265 matches
-
scara rulantă până la peron. I-am găsit acolo pe domnii Toyoda, Takahashi și Hishinuma. Pe jos era o grămadă de ziare ude. Îndesau ziarele în pungi de plastic, din care curgea un lichid. Matsumoto a șters lichidul de pe jos cu mopul. Eu n-am ținut mopul în mână. Nu am atins ziarele, pentru că deja fuseseră îndesate în pungile de plastic. Nu am avut cu ce să-i ajut. Doar stăteam lăngă ei. Priveam. „Ce se întâmplă?“, mă gândeam. Nici nu mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
am găsit acolo pe domnii Toyoda, Takahashi și Hishinuma. Pe jos era o grămadă de ziare ude. Îndesau ziarele în pungi de plastic, din care curgea un lichid. Matsumoto a șters lichidul de pe jos cu mopul. Eu n-am ținut mopul în mână. Nu am atins ziarele, pentru că deja fuseseră îndesate în pungile de plastic. Nu am avut cu ce să-i ajut. Doar stăteam lăngă ei. Priveam. „Ce se întâmplă?“, mă gândeam. Nici nu mi-am putut închipui despre ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
un făraș, i-am spus lui Takahashi că mă duc până la birou să aduc niște pungi de plastic. Le-am zis colegilor mei: „Pe jos s-a vărsat parafină, sau ceva de genul ăsta, așa că vă rog să aduceți un mop. Cine are un pic de timp liber să vină să ne ajute!“ Okazawa a lăsat pe altcineva în locul lui la birou și m-a urmat. În difuzoare se anunța că linia Hibiya a fost închisă. Eram înconjurat de gaz sarin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
altcineva în locul lui la birou și m-a urmat. În difuzoare se anunța că linia Hibiya a fost închisă. Eram înconjurat de gaz sarin, așa că amintirile mele nu sunt prea clare, dar se pare că cineva mi-a dat un mop. Mopul e un „instrument“ pe care-l folosim în fiecare zi. Dacă nu ștergem imediat mizeria și apa, există riscul ca pasagerii să cadă și să se rănească. De exemplu, dacă cineva varsă pe jos sake, punem rumeguș peste și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
în locul lui la birou și m-a urmat. În difuzoare se anunța că linia Hibiya a fost închisă. Eram înconjurat de gaz sarin, așa că amintirile mele nu sunt prea clare, dar se pare că cineva mi-a dat un mop. Mopul e un „instrument“ pe care-l folosim în fiecare zi. Dacă nu ștergem imediat mizeria și apa, există riscul ca pasagerii să cadă și să se rănească. De exemplu, dacă cineva varsă pe jos sake, punem rumeguș peste și ștergem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
instrument“ pe care-l folosim în fiecare zi. Dacă nu ștergem imediat mizeria și apa, există riscul ca pasagerii să cadă și să se rănească. De exemplu, dacă cineva varsă pe jos sake, punem rumeguș peste și ștergem imediat cu mopul. Face parte din slujba noastră. Așa cum am menționat și mai înainte, în jurul stâlpului erau ghemotoace de ziare. Okazawa ținea punga de plastic, iar eu stăteam pe vine și băgam ziarele în pungă. Nu știam exact ce lichid era, dar era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
coș de gunoi. Presupun că Takahashi a luat ziarele de acolo și a șters cu ele pe jos. Hishinuma i-a spus conductorului că va face curățenie în metrou și a împărțit treaba cu Takahashi. Dacă ar fi avut un mop la îndemână, l-ar fi folosit, dar, pentru a strânge cât mai repede, au folosit ziarele. Era o oră de vârf. Metrourile circulau la un interval de două minute și jumătate. Trebuia să se miște rapid. Asta este părerea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
pe jos. Un lichid se scurgea dintr-o pungă, parcă era apă... Atunci nu știam despre ce era vorba, dar acela era gazul sarin. Cât au făcut ei curat, trenul a staționat. Datorită lor am prins metroul. Nu, nu foloseau mopul. Ștergeau cu ziare. Punga aceea era împachetată în ziare. Pe acelea le-au luat. Metroul trebuia să pornească repede și nu aveau timp să aducă mopuri, așa că au folosit ziare. Unul din ei a luat pachetul din care se scurgea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
făcut ei curat, trenul a staționat. Datorită lor am prins metroul. Nu, nu foloseau mopul. Ștergeau cu ziare. Punga aceea era împachetată în ziare. Pe acelea le-au luat. Metroul trebuia să pornească repede și nu aveau timp să aducă mopuri, așa că au folosit ziare. Unul din ei a luat pachetul din care se scurgea lichidul, a ieșit și metroul a pornit. Mai târziu am aflat că era asistentul șefului de gară. Din păcate a murit în ziua aceea. Celălalt a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
