641 matches
-
aceștia să nu devină, odată cu naționalizarea, un bun obștesc. Este drept, Vitanidis nu alege formula încă mai primitivă a execuției cu o seceră a animalelor; în film, Manicatide își împușcă caii, relația cu Eva încetând în acel moment revelator pentru monstruozitatea burghezului manierat. Eva este exonerată de parcursul ei ușor frivol în mediul boemei bucureștene, fata apare sub semnul unei unice legături erotice, cu proprietarul de cai și atât. Se ivesc premisele recuperării depline a oiței rătăcite, mai ales când aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
parte din venit pentru a se menține/dezvolta pe sine însuși, realitatea fiind aceasta că adevărata putere pe care ar avea-o o națiune nu stă în dezvoltarea statului în defavoarea dezvoltării poporului. Căci: aceasta când se întâmplă dă naștere la monstruozități de tipul statului român comunist bine utilat cu instrumente de genul Securității care a făcut cam ce-a vrut cu românii. Tip de stat, însă, repede posibil să fie zburat de la București, așa cum s-a întâmplat când a fost nevoit
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
cîțiva ani unele tratamente, considerate nu demult eficace, deoarece se dovedesc inoperante, dacă nu chiar nocive. Granița pare să fie mai puțin clară decît ne place să ne imaginăm. Totuși, majoritatea oamenilor continuă să vadă obiceiul canibalismului ca pe o monstruozitate, o aberație atît de inimaginabilă a naturii umane, încît unii autori, victime ale aceleiași prejudecăți, au ajuns să nege că ar fi existat vreodată canibalism. E o născocire a călătorilor și a etnologilor, zic ei. Ca dovadă : în cursul secolelor
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
la un liberal. Hayek, în opera sa "Drumul către servitute", descrie socialismul 1106. Hayek pune în evidență idealul de dreptate socială, egalitatea și securitatea socială ca țeluri finale ale socialismului. Privită în mod normal, soluția socialistă apare în adevărata sa monstruozitate îndepărtarea definitivă a omului de proprietate și desființarea inițiativei particulare. De altfel, socialismul nu va considera niciodată omul, individul, ca o existență și o valoare în sine. Pentru socialism, omul este mereu un mijloc și niciodată un scop1107. Trecând peste
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
ca să justifice o asemenea apropiere. De o cruzime ieșită din comun, principalul său amuzament era tragerea În țeapă, de unde și supranumele „țepeș“ (gravuri de epocă Îl Înfățișează luându-și masa la umbra unei „păduri“ de țepe!). Ce-i drept, aceste monstruozități sunt relatate În câteva cronici germane și, ceva mai atenuat, Într-o cronică slavonă. Germanii din sudul Transilvaniei (de la Sibiu și Brașov, orașe nemțești În Evul Mediu, numindu-se până nu de mult Hermannstadt și Kronstadt) nu aveau deloc motive
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
vrut să o cumpere și să instaleze În ea un cazino. Unora li s-a părut chiar o ofensă adusă națiunii române. Dacă era a poporului, trebuia să rămână a poporului! Chestiune de gust: sunt români care consideră palatul o monstruozitate, dar altora le place. Ce s-ar putea spune: și turnul Eiffel a părut oribil la Început. Așa că, până la urmă, În palat s-a instalat Parlamentul (părăsindu-și vechiul sediu de lângă Patriarhie). I se spune acum Palatul Parlamentului. Vizitele ghidate
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de limbaj, rămânând decent și urban în orice împrejurare, nu s-a putut abține și a exclamat: "Așa numitul Dicționar moldovenesc-român al lui Vasile Stati, renumit criminal al culturii noastre, plastograf și plagiator de cea mai josnică speță, este o monstruozitatea care nu ar merita nici o atenție dacă n-ar ține de moldovenismul primitiv și nu ar avea susținere oficială." Portretu-i corect. Stati a fost primul scriitor din Basarabia căruia i s-a îngăduit să viziteze Iașul. A tăcut mâlc de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
endnote id="(195, pp. 129-130)"/>. La rândul său, venind de la Berlin, În 1841-1842, prin Galiția, Bucovina, Moldova și Muntenia, dr. Iuliu Barasch - adept al Haskalei și deci propovăduitor al modernizării evreilor - considera că „acest port antic a devenit o adevărată monstruozitate, care le stă [evreilor] În drum”, și că „mulțumită acestui port se ridică o barieră inutilă, plină de ură, Între evrei și creștini” <endnote id="(194, pp. 75-77)"/>. Exemple de „desplăcute tratarisiri” aplicate evreilor, de „glume și chiar brutalități ale
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
stabilit la București În 1841. El a luat o poziție vehementă Împotriva „portului separatist și bătător la ochi, iudeo- polon”, din cauza căruia „se ridică o barieră inutilă, plină de ură, Între evrei și creștini” și care „a devenit o adevărată monstruozitate, care le stă În drum [evreilor] și le nimicește orice speranță pentru zile mai bune, Împiedicându-i În dezvoltarea lor internă”. Dr. Barasch a Încercat să demonstreze că acest port are istoria lui, de doar câteva secole, și că Își
