809 matches
-
opt doici, lucru ce l-a determinat pe ambasadorul Suediei să remarce,,vecinii Franței să se teamă în fața acestei lăcomii“.19 Cu toată bucuria și euforia momentului nașterii moștenitorului - urmat la doi ani de un alt,,miracol“, nașterea fratelui său, Monseniorul, Ludovic al XIII-lea era de-a dreptul dezgustat de copil. Astfel, în 1640, când Delfinul avea doar doi ani, tatăl său nota în jurnal:,,Sunt total nemulțumit de fiul meu. Imediat cum mă vede, începe să țipe ca și cum l-
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
Nu am depistat la care anume prinț Ghica face referire dl Movilă. Printre fișele matricole penale există un fost moșier pe nume Vladimir Leon Ghica dar nu corespunde perioada de încarcerare cu cea a dlui Movilă, iar fișa matricolă a monseniorului Vladimir Ghica menționează perioada de încarcerare între 1952-1955 la penitenciarul Jilava, decedat la 17 mai 1954, așadar mai târziu decât perioada de detenție a dlui Movilă (1950-1952). 12 Din dosarul nr 19/951 Tribunalul Militar Galați, fila 109 recto: Sava
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
părintele Calvez este de părere că în marxism există o voință de a salva ființa umană de la alienare. Alții sunt niște cunoscuți tovarăși de drum ai comunismului ca, în Franța, abatele Boulier în anii 1950, abatele Laudrin în anii 1960, monseniorul Gaillot în anii 1980-1990. Unii sunt vizitatori entuziaști ai URSS, ca episcopul de Canterbury sau pastorul Finet. și, în sfârșit, alții se transformă în niște militanți revoluționari, ca partizanii, în America latină*, „teologiei eliberării”, reprezentată în anii 1970 de preotul Camilo
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
postfața edit., cu desene de Constantin Piliuță, București, 1994; Nicolae Peligrad, Poezii, București, 1996; Eminescu văzut de gruparea literară „Meșterul Manole”, București, 1997; Elena Farago, A ciocnit cu un ou de lemn, pref. edit., București, 1997; Mia Frollo, Însemnări despre monseniorul Vladimir Ghika, pref.edit., București, 1999; Sandu Tudor, Colindul mocanului, pref. Pericle Martinescu, București, 1999; Ion Simionescu, Piatra Neamț, pref. edit., București, 2002. Repere bibliografice: Vlad Sorianu, Ipostaze ale exegezei călinesciene, ATN, 1979, 1; Stancu Ilin, Corespondența lui G. Călinescu, „Scânteia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289586_a_290915]
-
epică aproape clasică prin situații-limită, metafore și parabole explozive, amalgamând tablouri, episoade și scene de strictă actualitate românească și internațională cu figuri eroice ale rezistenței anticomuniste ce au cunoscut calvarul crucificării și închisorilor comuniste (pentru prima oară, credem, apare figura monseniorului Vladimir Ghica, mort la Jilava). Fapt e că Dan Stanca are vocația problematizării, chiar și a unor cazuri de cronică mondenă sau neagră, totul în rama unui imaginar frapant, dezlănțuit. El a deprins arta de a stârni cititorul, de a
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
despre un presupus ambasador român homosexual la Vatican (unul din cele mai reușite personaje ale lui Dan Stanca, alături de protagonistul Edgar Nour, fiu al lui Septimiu Nour, fost deținut politic și martor mărturisitor al unui miracol de vindecare sâvârșit de monseniorul Ghica prin putera rugăciunii în înspăimântătorul Fort 13) etc. Este de așteptat ca Dan Stanca să nu se comporte doar ca un cronicar realist, cu felurite puseuri de sarcasm, eventual anticlerical sau misogin, ci și ca un artist: în ciuda unor
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
mereu „o umilință cinstită”, vorbind „în cuvinte simple, fără emfază sau retorică”5, profund absorbit de operele Sfinților Părinți și, de aceea, „scos din cotidianul societății”1, iubit și admirat de reputați teologi creștini de numeroase confesiuni (cum ar fi Monseniorul Vladimir Ghyka, anglicanul A.M. Allchin sau protestantul J. Moltmann), P. Stăniloae n-a resimțit niciodată emoțiile mediocre ale teologilor „de meserie”. Convertit fiind 2 la adevărata slujire în „Duh și adevăr”, dovedindu-se pretutindeni om „veghetor, înțelept, cuviincios, iubitor de
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
1938 la Milano în redacția cotidianului 'Tempo', iar în 1929 la Florența, introdus de cumnatul Elio Vittorini în mediul solarian dominat pe atunci de figură lui Eugenio Montale; în 1922 se află la Romă, studiind limba greacă și latină alături de Monseniorul Rampolla del Tìndaro, publicând versuri în diferite reviste sau ziare române și messineze; în 1916-1918 era elev la Messina, asadar la granița continentului cu insula natală, oraș ce primea influențele provenind pe de o parte dinspre școală crociană de la Napoli
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
