222 matches
-
imaginație iubirile tale se consumă în maniera cea mai clasică. Trăsătură definitorie: ingeniozitatea. Ulmul. Nu există nimic studiat în înfățișarea ta, totul e natural. Reprezinți o permanentă provocare pentru cei ce vor să îți intre-n grații. Trăsătură definitorie: ești moralistă. Scorușul. Ai simțul măsurii, ești dușmanul declarat al excentricităților gratuite. Nu revii asupra hotărârilor luate atunci când ești rănită de persoana iubită. Trăsătură definitorie: sensibilitatea. Plopul. Poți dovedi uneori un dezvoltat simț practic, dar, atenție, să nu cazi în păcatul lăcomiei
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
imaginație iubirile tale se consumă în maniera cea mai clasică. Trăsătură definitorie: ingeniozitatea. Ulmul. Nu există nimic studiat în înfățișarea ta, totul e natural. Reprezinți o permanentă provocare pentru cei ce vor să îți intre-n grații. Trăsătură definitorie: ești moralistă. Scorușul. Ai simțul măsurii, ești dușmanul declarat al excentricităților gratuite. Nu revii asupra hotărârilor luate atunci când ești rănită de persoana iubită. Trăsătură definitorie: sensibilitatea. Plopul. Poți dovedi uneori un dezvoltat simț practic, dar, atenție, să nu cazi în păcatul lăcomiei
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
la câteva luni după 22 decembrie 1989 1. Ceea ce publică acum este dezvoltarea și până la un punct sistematizarea unei mari și dureroase demistificări. Un fel de puzzle post-modern de confesiune și eseu politic, literatură și jurnalism superior, autobiografie și reflexie moralistă. Don Quijote în Est are un accent incontestabil de sinceritate și autentic. Octavian Paler crede efectiv în ce spune și acest fapt, spre meritul său, se simte. Dacă n-ar fi și iremediabil literat, predispus la digresiuni și stil, cartea sa
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
vorba, bineînțeles de... poporul român. Mai precis de o anumită mentalitate (congenitală?, alterată? și una și alta?). în același timp profund timorată și terorizată de represiunea totalitară și defensiv-adaptabilă. La dosarul politologiei românești scriitorul adaugă, în orice caz, o pagină moralistă de parcurs cu atenție. Este chiar caracteristică reflexiei politologice actuale această critică morală permanentă, acută și în adâncime. Mulți o cred, încă la noi, chiar mai importantă decât un sistem de idei abstracte. Asupra lor cădem de acord, în definitiv
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
au luptat în Vietnam, între militarii de carieră, duri și neînduplecați, și indivizii cu opinii contraculturale, mai umani (negri, hispanici, hippie)7. Astfel, Stone împarte soldații în "buni" și "răi", reproducînd viziunea maniheistă proprie filmelor de război hollywoodiene. Această împărțire moralistă îi permite lui Stone să îl prezinte pe Elias și, în ultimă instanță, pe Chris, ca pe niște soldați "buni", catalogîndu-i pe Barnes și cohortele sale drept soldați "răi". Elias este prezentat ca fiind mai "uman" și mai "moral" decît
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
afirmația cea mai înaltă a etnosului; prin însuși efectul ei de a ridica prin contemplație la emoții impersonale, arta este morală și poate expresia cea mai puternică a moralității... națională și morală, arta nu trebuie să fie nici naționalistă, nici moralistă". Pe George Enescu îl consideră un fel de Iorga sonor. Asta nu-l va împiedica, îndreptățit, a-i reproșa că n-a creat o mare operă întemeiată pe izvoarele naționale, ci apelînd la mitologia clasică, rapsodiile fiind "de bunăseamă simple
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
teme culturale ; mai mult sau mai puțin, același lucru se poate spune și despre Fragmentarium. Evident, temele culturale sunt și ele de resortul eseului, întrucât tot ce e uman e de resortul lui. Dar eseuri propriu-zise, în accepția montaigniană și moralistă, sunt cele din Oceanografie. Dacă se va traduce cândva din literatura română cu discernământ și inteligență, și nu pe criterii „diplomatice” sau la întâmplare, ca până acum, această carte ar avea șanse, ținând seamă și de notorietatea actuală a autorului
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
s-a spus de obicei, teatrul, cam schematic și cu o rezolvare unilaterală a conflictului, ci proza care, prin înscenări subtile, desconspiră o adevarată mitologie a prejudecăților, mai degrabă, e drept, cu mijloacele farsei dramatice decât cu cele ale prozei moraliste. Paradoxal este, că, deși Popa s-a dovedit mai versat în piesele de teatru, scrise ireproșabil din punctul de vedere al replicii, nu dramaturgia a profitat substanțial de pe urma acestei virtuozități, ci proza care a asimilat epic dialogul, replica naivă și