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
atacat și a luat În stăpînire acest bastion Într-unul din cele mai comemorate episoade din istoria de eliberare a Americii Latine. Locul din Lima care chiar merită descris este centrul orașului, din jurul minunatei sale catedrale, atît de diferită de monstruozitatea greoaie din Cuzco, unde conchistadorii s-au glorificat fără subtilitate. În Lima, arta este mai stilizată, cu o atingere aproape efeminată: turnurile catedralei sînt Înalte și grațioase, poate chiar cele mai suple dintre toate turnurile catedralelor din coloniile spaniole. Migala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
cel mai dramatic și mai neverosimil episod în care Radu Gyr e condamnat la moarte, pedeapsă schimbată în muncă silnică pe viață pentru o poezie, „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!”, caz unic, probabil, în istoria omenirii, demonstrând absurdul și monstruozitatea unui regim comunist total anticreștin și antinațional chiar. Radu Gyr iese pentru ultima oară din închisoare în 1963, ros de boli și, într-o frenezie deosebită, scrie cât poate de mult, până în momentul despărțirii sale de această lume, pentru a
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
Maxim Mărturisitorul ne spune că răul purcede În minte; de aici trebuie să Începem lucrarea de modelare a omului virtuos. Autodisciplina presupune că ideile și faptele sunt ținute În frâu, având numai gânduri lucruri bune. Mintea lăsată slobodă poate genera monstruozități faptice. Așa cum părinții nu au Întotdeauna simțul obiectiv al valorii propriilor copii, tot astfel „mintea se alipește prin fire de cuvintele sale (rele)” și i se vor părea „cele mai drăgălașe, mai frumoase, mai Înțelepte”, chiar dacă sunt prostești și Împătimitoare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
terorizat și maltratat barbar de studenții legionari în camera nr. 1 a căminului studențesc din strada Xenopol 9, după ce a fost sechestrat cu forța de pe culoar, prietenul și colaboratorul nostru, studentul Vasile Parascan” referindu-se în continuare și la alte monstruozități. „Un atentat mișelesc la Iași”, consemna Foaia la 7 martie 1937: „La 1 martie, seara, trei studenți au săvârșit un sălbatec și mișelesc atentat împotriva rectorului Universității din Iași, bunul român și marele cărturar Traian Bratu. În drumul de la Universitate
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și cerând să fie numiți oameni „de caracter și de autoritate” la conducerea țării. De asemenea, cel supravegheat s-a arătat „indignat” de atentatul asupra rectorului Ștefănescu-Goangă, însă asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu a apreciat-o drept „cea mai mare monstruozitate” petrecută în România. La finalul anului 1938, Grupa I-a din Corpul Detectivilor a analizat intențiile Frontului Național Român, formațiune înființată de Lucia Alioth-Caragea, fostă membră a mișcării legionare. Aceasta și-a exprimat dorința „să puie” un obstacol puternic în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
o simpatie deschisă, introduce tematica muncitorească (Minerii). Istoria și critica literară ocupă un spațiu restrâns. V. D. Păun semnează studii de estetică (Despre urât, Despre ridicol și comic), Em. Florescu definește polemic arta decadentă prin idealism și obscuritate, artificialitate și monstruozități (Literatura de astăzi). Singurele contribuții notabile sunt studiul lui N. Iorga asupra lui Grigore Alexandrescu și recenziile sale la volume de Artur Stavri, D. Stăncescu, I. Russu-Șirianu, Z. C. Arbore, Gheorghe din Moldova. Interesul pentru literatura populară este evident în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
fragmentul exphrastic se construiește simetric: începutul, la fel ca și finalul, fotografiază reacția Ioanei. Privirea ei contemplativă parcurge distanța de la indiferență la interes: nu sesizează prezența tabloului în timpul primei vizite în cabinetul doctorului; apoi, siluetele orbilor îi par mostruoase și monstruozitatea lor o înspăimântă pentru ca frica să se transforme în interes. Descrierea ekphrastică transpune aproape didactic elementele compoziției plastice în imagine verbală: mai întâi figurile din prim-plan (siluetele celor șase orbi), iar apoi cele din planul secund (corbii, biserica, persoana
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
selectat, pe criteriul prezenței dar și al profilului ideologic, sunt: ilegalistul (mai ales în primele decenii ale comunismului, eroul care prin sacrificiul personal a ajutat la crearea lumii noi), muncitorul (tipul uman ideal în viziunea oficială, ins depersonalizat și o monstruozitate umană redusă la reflexe identitare robotizate), pionierul ("viitorul de aur" al Patriei, nimic mai mult decât "plastilina umană" fără însușiri, din care regimul își manufactura viitoarele cadre, individ cu copilăria mutilată sub presiunea obligațiilor fantaste și opresive), și haiducul (mai
