537 matches
-
materii lupasciene. După argumentele filosofului, fiecare dintre cele trei niveluri de Realitate dezvoltă religii concordante, iar în istoria umanității predominante au fost până azi religiile monoteiste și cele politeiste, corespunzând eticii macrofizice și celei biologice. Cum contradictoriul este intrinsec realului, monoteismul omogenizant din creștinism, de exemplu, a creat ca antiteză a lui Dumnezeu pe Antihrist, Satan. Replica antagonală pulverizează comandamentele lui Dumnezeu, fără, însă, a le putea substitui, dat fiind că divinitatea îl domină pe Satan, dar fără să-l poată
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
l-a explicat: de ce nu au apărut mai întâi religiile monoteiste, acestea fiind percepute, totuși, de istoricii religiilor ca pe un "progres" în istoria omului? Un răspuns cât de cât valid, pe care l-am putea da noi, e că monoteismul a apărut în momentul când Zeul unificator a devenit atât de puternic, încât i-a înlăturat definitiv pe toți ceilalți, rămânând Unul singur. Iar singur rămânând, s-ar fi identificat cu entropia maximă, dacă nu apărea antagonul său, Diavolul. E
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
în ordinea dialecticii sacrului și profanului, Nietzsche sacralizează pur și simplu viața. Viața este un fenomen complex, cu multiple fațete, marcat inevitabil de pluralitate. Sacralizarea ei implică inevitabil politeismul. Gândirea lui Nietzsche nu este atunci ateistă decât pentru că este împotriva monoteismului. De altfel el consideră explicit monoteismul cel mai mare pericol pentru umanitate și vede în politeism imaginea gândirii libere. Analizele noastre de mai sus verifică implicit această concluzie: dominația și absolutizarea conceptului și adevărului în filosofia modernă nu sunt decât
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Nietzsche sacralizează pur și simplu viața. Viața este un fenomen complex, cu multiple fațete, marcat inevitabil de pluralitate. Sacralizarea ei implică inevitabil politeismul. Gândirea lui Nietzsche nu este atunci ateistă decât pentru că este împotriva monoteismului. De altfel el consideră explicit monoteismul cel mai mare pericol pentru umanitate și vede în politeism imaginea gândirii libere. Analizele noastre de mai sus verifică implicit această concluzie: dominația și absolutizarea conceptului și adevărului în filosofia modernă nu sunt decât supraviețuiri camuflate ale formulei relfgioase monoteiste
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
gândirii libere. Analizele noastre de mai sus verifică implicit această concluzie: dominația și absolutizarea conceptului și adevărului în filosofia modernă nu sunt decât supraviețuiri camuflate ale formulei relfgioase monoteiste. Combătîndu-le, afirmând absența adevărului unic și pluralitatea interpretărilor, Nietzsche critică implicit monoteismul creștin. Anunțând, la sfârșitul modernității clasice, "moartea lui Dumnezeu" se prea poate ca Nietzsche să nu fi anunțat atât domnia Supraomului, cât instalarea politeismului modernității târzii. De vreme ce lumea esențelor și cea a aparențelor dispare, rămâne doar interpretarea, dar această interpretare
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
epoca fetișismului; (2) logica (contemplativă) a imaginilor (fie ele interioare, ori exterioare) și a imaginației, reprezentativă pentru epoca politeismului; (3) logica (meditativă și voluntară) a semnelor abstracte și arbitrare, respectiv a gândirii și a calculării, o logică preeminentă În epoca monoteismului . O astfel de „tri-logică“ cu dublă deschidere (spre filogenia spiritului umanității, dar și spre fiziologia gândirii unei persoane) se vede Încurajată de convingerea că În actul de gândire se realizează combinația Între „idei“, conform „semnelor“ asociate; se urmărește combinația Între
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
