KorAP: Find »[drukola/base=moralism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 ...17 >

418 matches

Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593

perceperea realului reclamă un efort psihologic important, resimțit în mod penibil de către subiect. Aceștia sunt persoane scrupuloase și permanent înclinate către introspecție. Orice acțiune din partea lor cere un efort penibil. Sunt persoane meticuloase, lente, serioase care se complac într-un moralism rigid și o abstractizare riguroasă. Personalitatea obsesională sau compulsivă. Acești indivizi au tendința de a verifica orice lucru, de a-și ritualiza activitățile, se îndoiesc permanent și își frământă mintea și ideile într-o manieră obsesivă. Sunt persoane dominate de

[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783

-i nici frumos pentru aspectul, nici sănătos pentru mecanismul vieții cetățenești". Nici lucrurile sfinte nu scapă de ironia sa; între ele, prietenia, amorul, familia tradițională etc. Și, dorind a fi cît mai limpede asupra propriei sale maniere de abordare, definește moralismul, drept acel sistem de ornamentație personală, făcut din vorbe, intonații și gesturi, prin care oamenii s-au învoit să schimbe între dînșii făgăduinți solemne de bună purtare. Aceste ornamente sociale au, precum se știe, destinația să disipeze pe indivizii curenți

[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276

care trece peste puterile cunoștinței noastre. Există un arhitect al lumii, creator providențial și atotînțelept. Totuși nu se sfiește a-l recunoaște ca foarte „șubred” căci el trece prea ușor cu vederea peste suferințele și dizarmoniile din lume. * Rostul ideilor. Moralismul. Ideile transcendentale, ca simple ipoteze, păstrează încă o valoare în sistemul cunoștințelor noastre: ele sunt teme, principii regulative ale cunoștințelor, care ne îndeamnă să nu ne oprim la rezultatele zise „definitive” în pătrunderea universului, ci să cercetăm tot mai departe

Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe (2012) [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738

978-606-24-0170-2 1:32.01 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/ 1996. Printed in ROMANIA EUGEN HUZUM În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale INSTITUTUL EUROPEAN 2016 Cuvinte-cheie: moralism, realism, filosofie politică, etică, științe politice. În memoria bunicilor mei, Sterian și Steriana, care mi-au insuflat dragostea pentru cunoaștere și mi-au determinat cele mai frumoase amintiri ale copilăriei. Cuprins Cuvânt înainte / 9 Precizări și justificări terminologice / 15 Despre

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
realism, filosofie politică, etică, științe politice. În memoria bunicilor mei, Sterian și Steriana, care mi-au insuflat dragostea pentru cunoaștere și mi-au determinat cele mai frumoase amintiri ale copilăriei. Cuprins Cuvânt înainte / 9 Precizări și justificări terminologice / 15 Despre moralismul realismului radical / 53 Despre realismul moderat / 79 Despre justificarea moralismului / 107 Despre obiecțiile realiste împotriva moralismului / 139 Cuvânt de încheiere / 159 Referințe bibliografice / 167 Indice de autori / 185 Indice de concepte fundamentale / 191 Abstract / 199 Résumé / 201 Cuvânt înainte Cartea

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
Sterian și Steriana, care mi-au insuflat dragostea pentru cunoaștere și mi-au determinat cele mai frumoase amintiri ale copilăriei. Cuprins Cuvânt înainte / 9 Precizări și justificări terminologice / 15 Despre moralismul realismului radical / 53 Despre realismul moderat / 79 Despre justificarea moralismului / 107 Despre obiecțiile realiste împotriva moralismului / 139 Cuvânt de încheiere / 159 Referințe bibliografice / 167 Indice de autori / 185 Indice de concepte fundamentale / 191 Abstract / 199 Résumé / 201 Cuvânt înainte Cartea de față este rezultatul examinării principalelor teze metodologice sprijinite de

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
insuflat dragostea pentru cunoaștere și mi-au determinat cele mai frumoase amintiri ale copilăriei. Cuprins Cuvânt înainte / 9 Precizări și justificări terminologice / 15 Despre moralismul realismului radical / 53 Despre realismul moderat / 79 Despre justificarea moralismului / 107 Despre obiecțiile realiste împotriva moralismului / 139 Cuvânt de încheiere / 159 Referințe bibliografice / 167 Indice de autori / 185 Indice de concepte fundamentale / 191 Abstract / 199 Résumé / 201 Cuvânt înainte Cartea de față este rezultatul examinării principalelor teze metodologice sprijinite de susținătorii realismului în filosofia politică (sau

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
normativă 1) și a dezbaterilor pe care ele le-au declanșat. Această examinare m-a condus la (sau/și mi-a reconfirmat) patru mari concluzii. Prima este aceea că realiștii radicali au pierdut fără drept de apel dezbaterea pe tema moralismului poziției lor, că realismul radical nu este decât un moralism deghizat și că exigența sa metodologică - renunțarea la principiile și valorile morale în argumentarea din filosofia politică - este "nerealistă" (imposibil de realizat în practică). A doua este concluzia că filosofia

