KorAP: Find »[drukola/base=monoparental & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 ...50 >

1,227 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303

consiliere, serviciile sale sunt remunerate, beneficiază de asigurări sociale, inclusiv de pensie. Situația în care se află este una asupra căreia a decis conștient și voluntar. În mod analog, pot fi surprinse câteva aspecte privind statutul părintelui natural în familia monoparentală: faptul că este părinte singur nu este întotdeauna un rezultat al deciziei personale. Părintele singur nu primește salariu pentru efortul pe care îl face în susținerea propriului copil, nu urmează cursuri de abilitare privind îngrijirea copiilor, nu beneficiază de asigurări

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
România de azi42, în sprijinul familiilor cu copii sunt prevăzute o serie de ajutoare financiare: alocația de stat pentru copii, alocația de întreținere pentru încredințare sau plasament familial, alocația de solidaritate, alocația familială complementară și alocația de susținere pentru familia monoparentală. Alocația de stat pentru copii 43 se acordă tuturor copiilor până la 16, respectiv 18 ani, lunar, dacă frecventează una dintre formele de învățământ. Pentru copiii cu handicap, alocația este majorată cu 100%. Cererea pentru plata alocației se poate face de către

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
țară), copiilor minori, orfani sau abandonați. Alocațiile sunt acordate la cerere și după o anchetă socială. În luna octombrie a anului 2003, Guvernul a emis Ordonanța de Urgență nr. 105, privind alocația familială complementară și alocația de susținere pentru familia monoparentală. În ordonanță este prevăzut faptul că beneficiază de alocație de susținere familiile formate din persoana singură (persoană care este necăsătorită, văduvă, divorțată, al cărei soț/soție este declarat/declarată dispărut/dispărută prin hotărâre judecătorească sau este arestat/arestată preventiv, pe

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
potrivit legii. Alocația familială complementară se acordă lunar unei familii (soț, soție, copii în vârstă de până la 18 ani) dacă aceasta realizează venituri nete lunare pe membru de familie de până la 1,5 milioane de lei. Spre deosebire de alocația pentru familia monoparentală, cuantumul alocației familiale este mai mic (300 000 de lei pentru familia cu un copil, 450 000 de lei pentru familia cu patru sau mai mulți copii, în timp ce pentru familia monoparentală cuantumul alocației de susținere este de 450 000 de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
1,5 milioane de lei. Spre deosebire de alocația pentru familia monoparentală, cuantumul alocației familiale este mai mic (300 000 de lei pentru familia cu un copil, 450 000 de lei pentru familia cu patru sau mai mulți copii, în timp ce pentru familia monoparentală cuantumul alocației de susținere este de 450 000 de lei pentru familia cu un copil și de 675 000 de lei pentru familia cu patru sau mai mulți copii). Familia beneficiază de alocația familială complementară sau de alocație de susținere

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
parte din servicii (mai ales cele care privesc treburile domestice). În multe cazuri, nu beneficiază de servicii exact familiile care au cele mai multe probleme, se confruntă și cu sărăcia, întâmpinând consecințele acesteia ca parte a problemelor propriu-zise. De pildă, o familie monoparentală are în mai mare măsură nevoie de ajutor în administrarea gospodăriei, părintele singur dispunând de un timp limitat, în condițiile în care este angajat pe piața muncii, dar tocmai acest tip de familie nu-și permite achiziționarea unor servicii contra

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
pe piața muncii, dar tocmai acest tip de familie nu-și permite achiziționarea unor servicii contra cost, dat fiind veniturile mici în raport cu numărul de persoane și nevoile de consum aferente. În concordanță cu noile măsuri de protecție socială a familiei monoparentale, vor fi avute în atenție: scutirea sau diminuarea contribuției datorate pentru serviciile oferite de creșe, grădinițe și alte tipuri de servicii acordate în instituții de zi sau semirezidențiale, acordarea cu prioritate a serviciilor cantinei de ajutor social, accesul cu prioritate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
Pentru părintele singur, care lucrează în baza unui contract individual de muncă, se prevede posibilitatea stabilirii, cu acordul angajatorului, a unui program individualizat de muncă, în condițiile legii (Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, Expunerea de motive pentru legea privind familiile monoparentale, 2003). Realizarea tuturor acestor prevederi va putea fi observată în timp. Deocamdată, menționarea lor în propunerile M.M.S.S.F. denotă doar necesitatea lor. 3.5. Politici de protecție a copilului/politici centrate pe familie 54tc "3.5. Politici de protecție a copilului