să se reîntoarcă la valorile profesate de modelele literare mai îndepărtate. Mereu atent la metamorfozele ce antrenau lumea culturală, autorul nostru a răspuns apelului de a reveni la ordinea clasică începând să studieze limbile și literaturile antichității europene sub îndrumarea Monseniorului Rampolla del Tìndaro. Aceste studii au constituit baza traducerilor sale din clasici, reunite mai târziu în volumul Poeți greci, a căror ascendentă în traducerile lui Leopardi a fost dezvăluită de Gregory Hays în articolul Intertextualitate în Poeți greci de Quasimodo
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
lucruri de afară nu sunt decât iluzii și închipuiri folosite de el ca să prindă în mreje naivitatea mea, cuvinte ce amintesc de ideea lui Leopardi despre natura răufăcătoare.209 Lecturilor li s-a adăugat studiul limbilor clasice început sub îndrumarea monseniorului Rampolla del Tindaro: În aceeași perioadă monseniorul mă primea în fiecare zi în biroul său de la Academia pontificala ecleziastica, ca să mă învețe greacă și latină, scria poetul despre anii petrecuți la Romă.210 Ilustratele și epistolele trimise prietenului Giorgio La
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
și închipuiri folosite de el ca să prindă în mreje naivitatea mea, cuvinte ce amintesc de ideea lui Leopardi despre natura răufăcătoare.209 Lecturilor li s-a adăugat studiul limbilor clasice început sub îndrumarea monseniorului Rampolla del Tindaro: În aceeași perioadă monseniorul mă primea în fiecare zi în biroul său de la Academia pontificala ecleziastica, ca să mă învețe greacă și latină, scria poetul despre anii petrecuți la Romă.210 Ilustratele și epistolele trimise prietenului Giorgio La Pira între 1921-1924 transmit frământările sufletului sau
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
anii 1919 și 1926, în care a trebuit să înfrunte mari dificultăți materiale și ariditatea studiilor prea puțin potrivite firii sale înclinate spre poezie, Quasimodo a început să învețe greacă și latină. O făcea după orele de lucru sub îndrumarea Monseniorului Rampolla del Tindaro, fratele lui Federico Rampolla del Tindaro care îi fusese profesor la Messina. Studiul limbilor a fost întregit cu cele mai variate lecturi din literatura antică greacă sau latină, dar și din cea italiană sau franceză: Homer, Platon
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
lira irlandeză nu mai depindea de cea britanică. Jack Lynch, după ce s-a întîlnit cu omologul său britanic James Callaghan în ianuarie 1978, a încercat să relanseze unificarea insulei, iar noul cap al Bisericii Catolice din Irlanda, arhiepiscopul de Armagh, monseniorul Thomas O'Fiach, l-a susținut, declarînd într-un interviu că "nu întrevăd o altă soluție pe termen lung la problemele din Irlanda de Nord decît reunificarea insulei. Nu facem altceva decît să amînăm neîncetat această". Pierderea alegerilor europene din 1979 și
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
Tensiunile, însă, au fost amplificate și pe fondul invadării Cehoslovaciei de către Wehrmacht, prin care s-a încălcat Acordul de la München de către Hitler. Guvernul român a fost pus într-o situație mai mult decât delicată prin mișcările de la granița de nord-vest. Monseniorul Josef Tiso a proclamat separarea și independența Slovaciei (14 martie 1939) sub protecția Reichului, iar prelatul greco-catolic Augustin Volosin a încercat să procedeze la fel și cu Ucraina Subcarpatică. Hitler n-a fost de acord, însă, le-a îngăduit trupelor
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
cu barbă albă, Yunos Khales, și el figură emblematică tradițională, se bucura de o reputație îndelungată de curaj, căpătat pe câmpurile de luptă în Estul țării sale; mai puțin strălucitor și renumit M. Gilani, zis și "Efendidjan" sau "dragul meu monsenior", era tipul proprietarilor de terenuri spoliate, care poate încorona, el singur, acel caracter feudal, căruia regimul pro-sovietic era dispus să i se opună. Noua alianță avea să se intituleze Ettehad-e Islami e Azzadi-e Afganistan (Alianța Islamică pentru Libertatea Afganistanului); aceasta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
pentru sugestiile lor; colegilor din presa românească care au acceptat să răspundă la interviurile noastre; prietenilor Corneliu Horia Cicortaș, Adrian Grigor, Giorgio Mihoc, Vicențiu Acostandei, Mihai Muntean, Mauro Cascio, pentru ajutorul acordat în scrierea acestei cărți; și în particular Sfinției Sale monseniorul Siluan, episcop al Bisericii Ortodoxe Române în Italia, pentru că ne-a acordat o generoasă și importantă mărturie. O mulțumire specială o aducem, la sfârșit, lui Luigi Manconi, pentru că a acceptat să parcurgă cartea îmbogățind-o cu prezentarea sa valoroasă (și
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
SOCIETATEA ACADEMICĂ ROMÂNĂ, asociație constituită la Roma în 1957. Inițiativa a aparținut monseniorului Octavian Bârlea, căruia i s-au alăturat douăzeci și cinci de intelectuali români din exil - filologi, istorici, filosofi, teologi, oameni de cultură -, între care N. I. Herescu, Eugen Lozovan, Paul Miron, Mircea Popescu, George Racoveanu, Flaviu Popan, Vasile Posteuca, D. C. Amzăr, N. A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289745_a_291074]