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
declanșat. Această examinare m-a condus la (sau/și mi-a reconfirmat) patru mari concluzii. Prima este aceea că realiștii radicali au pierdut fără drept de apel dezbaterea pe tema moralismului poziției lor, că realismul radical nu este decât un moralism deghizat și că exigența sa metodologică - renunțarea la principiile și valorile morale în argumentarea din filosofia politică - este "nerealistă" (imposibil de realizat în practică). A doua este concluzia că filosofia politică nu este caracterizată întru totul corect atunci când este prezentată

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
politică nu este caracterizată întru totul corect atunci când este prezentată doar ca o ramură a eticii, așa cum o fac de obicei filosofii politici moraliști 2, însă aceasta nu din temeiurile oferite de realiștii moderați. A treia concluzie este aceea că moralismul reprezintă o metodologie pe care filosofia politică este pe deplin justificată să o utilizeze și că niciun contra-argument realist (radical) nu reușește să atingă teza validității și necesității acestei metodologii. În sfârșit, potrivit celei de a patra concluzii, toate obiecțiile

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
pe deplin justificată să o utilizeze și că niciun contra-argument realist (radical) nu reușește să atingă teza validității și necesității acestei metodologii. În sfârșit, potrivit celei de a patra concluzii, toate obiecțiile avansate în cruciada realiștilor, radicali sau moderați, împotriva "moralismului" sunt nesustenabile (de cele mai multe ori, ele fiind rodul unor neînțelegeri sau deformări grave ale poziției filosofilor acuzați de acest "viciu" metodologic: Isaiah Berlin, John Rawls, Robert Nozick, Ronald Dworkin, G. A. Cohen, Will Kymlicka, Adam Swift ș.a.). În esență, cartea

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
prezintă principalele observații, intuiții și argumente ce sprijină, în opinia mea, aceste concluzii. După cum se poate observa din cuprins, ea este organizată în cinci capitole, cărora li se adaugă un scurt cuvânt de încheiere. În primul capitol precizez principalele concepte - "moralism", "realism moderat" și "realism radical" - pe care se bazează cele patru concluzii și întreaga mea argumentare pentru ele și - totodată - argumentez pentru politica terminologică și definițională pentru care am optat. În celelalte capitole pledez, pe rând, pentru fiecare dintre cele

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
depuse împreună pentru realizarea rezultatului final, una reciprocă. Precizări și justificări terminologice Așa cum am spus, subiectul cărții este reprezentat de principalele teze metodologice sprijinite de realiștii din filosofia politică. Ca atare, principalul meu punct de interes va fi constituit de moralism și realism ca doctrine sau teze referitoare la metodologia adecvată de argumentare a filosofiei politice. Nu voi face referire la alte tipuri de moralism - spre exemplu, la moralismul ca teorie potrivit căreia exigențele principiilor și valorilor morale reprezintă exigențe absolute

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
de realiștii din filosofia politică. Ca atare, principalul meu punct de interes va fi constituit de moralism și realism ca doctrine sau teze referitoare la metodologia adecvată de argumentare a filosofiei politice. Nu voi face referire la alte tipuri de moralism - spre exemplu, la moralismul ca teorie potrivit căreia exigențele principiilor și valorilor morale reprezintă exigențe absolute (și criterii absolute de evaluare) pentru comportamentul politic 1 - decât în măsura în care referirea la aceste tipuri de moralism va fi cerută de argumentarea cu privire la moralism

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
politică. Ca atare, principalul meu punct de interes va fi constituit de moralism și realism ca doctrine sau teze referitoare la metodologia adecvată de argumentare a filosofiei politice. Nu voi face referire la alte tipuri de moralism - spre exemplu, la moralismul ca teorie potrivit căreia exigențele principiilor și valorilor morale reprezintă exigențe absolute (și criterii absolute de evaluare) pentru comportamentul politic 1 - decât în măsura în care referirea la aceste tipuri de moralism va fi cerută de argumentarea cu privire la moralism și realism ca teze

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
voi face referire la alte tipuri de moralism - spre exemplu, la moralismul ca teorie potrivit căreia exigențele principiilor și valorilor morale reprezintă exigențe absolute (și criterii absolute de evaluare) pentru comportamentul politic 1 - decât în măsura în care referirea la aceste tipuri de moralism va fi cerută de argumentarea cu privire la moralism și realism ca teze metodologice. Același lucru este valabil în cazul realismului. Realismul ca anti-utopianism sau anti-idealism2 sau realismul ca metodă de interpretare a lucrărilor de teorie politică 3 se află în afara ariei

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
moralism - spre exemplu, la moralismul ca teorie potrivit căreia exigențele principiilor și valorilor morale reprezintă exigențe absolute (și criterii absolute de evaluare) pentru comportamentul politic 1 - decât în măsura în care referirea la aceste tipuri de moralism va fi cerută de argumentarea cu privire la moralism și realism ca teze metodologice. Același lucru este valabil în cazul realismului. Realismul ca anti-utopianism sau anti-idealism2 sau realismul ca metodă de interpretare a lucrărilor de teorie politică 3 se află în afara ariei de interes a cărții. Prin "moralism" voi