CREĂRII DE CUNOAȘTERE Cu rare excepții, sentimentul religios În Japonia se exprimă prin Îndeplinirea de ritualuri ce se Înscriu În viața socială a individului. Hisayasu Nakagawa Una dintre caracteristicile culturii japoneze este maniera În care se focalizează pe profunzime. În vreme ce monoteismul e agresiv, o trăsătură particulară a politeismului constă În a trata lucrurile mai profund și În a sublima o tehnică Într-o filozofie. Matsutaro Morita Rutine creatoare? De-a lungul Întregii sale istorii, Arhipelagul Nipon a pus Întotdeauna accent pe
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
la Dumnezeu, prin cea privitoare la zeii inferiori, prin morală și prin modul cum sînt prețuite darurile venite de la divinitate. Grecii care au devenit galileeni au adoptat religia ebraică, trădînd-o însă în multe privințe din moment ce, închinîndu-se lui Cristos, încalcă rigurosul monoteism iudaic, pentru că au renunțat la cultul iudaic (și, de altfel, cu timpul, și la doctrinele lui Cristos și ale apostolilor) și pentru că au renunțat la legămîntul încheiat de Avraam. A doua carte, din cîte ne putem da seama pe baza
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Durkheim exemplificând totemismul australian înțelege divizarea dintre sacru și profan la originea ritualului, acesta fiind apanajul sacrului. Așadar ritualul se contopește cu originile sacrului, lucrurile și acțiunile sacre nefiind altceva decât reprezentările simbolice ale societății. În lucrarea sa Moise și monoteismul, Freud arată convingerea sa că sacrificiul este fundamentul originii religiei și ritualului. A doua teorie îndepărtează ipoteza evolutivă asupra căror origini nu le pot verifica și se apleacă asupra datelor empirice din observațiile ritualurilor practicate în lumea contemporană, putând fi
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
foarte complicat, mai ales că există peste douăzeci și două de mii de biserici și secte creștine. Filonul de păstrare a tradiției și identificare a elementelor ce țin unită credința în Isus este reprezentată de faptul că aceasta reprezintă esența monoteismului. Ceea ce ar pune întrebarea: francmasoneria în esența sa modernă derivă din doctrinele creștine dat fiind faptul că cei care fondează ordinul mileniului trecut erau creștini, chiar dacă mulți evrei și musulmani au adus cunoașterea lor în sânul învățăturilor luminate sau marii
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
acelor moduri de a gândi divinul, precum teologia apofatică, în care a intrat în vigoare ante litteram, din motive și modalități diferite, o vigilență critică în raport cu determinările pozitive ale lui Dumnezeu 187. În acest sens s-a putut susține comparând monoteismul ebraic, creștin și islamic până și faptul că nihilismul cultural al Occidentului își are cauza într-o consecință a determinării lui Dumnezeu ca persoană și a omului ca individ. Ar trebui așadar puse sub semnul întrebării primatul metafizic pe care
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
moduri de a aborda această problemă. În primul rând este o perspectivă istorică. O'Connell (1991), printre alții, identifică trei factori de formare sau teme care se întâlnesc în crearea și recrearea unității pe care o numim Europa. Acestea sunt monoteismul iudeo-creștin, raționalismul grecesc și organizarea romană. Acești factori se schimbă, evoluează de-a lungul timpului, însă combinațiile lor pot fi văzute formând și reformând un mod de viață, pe care îl recunoaștem ca fiind cel european. Componența religioasă, în astfel
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Paralela 45, Pitești. 59. Flew, A. (coord.) (2006), Dicționar de filozofie și logică, ediția a II-a, Ed. Humanitas, București. 60. Freud, S. (1939), Der Mann Moses und die monotheistische Religion. 61. Freud, S. (1991), Totem și tabu, Moise și monoteismul, Angoasă în civilizație, Viitorul unei iluzii, Editura Științifică, București. 62. Freud, S. (1953), The Future of an Illusion, Liveright, New York. 63. Geertz, C. [1968] (1971), Islam Observed, Religious Development in Morocco and Indonesia, University Of Chicago Press, Chicago. 64. Gellner