de linie), apoi s-a întors pe aceeași linie cu alți călători. Și printre călătorii aceștia au fost câțiva cărora li s-a făcut rău. La Ogikubo mai mulți angajați de la metrou s-au urcat și au șters podeaua cu mopul, dar și lor li s-a făcut rău și au fost transportați la spital. Metroul a fost scos din circulație la stația Shin-kōenji și a mers direct la stația Kōrakuen. Parcă urmăream un program TV, e în regulă dacă spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Shin-nakano, Higashi-kōenji, Shin-kōenji, Minami-asagaya. Durează cam douăsprezece minute. Pentru că trece pe linia opusă, trenului i se schimbă numărul, devine 877. Și călătorii care s-au urcat la Ogikubo în metroul 877 se simțeau ciudat. La Ogikubo au șters podeaua cu mopul - cred că au spălat și, în timp ce metroul se întorcea, ce să vezi, li s-a făcut rău și celor care făcuseră curat. Un coleg a fost grav afectat. De aceea, cei din metrou au spus: „Ceva nu e în regulă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Încă băga mare. Domnul Abstinent cu frica lui Dumnezeu. Bud goni pe coridor și Îl Încuie În debara. CAPITOLUL 5 Închis Într-o chițimie de doi metri pe doi. Fără geamuri, fără telefon, fără interfon. De pe rafturi se revărsau formulare, mopuri, mături. O chiuvetă Înfundată, plină cu votcă și rom. Ușa era armată cu oțel, iar amestecul de băuturi avea miros de vomă. Strigătele și bubuiturile răzbăteau printr-o răsuflătoare a sistemului de Încălzire. Ed bubui În ușă; nici un răspuns. Urlă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
facă să-i zîmbească tatălui. Dar copilul plîngea, urlînd cu gura deschisă, ca o sirenă, apoi respira convulsiv și urla din nou. Încăperea era una mică și obișnuită, de Închisoare, cu ferestre de pușcărie Închise. Mirosea a pușcărie - picioare nespălate, mopuri care degajau un damf acru, mîncare proastă, respirații nesănătoase. Dar peste acestea, pluteau și alte mirosuri, mult mai deranjante: parfum, machiaj, păr permanent, mirosurile copiilor, cele din trafic, de cîini, trotuar și aer liber. Viv Își scotea paltonul. Era Îmbrăcată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
decursul anilor, fetele scoseseră capsele cu care era prins firul de perete, și dacă doreai o conversație privată, puteai trage telefonul prin coridor spre un dulap, și să stai În Întuneric, pe un contor de gaze, În compania găleților și mopurilor. Așa procedă și Viv, Închizînd ușa dulapului și proptindu-și lanterna pe un raft, uitîndu-se temătoare pe la colțuri și crăpături după păienjeni și șoareci. GÎndește Înainte de a vorbi, era scris pe o etichetă lipită pe telefon. Avea numărul de la unitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
fără să mă vadă cineva. Partea cu ferestre se termină și Începe peretele, iar eu mă ridic În picioare și pășesc țanțoș pe coridor. Pula! Aud voci care se Îndreaptă spre mine, iar un tip care face curățenie, cu un mop și o găleată, vine la primul etaj În spatele meu. Sar În umbră și mă răsucesc spre scara din față. Cobor tiptil, apoi mă adăpostesc Într-o toaletă dintre etaje să-mi vin În fire. După ce tremur pentru câteva minute Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
de săpun. În două zile Întreaga casă a fost curățată cu grijă de sus până jos, ferestrele șterse și frecate până străluceau, rafturile șterse de praf, perdelele spălate și călcate, ficare dală de la cele trei etaje frecată și spălată cu mopul. Mătușa Cevriye a șters una câte una frunzele tuturor plantelor de apartament din living, ale mușcatei și campanulei, rozmarinului și colierului de lemn dulce. A șters până și frunzele slăbănogului. Între timp mătușa Feride i-a surprins pe toți scoțând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Deodată se auzi un zgomot insistent și de joasă frecvență de la consola de jos. Schimbară Între ei priviri Întrebătoare și merseră să vadă despre ce era vorba. Pe ecranul consolei, Într-o succesiune lentă, apăreau grupuri de litere. CQX VDX MOP IM — Să fie Jerry? Întrebă Norman. — Nu cred, spuse Harry. Nu văd de ce ar reveni la un limbaj codificat. — Ăsta e un cod? — Categoric. — De ce e atât de lent? Fiecare literă nouă apărea după câteva secunde, cu o ritmicitate stabilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