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
cu privire la moralism și realism ca teze metodologice. Același lucru este valabil în cazul realismului. Realismul ca anti-utopianism sau anti-idealism2 sau realismul ca metodă de interpretare a lucrărilor de teorie politică 3 se află în afara ariei de interes a cărții. Prin "moralism" voi desemna, așadar, cu preponderență, 1) teza că filosofia este o ramură a eticii și 2) teza că întemeierea morală sau recursul la principii (și/sau convingeri ori intuiții) morale în argumentarea din filosofia politică sunt practici legitime, fie că

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
anumitor reguli sau idealuri de organizare politică (politicile multiculturaliste vs. politicile asimilaționiste, politica recunoașterii vs. politica toleranței diferenței culturale, politicile redistributive, politicile de gen, politicile anti-discriminare, respectiv statul minimal, statul bunăstării, democrația bazată pe proprietate 4 etc.). De asemenea, prin "moralism" voi desemna și 3) practica, atât de uzuală printre filosofii politici, a întemeierii sau justificării morale a celor trei tipuri de concepții menționate (specificarea conținutului uneia sau alteia dintre valorile sociale și politice fundamentale, argumentarea cu privire la cel mai adecvat ideal

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
argumentarea referitoare la regulile de organizare socială (i.e., politicile, instituțiile, procedurile, aranjamentele sociale etc.) dezirabile "aici și acum", în condițiile non-ideale pe care ni le oferă societățile și lumea în care trăim)5. Atunci când va fi cazul, voi utiliza termenul "moralism pur" pentru a mă referi la argumentarea pe baze exclusiv morale pentru sau împotriva unei teorii politice și termenul "moralism pluralist" - recunosc, termenul nu este unul prea inspirat - pentru argumentarea în favoarea sau împotriva unei teorii politice și pe alte temeiuri

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
non-ideale pe care ni le oferă societățile și lumea în care trăim)5. Atunci când va fi cazul, voi utiliza termenul "moralism pur" pentru a mă referi la argumentarea pe baze exclusiv morale pentru sau împotriva unei teorii politice și termenul "moralism pluralist" - recunosc, termenul nu este unul prea inspirat - pentru argumentarea în favoarea sau împotriva unei teorii politice și pe alte temeiuri decât cele morale. În sfârșit, tot cu privire la moralism, voi utiliza, de asemenea, termenul "moralism universalist", pentru concepțiile politice moraliste considerate

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
pe baze exclusiv morale pentru sau împotriva unei teorii politice și termenul "moralism pluralist" - recunosc, termenul nu este unul prea inspirat - pentru argumentarea în favoarea sau împotriva unei teorii politice și pe alte temeiuri decât cele morale. În sfârșit, tot cu privire la moralism, voi utiliza, de asemenea, termenul "moralism universalist", pentru concepțiile politice moraliste considerate de autorii lor ca având "aplicabilitate" (i.e., valabilitate) universală 6, și termenul "moralism parohialist", pentru concepțiile moraliste apărate doar în cazul societăților libere, de tip democratic 7. Unul

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
împotriva unei teorii politice și termenul "moralism pluralist" - recunosc, termenul nu este unul prea inspirat - pentru argumentarea în favoarea sau împotriva unei teorii politice și pe alte temeiuri decât cele morale. În sfârșit, tot cu privire la moralism, voi utiliza, de asemenea, termenul "moralism universalist", pentru concepțiile politice moraliste considerate de autorii lor ca având "aplicabilitate" (i.e., valabilitate) universală 6, și termenul "moralism parohialist", pentru concepțiile moraliste apărate doar în cazul societăților libere, de tip democratic 7. Unul dintre obiectivele mele este acela de

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
împotriva unei teorii politice și pe alte temeiuri decât cele morale. În sfârșit, tot cu privire la moralism, voi utiliza, de asemenea, termenul "moralism universalist", pentru concepțiile politice moraliste considerate de autorii lor ca având "aplicabilitate" (i.e., valabilitate) universală 6, și termenul "moralism parohialist", pentru concepțiile moraliste apărate doar în cazul societăților libere, de tip democratic 7. Unul dintre obiectivele mele este acela de a pleda pentru primul tip de moralism pe baza argumentării pentru moralismul ca teză despre justificarea apelului la principii

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
de autorii lor ca având "aplicabilitate" (i.e., valabilitate) universală 6, și termenul "moralism parohialist", pentru concepțiile moraliste apărate doar în cazul societăților libere, de tip democratic 7. Unul dintre obiectivele mele este acela de a pleda pentru primul tip de moralism pe baza argumentării pentru moralismul ca teză despre justificarea apelului la principii (și/sau valori, convingeri ori intuiții) morale în filosofia politică. De altfel, nu cred că spun nimic surprinzător - cel puțin pentru moraliști - dacă afirm că la baza convingerii

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]