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
mediul de gândire european unor alte spații de gândire? Ce înseamnă studiul „academic“ al fenomenului religios? Care sunt metodele și instrumentele adecvate pentru a face cercetare în acest domeniu? Termenii instrument propuși în acest context spre analiză sunt: „sacru“, „ierarhie“, „monoteism“. în consecință, problematica ierarhiilor divine va fi abordată în trei trepte, punând accent pe: 1. reevaluarea ideii de sacru și redefinirea, în concordanță, a ierarhiei; 2. analiza și interpretarea diferitelor întruchipări ale ierarhiilor divine, așa cum se desprind ele în cadrul diverselor
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
trepte, punând accent pe: 1. reevaluarea ideii de sacru și redefinirea, în concordanță, a ierarhiei; 2. analiza și interpretarea diferitelor întruchipări ale ierarhiilor divine, așa cum se desprind ele în cadrul diverselor tradiții religioase și de gândire; 3. examinarea critică a sensurilor monoteismului și recontextualizarea discuției cu privire la rolul și funcțiile dimensiunii religioase. Pentru a înțelege și a clarifica sensurile termenului „ierarhie“ este necesară o lămurire prealabilă a sensurilor atribuite termenului „sacru“. Și aceasta întrucât, pe linie indo europeană, urmând etimologia din limba greacă
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
de cercetare. Tripticul propus ca structură intimă a cărții va urmări să evidențieze semnificațiile și rolul ierarhiilor divine, încadrând critic discuția între cele două repere metodo logice, ideea de sacru și ideea principiului, pornind de la care se vor regândi înțelegerea monoteismului și posibilitatea inițierii unei comunicări interreligioase autentice. PRECAUȚII METODOLOGICE înainte de a porni la drum, se impun câteva precizări menite a indica, în manieră critică, limitele propriului demers, ca pas preliminar și necesar de delimitare a orizontului de înțelegere și teoretizare
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
nuanțată cu virtuozitate de Nathan MacDonald în excelenta lucrare Deuteronomy and the Meaning of ‘Monotheism’: „Deși constituie un element central pentru portretul deuteronomic al unicității lui YHWH, iubirea, devotament necondiționat față de YHWH, nu își găsește loc în intelectualizarea modernă a «monoteismului». «Monoteismul» este un adevăr care se cere pătruns, nu o relație în care să fii angajat.“ Cu alte cuvinte, „idolatria“ s-ar cuveni să indice devierile din cadrul „monoteismelor“, aplicarea descriptivă cu privire la alte tradiții fiind oarbă și neîntemeiată. în mod ironic
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
cu virtuozitate de Nathan MacDonald în excelenta lucrare Deuteronomy and the Meaning of ‘Monotheism’: „Deși constituie un element central pentru portretul deuteronomic al unicității lui YHWH, iubirea, devotament necondiționat față de YHWH, nu își găsește loc în intelectualizarea modernă a «monoteismului». «Monoteismul» este un adevăr care se cere pătruns, nu o relație în care să fii angajat.“ Cu alte cuvinte, „idolatria“ s-ar cuveni să indice devierile din cadrul „monoteismelor“, aplicarea descriptivă cu privire la alte tradiții fiind oarbă și neîntemeiată. în mod ironic, utilizarea
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
ale minții sunt mai viclene și mai durabile decât cele instituite prin voință politică. Ele prind rădăcini și se insinuează ca forme mentale de regăsit ulterior la nivelul mentalităților. Un asemenea „lagăr de concentrare“ este cel creat de prejudecata cu privire la monoteism ca tip superior de religie. Toate celelalte religii, care nu corespund criteriilor de evaluare „monoteiste“, sunt condamnate, dorindu-se, nu o dată, eliminarea lor. Virtutea de cercetător ar trebui să urmeze virtuții umane de asumare a propriei unicități, cu limitele care