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93463]
-
duritate și lipsă de frică, precum și mai multă vigoare și asprime în maniere, vorbă și sentimente. Femeile se arată a fi mai compătimitoare și mai simpatetice, mai timide, mai disprețuitoare, cu sensibilitate estetică mai fină, în general mai emotive, mai moraliste, deși predispuse să admită în ele însele mai multă slăbiciune în stăpânirea și controlul de sine, în constituția fizică mai ales”. [41] În concluzie, bărbatul este avantajat în mai multe domenii ale creației, dar în acele domenii în care se
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
spiritul sud-est european, Editura Minerva, București, 1976, p. 87: "Fără a fi totală, antropomorfizarea prin acțiune a Inorogului și a celorlalte lighioane nu înseamnă abandonarea, de către Cantemir, a platformei creștin-otodoxe." 7 Cel mai bun studiu asupra rolului sentențiilor și detentei moraliste a alegoriei cantemiriene este cel al lui Eugen Simion, Cantemir, moralistul, în vol. Dimitrie Cantemir. Sesiune de comunicări științifice: București, 10 decembrie 2010 (editor: Gheorghe Chivu), organizată de Academia Română, Secția de Filologie și Literatură, Fundația Națională pentru Știință și Artă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
spiritul sud-est european, Editura Minerva, București, 1976, p. 87: "Fără a fi totală, antropomorfizarea prin acțiune a Inorogului și a celorlalte lighioane nu înseamnă abandonarea, de către Cantemir, a platformei creștin-otodoxe." 283 Cel mai bun studiu asupra rolului sentențiilor și detentei moraliste a alegoriei cantemiriene este cel al lui Eugen Simion, Cantemir, moralistul, în vol. Dimitrie Cantemir. Sesiune de comunicări științifice: București, 10 decembrie 2010 (editor: Gheorghe Chivu), organizată de Academia Română, Secția de Filologie și Literatură, Fundația Națională pentru Știință și Artă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
4. violența însoțind comportamentele de control asupra celuilalt, prezentă la ambii parteneri de cuplu, numită „control violent reciproc”. într-o lucrare apărută în 1983, Black vorbește despre tipul de violență „de pradă”, comisă cu scopul obținerii unor avantaje și violența „moralistă”, dezvoltată ca răspuns de persoana care pierde în cadrul conflictului. Black (1983) nu tratează comportamentele violente ca pe devianțe comportamentale, aparținând criminalilor, ci consideră mai degrabă că acestea apar, conducând uneori spre crime, ca forme de „autoajutorare”prin care persoana vătămată
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
că acestea apar, conducând uneori spre crime, ca forme de „autoajutorare”prin care persoana vătămată răspunde unor comportamente de atac sau încearcă să facă față unui conflict. Alți autori au identificat profiluri sociale caracteristice acestor tipuri de violență. Astfel, violență moralistă apare mai frecvent între persoane apropiate, comparativ egale, simetrice din punct de vedere organizațional în vreme ce violența „de pradă”ar apărea în cadrul relațiilor asimetrice care creează deja tensiuni și frustrări (Cooney, Phillips, 2002). 1.7.6. Aspecte specifice ale violenței domestice
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
siguranță gentrificatorilor în fața unor localnici potențial furioși[10]</a>. Însă mai important aici este felul specific al relației dintre artă și gentrificare. Relația trebuie văzută mai ales în termeni de interpelare, cooptare și manipulare. Nu ne poate ajuta o perspectivă moralista, în care artiștii devin vârful de lance al unui front malefic, aceasta ducându-ne către sentimente inutile de victimizare sau autoflagelare. Mai degrabă relevant este a intelege: a) modul prin care ideologia neoliberala - prin expresia să discursiva - interpelează sfera culturală
Livrarea orașului la picioarele capitalului: gentrificare și (in)ofensivitatea artei în București. () [Corola-website/Science/295758_a_297087]
-
