8,622 matches
-
Emil Giurgiuca a fost profesor, a publicat prin îngrijirea și coordonarea regretatului Tudor Giurgiuca, fiul poetului o cuprinzătoare (Editura Corvin din Deva), menită să ofere o imagine veridică a vieții și activității scriitorului ardelean. Antologia este concepută ca o veritabilă monografie înfățișând direcțiile principale ale activității poetului. După sumare date biografice (prezentate printr-o autobiografie, prin "mențiuni" făcute de fiul poetului, prin înscrisuri oficiale ce marchează treptele activității sale didactice și poetice), antologia prezintă - pe Emil Giurgiuca în următoarele ipostaze literare
Antologie centenară by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/9978_a_11303]
-
o familie de evrei asimilați (patronimul Ligeti fiind o traducere în limba maghiară al celui germano-evreiesc, Auer), a avut parte de o interesantă experiență cu varianta belințeană a baladei Miorița, din monumentala culegere a lui Sabin Drăgoi, realizată în 1934, Monografia muzicală a comunei Belinț. 90 melodii cu texte culese, notate și explicate (Editura Scrisul Românesc, Craiova [1942]). După absolvirea studiilor gimnaziale și liceale la Cluj, unde familia sa se mutase din anul 1929 (doar ultima clasă liceală a urmat-o
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
o viață. În 1949, după absolvirea Academiei budapestane, a revenit în România, unde intenționa să aprofundeze cercetările sale folcloristice și etnomuzicologice. La Cluj, în prima etapă a periplului său, a colaborat cu János Jagamas, coordonatorul unui proiect privind elaborarea unei monografii a satului maghiar limitrof Inucu (proiect nefinalizat), apoi, în Capitală, la Institutul de Folclor, cu Sabin Drăgoi, Mircea Chiriac, Pascal Bentoiu, Emilia Comișel ș.a. Un rezultat al studierii arhivei Institutului de Folclor îl reprezintă realizarea studiului Egy aradmegyei román együttes
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
acea vreme de Sabin Drăgoi, proaspăt numit în funcție (1950) după un stagiu directorial la două importante instituții timișorene, Conservatorul Municipal și Opera Română din Cluj aflată în refugiu la Timișoara, i-a oferit prilejul să cunoască melodiile țărănești din Monografia muzicală a comunei Belinț, dar și din celelalte culegeri realizate de Drăgoi în Banat și Transilvania. Concert Românesc, finalizat în iunie 1951, după mai multe etape componistice, reflectă acumulările și preocupările din acea perioadă, reprezentând, în acest sens, o adevărată
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
creații de referință, Atmosphères, Lux aeterna, Requiem și Aventures. Între prelucrările elaborate în această perioadă, ca preludiu în conceperea și definitivarea Concertului Românesc, se numără și un duo violonistic (Baladă și joc - Cluj, ianuarie 1950), inspirat de melodia Mioriței din Monografia lui Drăgoi, citată in integrum, în partea I, de vioara I, artificiile contrapunctice ale viorii secunde, pe un latent suport armonic modal, configurând splendida construcție melodică populară. În septembrie 1950, Ligeti finalizează o variantă a Duoului, utilizând același material într-
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
orchestră, este structurat în patru părți, care se cântă fără întrerupere. Introducerea, de factură lirică, este susținută la unison de corzi și clarinet, apoi, la octava superioară, de vioara I, cu acompaniamentul celorlalte compartimente ale cordarilor și suflătorilor (Miorița din Monografia lui Drăgoi, redată identic ca structură melodică, însă la secundă mare superioară, cu o mișcare metronomică mai mică față de cea din melodia originală). Urmează o melodie de joc cu accente energice, debordante (Allegro vivace), creată de Ligeti în spiritul jocurilor
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