-
rezultatelor obținute de cercetătorii români în diferite ramuri ale științei. II. Prezentarea realizărilor obținute de cercetătorii români în diferite domenii ale culturii. III. Colaborarea pe plan internațional cu organizațiile similare din lumea liberă”. Comitetul de conducere e alcătuit din: președinte - monseniorul Octavian Bârlea, secretar general - Alexandru Gregorian, secretar - Mircea Popescu, casier - Teodor Onciulescu. Societatea este organizată pe secții: filologie, filosofie și teologie, istorie, sociologie, literatură și artă, economie, cu filiale în Italia, Germania, iar din 1964 și în Franța. Activitatea se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289745_a_291074]
-
își dovedește utilitatea în acest roman. În prim-plan se află comuniștii Filipache, Matei și Anghel, Eva, fiica lui Filipache și iubitul acesteia, proprietarul de cai de curse, Manicatide. Un personaj secundar, dar cu un rol strategic este Pavel, secretarul Monseniorului Ghica. În cazul lui Manicatide, numele sugerează originea elenă a celui care-l poartă, însă ecoul onomastic ne orientează către vremuri fanariote. Există un inginer de avioane de o oarecare notorietate cu acest nume, există o casă în Constanța, proprietatea
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de a păstra status quo-ul. În ceea ce-i privește pe falșii profeți, aceștia atacă tezele revoluționare, le pun la îndoială legitimitatea și validitatea morală și politică. Cu o josnicie greu de egalat, Eugen Barbu indică acest fals profet în persoana Monseniorului Ghica. Însă macularea nu are loc direct, ci printr-un personaj raissoneur, secretarul acestuia, un tânăr de 29 de ani cu nume apostolic, Pavel. Ne aflăm în zona discipolatului și a reprezentării prin delegație care ocultează forme subterane, sectare de
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
ci printr-un personaj raissoneur, secretarul acestuia, un tânăr de 29 de ani cu nume apostolic, Pavel. Ne aflăm în zona discipolatului și a reprezentării prin delegație care ocultează forme subterane, sectare de afinitate inavuabilă. Se spune în roman că Monseniorul fugise la Paris în 1945, ceea ce reprezintă o falsificare grosolană a istoriei. Întors în țară la 3 august 1939, Monseniorul refuză să părăsească România cu trenul regal, pentru a-și dedica întreaga existență îngrijirii săracilor și bolnavilor, este arestat la
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
zona discipolatului și a reprezentării prin delegație care ocultează forme subterane, sectare de afinitate inavuabilă. Se spune în roman că Monseniorul fugise la Paris în 1945, ceea ce reprezintă o falsificare grosolană a istoriei. Întors în țară la 3 august 1939, Monseniorul refuză să părăsească România cu trenul regal, pentru a-și dedica întreaga existență îngrijirii săracilor și bolnavilor, este arestat la 18 noiembrie 1952, suspus unui regim exterminare din care făcea parte tortura și trece la cele veșnice în ziua de
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
pentru a-și dedica întreaga existență îngrijirii săracilor și bolnavilor, este arestat la 18 noiembrie 1952, suspus unui regim exterminare din care făcea parte tortura și trece la cele veșnice în ziua de 16 mai 1954. În momentul apariției romanului, Monseniorul Ghica era mort de un deceniu ca victimă a regimului comunist. Falsificarea istorică este însă doar o parte din operațiunea de maculare a memoriei acestuia. Secretarul acestuia, Pavel, care "nu poate adera la nimic", este homosexual, mediile unui anumit tip
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Secretarul acestuia, Pavel, care "nu poate adera la nimic", este homosexual, mediile unui anumit tip de elită bucureșteană pe care le frecventează evocă un întreg univers echivoc de simboluri și aluzii homoerotice. Prin asociere cu secretarul său, există afirmația că Monseniorul Ghica a fost cel care l-a inițiat homoerotic, i-a cultivat înclinațiile cu discreția necesară pentru un înalt prelat catolic, catolicismul însuși fiind asociat cu homosexualitatea. Aici Eugen Barbu își dă adevărata măsură a josniciei, ulterior confirmată prin plagiat
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
frumos"6. Pentru o clipă, Sodoma și Gomora burgheză se află în fața ochilor Evei, dar pentru că nici acum brutalitatea spectacolului nu-i relevă sensul, Pavel îi oferă amănuntele suplimentare ale inițierii sale homoerotice, unde maeștri îi sunt Gide, indirect, și Monseniorul Ghica, direct. Este ceva mistuitor și ascuns, ceva interzis, ceva care întrece totul în voluptate... "Cum adică? Fă-mă să pricep"... "Nu trebuie să pricepi". "De ce?" "E periculos...". Pe urmă îi povesti lucruri înspăimântătoare despre gelozii între bărbați, despre vânătoarea
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]