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
este mult mai complex, îndatoririle sale cotidiene, obligația de a purta necondiționat de grijă fiind mult accentuate de așteptările din partea celorlalți. Tocmai dezechilibrul status-rol privind faptul de a fi părinte se constituie drept una dintre cauzele pentru care numărul familiilor monoparentale conduse de femei este mult mai mare. Dezvoltarea socială fundamentată pe baze solide nu înseamnă o creștere a numărului de copii peste puterea familiilor de a-i susține, ci o politică realistă, responsabilă, care să determine manifestarea oportunităților de creștere

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
întărit ideea că îngrijirea copiilor revine primordial mamelor, față de care există și o atenție publică aparte. Fiecare participant în familie are drepturi și îndatoriri față de ceilalți. Îndeplinirea lor este o opțiune liber asumată, ca urmare a implicării afective. 4. Familia monoparentală formată din persoane adultetc "4. Familia monoparentală formată din persoane adulte" Într-o analiză prin prisma politicului, sfera problemelor de factură socială poate fi gândită ca un câmp de forțe în care nevoile, trebuințele indivizilor pe de-o parte, iar

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
mamelor, față de care există și o atenție publică aparte. Fiecare participant în familie are drepturi și îndatoriri față de ceilalți. Îndeplinirea lor este o opțiune liber asumată, ca urmare a implicării afective. 4. Familia monoparentală formată din persoane adultetc "4. Familia monoparentală formată din persoane adulte" Într-o analiză prin prisma politicului, sfera problemelor de factură socială poate fi gândită ca un câmp de forțe în care nevoile, trebuințele indivizilor pe de-o parte, iar pe de alta, capacitatea societății de a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
au loc, intervențiile de susținere sunt făcute ocazional, în sensul practicilor creștine: „pomana”). Femeile singure în vârstă, în cele mai frecvente situații, și bărbații în vârstă, în cazuri mai rare, constituie împreună cu copiii lor adulți un tip aparte de familie monoparentală. Particularitățile unei astfel de familii decurg din necesitatea de îngrijire a părintelui singur. Acest tip de familie nu a constituit subiect al atenției în studiile de protecție socială întrucât, în general, sunt analizate aspectele care țin de protecția familiilor care

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
de probleme. În acest sens, poate fi invocată, spre exemplificare, modalitatea mai mult decât modestă în care se regăsesc respectate în practica angajatorilor prevederile legale privind discriminările de vârstă sau de sex. Ipoteza de la care plec este aceea că familia monoparentală nu a fost luată încă, în mod semnificativ, drept grup-țintă în demersul de elaborare a politicilor publice din România, identificarea unor reglementări de o astfel de factură fiind doar de ordin indirect, prin analiza unor tipuri de politici care se

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
unor reglementări de o astfel de factură fiind doar de ordin indirect, prin analiza unor tipuri de politici care se adresează altor segmente sociale. De pildă, politicile adresate șomerilor. Apoi, se poate observa că există tratamente separate ale membrilor familiei monoparentale: copiii beneficiază de forme de suport în calitatea lor de copii, iar adultului părinte singur i se recunosc diferite aspecte de rol-status în sfera publică (de exemplu, statutul de șomer sau, mai larg, de persoană aflată în nevoie), dar ca

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
nu permite soluții imediate. Așa, de exemplu, pot fi amintite la un nivel general costurile sociale presupuse de restructurarea economiei și sărăcia ca problemă a majorității oamenilor 78. Familia, mai cu seamă, în formele sale atipice, cum este cazul familiei monoparentale, face față adesea cu dificultate solicitărilor multiple pe care le întâmpină. Nefrecventarea școlii de către copii, neglijarea, abuzul, violența împotriva copiilor, abandonul acestora, starea de sănătate precară, traiul în condiții de sărăcie severă sunt doar anumite aspecte observabile. Părintele singur este

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
pentru familia acestuia a riscurilor sociale) sunt privite doar ca un efect al situației personale, față de care societatea nu se simte responsabilă și nu intervine. 6. Sugestii privind politicile publice pentru familia monoparentalătc "6. Sugestii privind politicile publice pentru familia monoparentală" Având în vedere că familia monoparentală ilustrează un profil aparte de familie (persoanele care o compun, în forma standard, fiind părintele și unul sau mai mulți copii ai săi), am remarcat, pentru o stare de lucruri normală (în care nu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
sunt privite doar ca un efect al situației personale, față de care societatea nu se simte responsabilă și nu intervine. 6. Sugestii privind politicile publice pentru familia monoparentalătc "6. Sugestii privind politicile publice pentru familia monoparentală" Având în vedere că familia monoparentală ilustrează un profil aparte de familie (persoanele care o compun, în forma standard, fiind părintele și unul sau mai mulți copii ai săi), am remarcat, pentru o stare de lucruri normală (în care nu există, de pildă, situații grave în privința