ca structură melodică, însă la secundă mare superioară, cu o mișcare metronomică mai mică față de cea din melodia originală). Urmează o melodie de joc cu accente energice, debordante (Allegro vivace), creată de Ligeti în spiritul jocurilor populare belințene prezente în Monografia lui Drăgoi. În cuprinsul Concertului a fost integrat un alt produs al perioadei clujene, Cântece poporane românești, pentru mezzosoprană, bariton și orchestră țigănească. Sonoritățile de sorginte folclorică sunt sublimate, în partea a III-a (Adagio ma non troppo), dar și
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
literatura fantastică a lui Eliade, apărut în Luceafărul, în ianuarie 1976. în același an publică volumul al II-lea din Scriitorii români de azi, în care e inclus capitolul de sinteză Mircea Eliade, judicios întocmit, atât informativ, cât și interpretativ. Monografia lui Eugen Simion Mircea Eliade un spirit al amplitudinii (1995) constituie un succes în exegeza eliadistă. Cu aceste "precedente", cel mai îndreptățit să scrie capitolul despre autorul romanului Maitreyi părea să fie Eugen Simion. Rezultatul nu a fost cel scontat
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
greșelile și inadvertențele. Arătam în articolul din Observatorul cultural că semnalasem până atunci de cinci ori despre data nașterii scriitorului, conchizând: "Aceste Ťnoutățiť ajunseseră în America cu peste 20 de ani în urmă, fiind consemnate de Mac Linscott Ricketts în monografia sa Mircea Eliade the Romanian Roots, 1907-1945 (1988), p. 9. Că dl. Eugen Simion nu mă citește pe mine și pe Mac Ricketts nu e grav. Dar să nu-l citească pe Eliade"... Mea culpa! Cred că fostul Președinte al
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
1907. Pentru numele lui Dumnezeu! Adăugați, vă rog: 28 februarie stil vechi = 13 martie 1907. Cer scuze pentru insistența cu care am prezentat această incredibilă prestidigitație a datelor. Sarabanda continuă însă să ne joace feste și azi, prin articole și monografii, nu numai în România, ci și în Franța, Germania și Italia. întocmirea neatentă a acestui microscopic portret biografic din pagina a doua a volumelor editate la Humanitas, lasă să se strecoare și alte inadvertențe de titluri și date. începând cu
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
și m-am convins de... minciună. Cred că e cazul să se facă noi cercetări. Cine știe! S-ar putea să se fi tipărit între timp un număr special, unde să fi fost introdus și numele scriitorului.*) Am reprodus în monografiile și recenziile mele, dar mai ales în cele 11 volume ale Dosarului Eliade (Editura Curtea Veche, 1998-2006) zeci de exemple, de citate greșite, falsificate, desprinse din context sau pur și simplu inventate de polemiști înverșunați sau biografi mimând imparțialitatea. Ele
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
perioade ale vieții - de la copilărie până la senectute - s-au referit la o ființă seducătoare, care i-a fascinat. Peste o sută de personalități - profesori, scriitori și oameni de cultură din întreaga lume cu o altă opinie (în amintiri, eseuri și monografii). Să se fi înșelat chiar toți? Să avem de-a face cu o fire duplicitară? Opera literară a lui Eliade e derizorie și insignifiantă? Dl Cătălin Avramescu e dator să ne indice sursele documentare. După știința noastră D-sa nu
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
Unde? Când? Cum? Reproduceți citatul! Cu ocazia apariției versiunii românești a cărții lui Daniel Dubuissin, Evenimentul zilei titra cu litere roșii de 3-4 cm: "Eliade făcut praf!" (5 iulie 2003). Până și un istoric - Florin }urcanu, autor al unei monumentale monografii despre Eliade, răspunde unui interviu, luat de Simona Chițan, care reproduce cu majuscule: "Eliade a fost fără îndoială un militant activ înscris în mișcarea legionară. Rapoartele politice îl desemnează chiar ca "scriitor legionar". (Evenimentul zilei, nr. 4371, 23 februarie 2006