de la el să găsească soluția. Norman Își zise: „Cum am fi scos-o la capăt fără Harry? Avem nevoie de el. Este cel mai inteligent și totodată cel mai periculos om de aici. Dar avem nevoie de el“. CQX VDX MOP LKI XXC VRW TGK PIU YQA — Interesant, repetă Harry. Literele se succed la un interval de circa cinci secunde. În consecință, cred că putem spune de unde sunt transmise: din Wisconsin. — Din Wisconsin. — Mda. Asta e o transmisie a Marinei Militare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Dacă nu ar fi simțit-o pe doamna Bordaz întorcîndu-se de la plimbarea ei cu Pexy, probabil că s-ar fi sufocat de indignare. auzind însă că ușa de la intrarea imobilului se deschide părăsi în grabă bucătăria și ieși cu un mop, ca să șteargă urmele pe care Pexy urma să le lase în holul imobilului. — Gata ? a luat aer Pexy ? Ce face Pexy ? Ce face frumusețea de Pexy ? Hai, dă-i un pupic lui Busbi ! îi dai un pupic lui Busbi ? Pexy
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
elegante în formă de lalea, cele pentru ambarcațiunile de competiție. Registrul de pe micul pupitru, în care trebuia să notezi pentru cît timp și cu cine plecai pe rîu; celelalte registre, pentru plîngeri legate de echipament sau de purtarea vreunui camarad; mopurile întinse la uscat pe un grătar, dar mult mai adesea lăsate alături de el; colțul cu haltere și saci cu nisip pentru a continua antrenamentul mușchilor pe timp de iarnă... Nu numai că-mi amintesc cum arăta totul ca într-o
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
spune el, să nu cumva să-l lași pe vreun romeo dintr-ăsta de la emisiunile de dimineață să-ți ajungă în pat. Și nu vorbește despre prezentatorii TV. De tipii care vând produse trebuie să te ferești, ăia care vând mopul minune sau scheme de îmbogățire rapidă în oraș după oraș. O să te întâlnești cu ei în „camerele verzi” din AID-urile de pretutindeni. Doar tu și ei, singuri după atâta drum bătut. Și la sfârșitul fiecărei zile nu vă așteaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
în bucătărie... Te ajut. Nathaniel se ridică în picioare. Trebuie s-o văd și pe-asta. Umăr la umăr, golim toate crățițele, tigăile și aruncăm toate pachetele la coșul de gunoi. Eu frec toate suprafețele murdărite în timp ce Nathaniel șterge cu mopul băltoacele de bezea. — De când lucrezi aici ? îl întreb în timp ce clătește mopul în chiuvetă. — De trei ani. Înainte de familia Geiger am lucrat pentru familia Ellise, foștii proprietari. Trish și Eddie s-au mutat aici acum vreo doi ani și m-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
o văd și pe-asta. Umăr la umăr, golim toate crățițele, tigăile și aruncăm toate pachetele la coșul de gunoi. Eu frec toate suprafețele murdărite în timp ce Nathaniel șterge cu mopul băltoacele de bezea. — De când lucrezi aici ? îl întreb în timp ce clătește mopul în chiuvetă. — De trei ani. Înainte de familia Geiger am lucrat pentru familia Ellise, foștii proprietari. Trish și Eddie s-au mutat aici acum vreo doi ani și m-au păstrat în serviciul lor. Procesez informațiile. — Și de ce au plecat cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
de dinainte ? E o casă foarte frumoasă. — Soții Geiger le-au făcut o ofertă pe care n-au putut s-o refuze. Colțurile gurii i se mișcă, semn că... se amuză? — Ce ? zic intrigată. Ce s-a întâmplat ? — Păi... Lasă mopul jos. A fost destul de comic. Casa a fost folosită ca locație pentru un film BBC de epocă. La două săptămâni după ce a fost difuzat filmul, Trish și Eddie au apărut la ușă, fluturând un cec. O văzuseră la televizor, hotărâseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
oala, dar e foarte plăcut să te bagi pentru câteva clipe în viața altora. Mă face să uit de a mea. — Au construit de la zero o companie de transport, după care au vândut-o. La pachet. Începe să șteargă cu mopul ultimele pete de bezea. — Și tu ? Înainte de a lucra pentru familia Ellise ce-ai făcut ? Apuc cu vârful degetelor caisele congelate și le arunc cu scârbă la coș. — Am lucrat la Marchant House, răspunde Nathaniel. E un conac-muzeu, de lângă Oxford
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]