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
singuri care-și cresc copiii. Corelat, se pot concepe programe flexibile de muncă, acordarea unor zile libere, la cerere (pentru depășirea unor urgențe familiale), corelarea concediilor cu vacanțele școlare, ajutoare financiare cu prilejul sărbătorilor legale. În sprijinul menținerii veniturilor familiei monoparentale, în limitele susținerii unui trai decent, dacă veniturile familiei sunt mici, se poate admite o reducere a contribuției publice mult mai semnificativă prin mecanismul de impozitare (de pildă, în privința impozitului pe venitul global, pentru perioada când părintele singur are în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
părintelui singur pe piața legală a muncii. O altă direcție de intervenție ar putea fi ajustarea veniturilor familiei prin diversificarea alocațiilor pentru familie (alocații specifice pentru tipuri de familii care se confruntă cu probleme specifice). Astfel, pe lângă alocații pentru familiile monoparentale, pentru familiile sărace și cele cu mulți copii, pot fi imaginate alocații particularizate pentru profilul nevoilor familiei în momente diferite de viață, privind nemijlocit specificul condițiilor de existență (G. Ghebrea, 2000, p. 169)79. O a doua mare componentă se

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
toată ziua de serviciu, tată care își vedea copiii doar seara și la sfârșit de săptămână. Tot astfel sunt numiți și acei părinți care, în urma separării sau divorțului, își văd rar sau deloc copiii. Sociologii arată că, în multe familii monoparentale, figura tatălui este absentă, iar acest fapt explică fenomenele deviante în care sunt antrenați copiii. Dezorganizarea familiei este apreciată drept cauză a creșterii violenței, familia apărând ca spațiul de control al violenței și agresivității masculine (A. Giddens, 2000, p. 169

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
fi adoptarea de valori și stabilirea unor principii de comportament, proiectarea planului de viață. Având un nivel de dezvoltare care nu le permite copiilor să trăiască independent, aceștia recunosc necesitatea susținerii lor din partea părinților. În acest sens, copiii din familii monoparentale sunt cu atât mai atașați părintelui care îi crește, acesta fiindu-le principalul sprijin. Autoritatea părintelui singur este mai mare, cu atât mai mult cu cât este însoțită de un consistent suport afectiv. În acest sens, lipsa autorității paterne nu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
individualitățile. O autentică armonie a familiei se bazează pe o stare de echilibru a relațiilor între persoanele care o alcătuiesc (nu se mai admite, de exemplu, că efortul mai mare al femeilor va compensa implicarea mai redusă a bărbaților). Familia monoparentală este o situație de viață care poate conduce la emanciparea în plan privat a femeilor, în chiar familiile lor (nu discut aici dacă monoparentalitatea a fost opțiunea lor sau au ajuns în această situație printr-o conjunctură oarecare de viață

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
trebuințe importante, oră de oră, zi după zi, an după an nu este una confortabilă 7. Dându-le curs, nu se realizează o legitimare onorabilă în plan social, statusurile aferente fiind secundare față de cele cu o anume vizibilitate socială. Familia monoparentală creează o situație de viață care poate fi receptată drept o disidență. O femeie poate, de exemplu, să fie mamă fără să fie soție. Relațiile parentale sunt posibile în mod independent față de cele maritale. În plan privat, pentru mulți părinți

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
bărbați, la fel ca inegalitatea însăși, sunt produse social, psihologic și cultural de către oameni care trăiesc și creează lumile lor sociale psihologice și culturale 9. În funcție de modelul de familie căruia i se subordonează, mai mult sau mai puțin conștient, familia monoparentală cunoaște o configurare specifică, raporturile dintre persoanele care o compun putând fi asimilate raporturilor de dominație (în cazul de față, între adult și copii) sau, dimpotrivă, unor raporturi de tip suportiv, astfel încât să fie susținută dezvoltarea fiecăruia. Conform unei perspective

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
evidentă ca și titlul de conte în democrația americană. „Regula tatălui”, atât de invocată de feminismul psihanalitic, este cam greu de regăsit ca mesaj timpuriu în viața unor copii crescuți de către bunici sau în creșe, de alte femei. Dacă familia monoparentală reproduce relațiile de tip patriarhal, atunci se poate anticipa că părintele își asumă rolul dominator, de autoritate, impusă prin diferență de vârstă, calități și abilități aferente și nu în ultimul rând prin faptul că este cel care aduce venit familiei

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]