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
asupra Culegerii de melodii și dansuri populare din Zona Bicazului, realizate de coregraful Gheorghe PopescuJudeț, solicitat de responsabilul-adjunct al Grupului de cercetări complexe Bicaz, C. S. Nicolaescu-Plopșor, în vederea publicării de către Academia R.P.R. (adresa nr. 193 din 3 septembrie 1962), a Monografiei Bicaz. Intitulată Jocurile populare din zona Bicaz, având 881 de pagini, exegeza cercetătorului Gh. Popescu-Județ i-a oferit compozitorului și folcloristului, dar mai ales istoricului Cuclin, veritabil savant al lumii geto-dacice, posibilitatea să lanseze o teorie proprie asupra vechimii culturii
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
de Sonete literare, 333 de Povestiri, Parabole, Hiperbole, Paradoxuri și Dialoguri, fantezii teatrale în versuri ș.a.). Dimensiunea acestui catalog, oprit la anul 1946, schimbă radical percepția moștenirii creatoare a lui Dimitrie Cuclin, îmbiindu-i pe cercetătorii contemporani la o nouă monografie a acestui prolific reprezentant al culturii românești din sec. XX. Cu privire la adresa nr. 193/3 septembrie 1962, am onoarea a vă înainta următorul REFERAT De la cea dintîi privire aruncată oricît de superficial asupra operei Maestrului Gh. Popescu Județ ți se
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
footnote>. Poate nu întâmplător în școala monahală sinaită au crescut opt ierarhi români și în strana mănăstirii au răsunat glasurile unor psalți de valoarea lui Naum Râmniceanu, Varlaam Barancescu, Gheorghe Ucenescu, Neofit Ivanovici etc. Deși a beneficiat de mai multe monografii, începând din anul 1881 până la cea mai recentă, din anul 2000<footnote Măgureanu, Nectarie - Mănăstirea Sinaia, București, Editura Athena, 2000. footnote>, nici-una dintre ele nu s-a oprit asupra manuscriselor muzicale, prezentarea lor detaliată în teza de doctorat amintită fiind
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
discuție purtată cu Anatol Vieru a dedus că deși relațiile lui Silveștri cu Jora și Paul Constantinescu erau excelente, gustul sau nu coincidea cu cel al generației sale, iar ei îl considerau excentric.<footnote Apud Virgil Mihaiu, Constantin Silveștri, o monografie britanică, în „România literară, nr.8/ 2009 footnote> Preocupările muzicale comune ale celor doi prieteni atât de apropiați ca valoare profesională și totuși atât de diferiți că personalități s-au intersectat adesea, în sensul că Silveștri în postura să de
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
familia sa - iată pe scurt câteva etape și întâmplări dramatice, ce i-au marcat existența. Totuși, cariera strălucită de dirijor la Teatro alla Scala și la Metropolitan-Opera din New York i-a mai îndulcit suferințele. În anul 1970, când lucram la monografia „Elena Teodorini”, am cunoscut-o pe cea mai îndrăgită elevă a sa, pianista și cântăreața de lied și operă, Viorica Teișanu (1900 - 1987). Căsătorită imediat după cel de Al Doilea Război Mondial cu pianistul corepetitor al Operei Române din București
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
marelui dirijor, adresate soțului ei (mângâiat cu apelativul „Lubache”), în perioada anilor 1945 - 1969. Atât eu, cât și posesoarea documentelor, am publicat - după moartea lui Ionel Perlea - unele extrase din corespondența cu Nicolae Lubomirov, însă importanța acestor scrisori pentru viitoarea monografie (anunțată de compozitorul Theodor Grigoriu, executorul testamentar al întregii sale moșteniri artistice, aduse din America la București) m-a determinat să le public în integralitate. Departe de a fi o simplă și banală mărturie de prietenie pasageră între doi colegi