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
tehnicile ei picturale sunt asemănătoare celor întrebuințate în alte genuri de iconografie (precum stampele și desenele orientale), recunoscute sociologic drept artistice, adică răspunzând canoanelor estetice ale unei taxonomii de valori tradiționale, și ajunge la concluzia că sursa ostilității este tocmai "monstruozitatea" ei tipografică (nu este nici desen pur, nici text limpede), acel "monstru plurivalent" care este ideograma și care se plasează la limita indicibilului, necesitând o decriptare îndelungată și delicată, în calitatea ei de "obiect fantasmatic și racursi semantic insolent". Bernard
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
oricât de scurtă sau oricât de dezvoltată, după dorință. Poți descrie o pălărie în douăzeci de pagini, o bătălie în zece rânduri." (Paul Valéry, Oeuvres, Pléiade, vol. II. pp. 1324 1325) Dacă o definim izolat, ajungem la un fel de monstruozitate textuală a descrierii, ce o deosebește clar de povestire. Vernier, de exemplu, în 1912, subliniază că în descriere, cum ordinea părților este facultativă, scriitorul este stăpân peste propriul plan, ceea ce, după părerea sa, nu este cazul povestirii. Spre deosebire de această sentință
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
vechime o înaltă semnificație simbolică. La originea acestor portrete se află imaginea celei de‑a patra fiare de la Dan. 7, ale cărei trăsături de caracter (aroganța, megalomania, violența) sunt transformate în trăsături fizice cu totul deosebite: ele pun în evidență monstruozitatea naturală a personajului. Aceste portrete înspăimântătoare și în culori vii trădează sursa populară a mărturiilor noastre. Concluzie generală A sosit timpul să sistematizăm concluziile parțiale de la sfârșitul fiecărui capitol și să formulăm câteva concluzii de ordin general. Lucrarea noastră a
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de trăsăturile fizice ale Anticristului și propun portrete de o înaltă semnificație simbolică, inspirate fiind de cea de‑a patra fiară din Cartea lui Daniel, capitolul 7. Trăsăturile de caracter - aroganța, megalomania, violența - sunt transformate în trăsături fizice, care subliniază monstruozitatea personajului. În fine, un ultim lucru de precizat este că nu poate exista anticristologie fără cristologie, așa cum nu poate exista Anticrist fără Cristos. Mitul pe care l‑am studiat, așa cum se reflectă în scrierile Sfinților Părinți, face parte dintr‑un
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
din puterea luminii, lăsând sala în stăpânirea semiîntunericului și a umbrelor”), ca o binecuvântare întru amintirea unui confrate în ale gazetăriei, Tiberiu Iancu. Petre Barbu Profiluri temperamentale Scriitorul Petre Barbu preferă terifiantul cotidian, ca și cum în structura sa genetică doar stranietățile, monstruozitățile de limbaj, scenele dezolante, tonusul blazat, măștile hilare ar defini stările contradictorii ale ființei noastre. Primul (Tricoul portocaliu fără număr de concurs) și cel mai recent volum (Până la capătul liniei)au puncte comune. Reprezintă proza scurtă a scriitorului, reflecții despre
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
1871, această idee apare clar exprimată : „Incendierea Parisului este o mostruozitate : «N‑am reușit, atunci să piară lumea, căci comuna e mai presus de fericirea lumii și de Franța». Însă lor (și multora) această turbare nu li se pare o monstruozitate, ci, dimpotrivă, o frumusețe. Așadar, în sînul noii omeniri, ideea estetică a devenit tulbure (s.n. - E.I.). Temelia morală a societății (luată din pozitivism) nu numai că nu dă rezultate, dar nici nu se poate defini, se încurcă în dorințe și
[Corola-publishinghouse/Science/2014_a_3339]
-
îndurat. Ele au fost parte a sistemului de la Pitești, au contribuit decisiv la înfrângerea rezistenței victimelor și sunt semnificative pentru bestialitatea regimului comunist, astfel încât cunoașterea lor este mai importantă pentru istorie decât menajarea sensibilităților. Cu toate acestea, suntem conștienți de monstruozitatea unora dintre fapte și credem că cea mai bună soluție este să lăsăm la latitudinea cititorului parcurgerea ori evitarea lor: pentru aceasta le-am grupat într-un capitol distinct, a cărui lectură nu o recomandăm celor mai sensibili. Am conceput
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și psihică. Pentru mulți, faptul că asistau la torturile celor din jur era mult mai dureros decât propria schingiuire. Trebuie ținut cont și de faptul că toți erau foarte tineri, caractere în formare și cu o experiență de viață limitată. Monstruozitatea Piteștiului constă tocmai în verificarea limitelor deținuților și în dezbrăcarea lor morală. De ce a avut loc această macabră acțiune în România? Dintr-un motiv destul de simplu: România avea o puternică mișcare naționalistă care încurca planurile Moscovei de comunizare a țării
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]