sale. Deși „Semincerul” ("Le Lais") este considerat ca poemul său de debut, Pinkernell susține că prima operă databilă a fost scrisă de Villon după revenirea sa la Paris, în anul 1456, „Balada adevărurilor false” (), o parodie ironică la o baladă moralistă a poetului Alain Chartier (1385-1433), ca o antiteză adresată anturajului său de "tineri delicvenți cultivați". Laitmotívul care conclude fiecare strofă, „Nici înțelepciunea îndrăgostiților” ("il n’y a bien conseillé que l’amoureux") sugerează preocupări amoroase ale poetului la vremea respectivă
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
ne-au pus cătușe. Îmi zice să închid gură. La secție ne scot din mașină, la fel de violent, si ne împing pe scări. Sunt vreo 5-6 polițiști în jurul nostru, ne verifica ghiozdanele, ne confiscă sprayurile de pantofi, ne țin niște discursuri moraliste, toți mă întreabă, pe rând, dacă-s băiat sau față, în timp ce se uită cu scârba la mine în buletin, iar unul vine și zice: “Ăștia dezbrăcați și dați cu spray din cap până în picioare, să vadă cum e.” Până la urmă
Marș, B.O.R.! () [Corola-website/Science/296180_a_297509]
-
ne reaminti că nu este doar un bun comediograf, Tudor Popescu reia - în Casa nebunului - o formulă dramatică dificilă și, aparent, improprie vocației sale, parabola cu implicații filozofice, centrată în jurul unor simboluri grave și încărcată de un mesaj cu intenții moraliste precise." (Dinu Kivu, Contemporanul, 29 ianuarie 1982) LUNGĂ POVESTE DE DRAGOSTE, Mai 20, 1982, Teatrul "Maria Filotti", Brăila; Septembrie 20, 1984, Teatrul "Valah", Giurgiu; Ianuarie 25, 1990, Teatrul de stat, Sibiu În dramaturgia acestui prolific autor, care, în felul său
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
primul nostru poet cult, va fi influențat de poezia folclorică. În mentalitatea povestitorului însă se recunosc, pe de o parte reminiscențe ale formației sale latine și ale lecturilor sale istorice, iar pe de altă parte se resimte optica populară, accentuat moralistă în interpretarea istoriei.” "„Ca și «Cazania», ca și «Psaltirea în versuri», «Letopisețul» a fost citit și copiat imediat după redactarea lui, interpolările, ca și continuarea lui de către Costin arătând că stârnise emulație. Ca să aibă acest succes, trebuia să răspundă unor
Grigore Ureche () [Corola-website/Science/297577_a_298906]
-
influență puternică asupra dezvoltării școlii Rinzai a fost Hakuin (1686-1769). Și-a petrecut majoritatea timpului călătorind pentru a propaga practica zen. Pentru țărani a inventat o metodă simplificată de practicare care lăsa o oarecare libertate și folosirii rugăciunilor, a fabulelor moraliste, și invocațiilor din sutre. Însă pentru samurai și călugări avea o metodă mai strictă de meditație care includea șezutul pe călcâie ("zazen") și studiul enigmelor "kōan".
Școala Rinzai () [Corola-website/Science/317099_a_318428]
-
nenorociților pe care i întâlnea în calea sa. Și atunci pentru acești umili, această femeie de obicei rezervată și cam distantă, devenea ușor accesibilă; fața ei timiditatea îi dispărea, limba i se dezlega; în astfel de ocazii, devenea chiar puțin moralistă. Ea vorbea cu plăcere despre ridicare prin muncă, sfătuia pe protejații săi să nu se dedea lenii, "să nu se târască din ușă în ușă cerând de pomană". Dând împăratului moștenitori pentru tron, își întărise poziția; mai târziu, căsătoria fetelor
Irina Ducas () [Corola-website/Science/315014_a_316343]
-
reviste, precum "Familia", "Columna lui Traian", "Literatorul" și "Viața Românească". Debutul în proză și l-a făcut cu povestirea " Cînd vrea omul", apărută în 1884 în revista "Tribuna" din Sibiu. Povestirile sale sunt scurte schițe „din viața mea”, cu accente moraliste și moralizatoare. Matilda Cugler-Poni a fost una din puținele femei care au făcut carieră literară prin intermediul "Convorbirilor literare", publicând versuri lirice, în care motivul iubirii, al dragostei neîmplinite, este dominant. George Călinescu aprecia că versurile sale sunt scrise, "...în maniera
Matilda Cugler-Poni () [Corola-website/Science/326113_a_327442]
-
dispărut definitiv. Deși „Semincerul” ("Le Lais") este considerat ca poemul său de debut, Pinkernell consideră că Villon a scris după revenirea sa la Paris, în anul 1456, prima sa operă databilă, „Balada adevărurilor false” (), o parodie ironică la o baladă moralistă a poetului Alain Chartier (1385-1433), ca o antiteză adresată anturajului său de "tineri delicvenți cultivați". Laitmotívul care conclude fiecare strofă, „Nici înțelepciunea îndrăgostiților” ("il n’y a bien conseillé que l’amoureux") sugerează preocupări amoroase ale poetului la vremea respectivă
Opera lui François Villon () [Corola-website/Science/331553_a_332882]