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
scopul de a câștiga concurența. Revenirea Muzicii Luterane Un rol important în stimularea interesului muzicienilor pentru muzica luterană au avut-o muzicologii și învățații vremii cum ar fi muzicologul german J. A. Philipp Spitta (1841-1894) care a scris o remarcabilă monografie asupra lui J. S. Bach în anul 1873 și a publicat operele complete ale lui Heinrich Schütz (1585 1672). Una dintre cele mai remarcabile lucrări ale muzicii religioase protestante a secolului al XIX lea a fost Recviemul german (Ein deutsches
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
un observator. Natura calculează. Și așa începe călătoria în lume a ideii de calcul. De la Turing, pe care-l preocupa simularea calculului aritmetic în cea mai standardizată ipostază a sa, până la calculul cu acizi deoxiribonucleici e o întreagă istorie și monografia pe care ați dedicat-o acestuia din urmă, la Springer, în 1998, în colaborare cu Arto Salomaa și Grzegorz Rozenberg, a devenit de referință, fiind tradusă în japoneză, rusă și chineză și beneficind de aproximativ o mie de citări vizibile
` Vivat Academia! Vivat Professores! [Corola-blog/BlogPost/93900_a_95192]
-
din liderii mondiali ai teoriei limbajelor și gramaticilor formale, fapt ilustrat în mod convingator de poziția în prim plan pe care o aveți în cele trei volume din Handbook of Formal Languages publicată la Springer în 1997 și de impactul monografiei anterioare, în colaborare cu Jurgen Dassow, privind peisajul care se desfășoară dincolo de lumea gramaticilor context free; 875 de citări menționate în urmă cu câteva zile, pe google scholar. Cu această impresionantă carte de vizită ați devenit în 1997 Membru Corespondent
` Vivat Academia! Vivat Professores! [Corola-blog/BlogPost/93900_a_95192]
-
un avertisment pentru țăranii recalcitranți”. 2006 - Josef Pildner, în “Universul dâmbovițean” nr. 7 din 2-8 iunie 2006, a publicat o mult mai amplă biografie a studentului TRAIAN MARINESCU GEAGU, preluată integral și de autorii Mihai Oproiu și Eduardt Samoila în monografia “Înfruntând veacurile. Așezări și monumente dâmbovițene”, publicată în 2009. Această în condițiile în care în numeroase comunicări științifice, eseuri, lucrări, articole și conferințe comemorative, în perioada 2005 - 2014, personal am detaliat aceste adevăruri despre prima grupare anticomunista “Haiducii Muscelului” (Dragoslavele-Muntele
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
trăiește în Slovacia, iar volumul este o traducere din limba maghiară în limba sârbă, realizată de Jolanka Kovač; 5. „TRUPA DE TEATRU „NEICA” DIN COȘTEI 2008-2012”, carte semnată de MARIANA STRATULAT, VIOREL BĂLĂGEAN și IONICĂ ADAM, fiind o continuare a monografiei apărute în 2007, tot la „Libertatea”; 6. „VORBEȘTE-MI DESPRE MAMA”, roman al scriitoarei MĂRIOARA STOJANOVIĆ, 7. Ediția a II-a a romanului „VERONIKA” de MĂRIOARA STOJANOVIĆ, în traducerea autorei în limba sârbă; 8. „PRIČAJ MI O MAJCI”, ediția sârbească
Un an editorial, într-o singură zi [Corola-blog/BlogPost/93949_a_95241]
-
Densușianu’’ Hunedoara - Deva, este Trilogia Magna ,,Județul Hunedoara, Monografie’’. Este un eveniment de mare importanță, așteptat cu nerăbdare de toți cei care au fost în permanență la curent cu acest proiect amplu, de mare impact asupra vieții social-culturale din județ. Monografia a fost elaborată la inițiativa Prof. Mircea Ioan Moloț, Președintele Consiliului Județean Hunedoara. Biblioteca Județeană a aceptat provocarea și s-a implicat cu toate forțele în finalizarea acestui proiect cultural (Biblioteconomie: Ioan Sebastian Bara, ,,Ora rescrierii patrimoniale’’, Deva 2013 - pp.
Revista hunedoreană NOUA PROVINCIA CORVINA [Corola-blog/BlogPost/93968_a_95260]