloc aveau la îndemână, pentru surparea stâncii de temelie a Bisericii celui dintâi Apostol. E destul să ne amintim de marile prigoniri ale lui Neron, Domițian și Dioclețian, de ereziile maniheilor, monofiziților, monoteiștilor, arienilor, albigensilor etc., de schisma lui Foție și reformele lui Huss, Luther și Calvin..., de marea Revoluție franceză, de Kultur-kampful lui Bismark, etc. pentru a ne face o idee de nenumăratele urgii ce s-au abătut asupra Bisericii luptătoare
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
sensul actual al cuvântului) a rămas prezentă, în timp ce regiunile lui litorale și orașele din Balcani și din Asia Mică aveau o populație preponderent elenizată. Minoritățile etnice, importante din punct de vedere numeric, erau uneori de altă religie (bogomili în Balcani, monofiziți în Orient) și trăiau, în special, în apropierea frontierelor, armenii fiind cei mai importanți printre aceste minorități. În Balcani, o numeroasă populație de traci romanizați, menționată de Theofilact din Simocatta în secolul al VI-lea constituie, după analiza istoricilor români
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
pentru imperiu, s-au mutat la începutul domniei lui Marcian de pe Dunărea Mijlocie în provinciile vestice ale imperiului, unde s-a desfășurat Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice. După moartea lui Attila, pericolul hunic a dispărut. Situația bisericească era însă foarte complicată. Monofiziții erau dominanți, iar Marcian era partizan al primelor două sinoade ecumenice. În 451, a convocat cel de-al patrulea sinod ecumenic la Calcedon, fiind prezenți mulți delegați și reprezentanți ai papei. Sinodul a condamnat "sinodul tâlhăresc" de la Efes și l-
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
Odoacru începea să adopte o atitudine de independență vizibilă, iar Zenon a apelat la ostrogoții conduși de Teodoric aflați în Peninsula Balcanică. Teodoric, la cererea împăratului, l-a asasinat pe Odoacru și s-a instalat la Ravenna, înființând Regatul Ostrogot. Monofiziții din Egipt, Siria, Palestina și Asia Mică reprezentau încă o problema religioasă pentru Zenon. Patriarhii de la Constantinopol și Alexandria au încercat să caute cai pentru a soluționa problema în mod pașnic și pentru a împacă taberele. Zenon a acceptat propunerea
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
Henoticon", care se adresa bisericilor aflate sub conducerea patriarhului din Alexandria. Henoticonul recunoștea principile teologice ratificate la primele două sinoade, cât și cele ratificate la cel de-al treilea. Henoticonul părea să îmbunătățească situația din Alexandria, dar treptat, ortodocșii și monofiziții deveneau tot mai nemulțumiți. Clerul apela la reconciliere și actul de unire, dar ortodocșii și monofiziții erau neînduplecați față de un compromis. Ortodocșii se considerau "akoimetoi" (neadormiții) pentru că desfășurau slujbele în mănăstiri zi și noapte fără întrerupere. Monofiziții extremiști erau denumit
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
la primele două sinoade, cât și cele ratificate la cel de-al treilea. Henoticonul părea să îmbunătățească situația din Alexandria, dar treptat, ortodocșii și monofiziții deveneau tot mai nemulțumiți. Clerul apela la reconciliere și actul de unire, dar ortodocșii și monofiziții erau neînduplecați față de un compromis. Ortodocșii se considerau "akoimetoi" (neadormiții) pentru că desfășurau slujbele în mănăstiri zi și noapte fără întrerupere. Monofiziții extremiști erau denumit "akephaloi" (fără cap), pentru că nu recunoșteau autoritatea patriarhiei Alexandriei, care acceptase Henoticonul. Papa însuși a protestat
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
treptat, ortodocșii și monofiziții deveneau tot mai nemulțumiți. Clerul apela la reconciliere și actul de unire, dar ortodocșii și monofiziții erau neînduplecați față de un compromis. Ortodocșii se considerau "akoimetoi" (neadormiții) pentru că desfășurau slujbele în mănăstiri zi și noapte fără întrerupere. Monofiziții extremiști erau denumit "akephaloi" (fără cap), pentru că nu recunoșteau autoritatea patriarhiei Alexandriei, care acceptase Henoticonul. Papa însuși a protestat împotriva Henoticonului după ce l-a studiat și chiar l-a excomunicat pe patriarhul Constantinopolului, Acacius, la sinodul întrunit la Roma. Acacius
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
zidul nu a putut servi ca o barieră reală. Între timp, Theodoric cel Mare fusese recunoscut de împărat ca rege al Italiei, iar Clovis I întemeiase regatul francilor în Galia și primise titlul de consul. Anastasius îi favorizase inițial pe monofiziți, dar când a poruncit că Trisaghionul să fie cântat că adaos la un cântec bisericesc, au izbucnit tulburări în capitală și la izbucnirea unei rebeliuni în Tracia, compuse de armate de bulgari, huni și slăvi, conduși de Vitalian care pregătise
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
ca împărăteasa bizantină. A rămas o soție devotată și a activat în viața politică, exercitând o mare influență asupra acțiunilor lui Iustinian. Cu sânge rece și cu o energie extraordinară, a salvat imperiul de convulsii. I-a favorizat deschis pe monofiziți, pe când soțul ei, deși era adept al ortodoxiei, a făcut concesii monofizitismului. Teodora înțelegea importantă provinciilor orientale monofizite, fiind zone vitale ale imperiului din punct de vedere comercial și economic, urmărind să întrețină relații pașnice cu ele Iustinian a dus
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
un puternic regres economic din cauza invaziei. Iustinian a construit, sub presiunea hunica, forturi și ziduri lungi. În Egipt, Iustinian a înfruntat populații africane că blemizii și nobazii. Grație energiei și abilității Teodorei, regele nobazilor, Silko, s-a convertit la creștinismul monofizit și s-a alăturat unui general bizantin pentru a-i obliga pe blemizi să îmbrățișeze credință. Campaniile au presupus cheltuieli enorme. Procopius scrie că Iustinian a cheltuit toate cele 320 000 de livre de aur moștenite de la Anastasie, deși istoricul
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
în capitală, Iustinian avea opozanți dinastici, religioși și publici. Verzii doreau să-l înlăture pe Iustinian. Adversitatea publică a apărut din aversiunea generală față de înalții funcționari, că Tribonian sau Ioan de Capadocia, ce au generat nemulțumirea populației prin încălcarea legii. Monofiziții sufereau de asemenea în primii ani de domnie ai lui Iustinian. Populația capitalei s-a revoltat, iar Albaștrii și Verzii, în ciuda dezacordurilor religioase, s-au unit împotriva guvernării. Împăratul a purtat tratative cu poporul aflat în hipodrom, dar fără succes
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
scris imnuri religioase. A favorizat Biserica Romană și au reînnoit relațiile cu ea, ca apărător al sinodului de la Calcedon, ale cărui decizii erau respinse de provinciile orientale. A intrat în conflict cu evreii, păgânii și ereticii, printre care maniheiști, nestorieni, monofiziți și arieni. Pentru a eradica păgânismul, în 529, Iustinian a închis definitiv Școala Filosofică de la Atena, care era în declin de la deschiderea Universității de la Constantinopol sub Teodosiu al II-lea. Atena își pierduse statutul și importantă de oraș cultural. Dar
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]