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
luminii, se nasc treptele lumii. Cum se pot recompune „culorile“ pentru a reveni la lumina albă? Mutatis mutandis, aceasta este întrebarea la care tradițiile religioase încearcă să ofere un răspuns... Când sacrul este delimitat ca aparținând unui „dincolo“ (în teoretizările monoteismului radical, de exemplu, ori în cele ale școlii perenialiste, în parte) sau unui spațiu și unui timp anume (precum în cazul viziunii lui Eliade), prin diferență (radicală) față de celelalte registre, ori când el este identificat cu manifestarea prezenței divine ca
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
toate și dincolo de toate.“ Iată și o ilustrare, la fel de elocventă, din cadrul tradiției taoiste (tradiție îndeobște (des)considerată drept tradiție „păgână“, „idolatră“ și, în orice caz, non monoteistă, din pers pectiva celor trei tradiții abrahamice, care își revendică exclusiv și radical „monoteismul“). Este vorba despre un fragment din lucrarea lui Lao zi Cartea despre Dao și Putere: „Dao care poate fi rostit/ nu este eternul Dao, / numele care poate fi numit / nu este eternul nume: / fără nume, / este obârșia Cerului și pământului
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
ori redus la propria capacitate de înțelegere și asumare a lumii. Obiectivitatea se încadrează ca registru viabil între individualul unic, clar delimitat, și divinul de necuprins. Numai în acest interval, just evaluată, ea mai poate avea o noimă. III. DESPRE MONOTEISM III.1 Excurs metodologic Utilizarea neadecvată a termenului „monoteism“ - considerații cri tice. Reconfigurarea și redefinirea conceptului în corelație cu „legătura Unului“. Imposibilitatea circumscrierii Unului unei tradiții reli gioase anume. Elemente de istorie conceptuală. Apro prierea ilegi timă și abuzivă a
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
a lumii. Obiectivitatea se încadrează ca registru viabil între individualul unic, clar delimitat, și divinul de necuprins. Numai în acest interval, just evaluată, ea mai poate avea o noimă. III. DESPRE MONOTEISM III.1 Excurs metodologic Utilizarea neadecvată a termenului „monoteism“ - considerații cri tice. Reconfigurarea și redefinirea conceptului în corelație cu „legătura Unului“. Imposibilitatea circumscrierii Unului unei tradiții reli gioase anume. Elemente de istorie conceptuală. Apro prierea ilegi timă și abuzivă a termenului de către religiile abraha mice (iudaism, creștinism, islam). Propunere
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
și redefinirea conceptului în corelație cu „legătura Unului“. Imposibilitatea circumscrierii Unului unei tradiții reli gioase anume. Elemente de istorie conceptuală. Apro prierea ilegi timă și abuzivă a termenului de către religiile abraha mice (iudaism, creștinism, islam). Propunere de instrumentalizare a termenului „monoteism“. Ilustrări (din alte tradiții decât cele abrahamice). Despre „renunțarea“ la multiplu și uni rea cu Unul. III.2 Despre spațiu, timp și „saltul“ cuantic Istorie și secvențialitate - desfășurarea ierarhiei. Simultaneitate și integralitate a treptelor - „înfășurarea“ ierarhiei și „saltul“ către Unul
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
identitate în spațiu-timp. Căderea în memorie. Stările de conștiință și plasticitatea spațio-temporală. Reevaluarea mono teismului. Capcanele istoricității. III.3 Despre cauzalitate Cauzalitatea de tip cauză-efect și cauzalitatea prin „legătura Unului“. Previzibilitate și spontaneitate. Noi și trupul - recontextualizare. III.4 Despre monoteism ca relație Legătura cu Unul nu este un „obiect“, ci o relație. Unicitate spațială și unicitate temporală. Monoteismul ca relație: fragilitate și disconti nuitate; bivocitatea relației. „Legătura Unului“ și restaurarea omului. Semnificații ale expresiei „popor ales“ - re con textualizare. Intermezzo
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]