3,037 matches
-
din această știință (și artă!) cu obârșii precreștine -, mai mult de două treimi au caracter aplicat: Din tradiția hermeneuticii românești, ,,G. Călinescu - hermeneutică și creație, Mircea Eliade - hermeneutică și comprehensiune, Constantin Noica - hermeneutică și filosofia limbajului, Edgar Papu - hermeneutică și morfologia culturii. De reținut că 20 de pagini (o treime), din acest capitol, îi sunt rezervate lui Noica, iar altele nouă - lui Papu, disecarea operei celor doi învățați români acoperind jumătate din capitolul menționat. Capitolul III. Scriitori și critici este cel
Lansări editoriale la Târgul de Carte GAUDEAMUS – Craiova, OVIDIU GHIDIRMIC – La sfântul botez al Academiei Române * [Corola-blog/BlogPost/93432_a_94724]
-
cu măsuri comune este o crimă! Extrem de succint și de schematic, acesta este omul care, În vara lui 323, Își așteaptă Împlinirea celor 33 de ani, făurind planuri și pregătind noi expediții, adânc convins de menirea sa de a schimba morfologia lumii. Este tânăr, puternic și a dovedit cu prisosință că o poate face. Cu el, istoria pare Înscrisă ferm pe acel făgaș pozitiv și generos al evoluției despre care vorbeam la Început. Și tocmai acum, ca și când, pe neașteptate, ceva sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
de seamă contribuție pe care v-o revendicați În domeniul istoriei. Din perspectiva Centrului Însă, ați impresionat prin capacitatea de a depista, dincolo de aparența hazardului, nota comună și mecanica specifică ale unor fenomene distanțate În timp și extrem de diferite ca morfologie propriu-zisă. - Înțeleg trimiterea, nu e cazul să vă pierdeți În amabilități. - Perfect. Mister Adam, aveți un simț al evenimentelor În mișcare deosebit. Nu știu dacă provine din intuiție, din știință sau dintr-o anume logică filozofică aplicată la istorie. Important
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
circulat numai pe vreme bună, când era uscat; pe timp ploios, circulația cu carele de transport era posibilă doar dacă se foloseau mai multe perechi de boi sau cai. Cauza-cauzelor stă în structura geomorfologică a solului care se încadrează în morfologia de ansamblu a Podișului Central Moldovenesc în care se încadrează și Colinele Tutovei. Relieful actual care s-a format treptat prin retragerea apelor mărilor neo-pliocene spre actualul bazin al Mării Negre, fiind derivat din vechile câmpii sarmato-pliocene, înălțate spre sfârșitul pliocenului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ar fi subgrupurile unui grup, independent de faptul că sunt un loc de elemente, de "atomi". 2. Caracterul exhaustiv al cercetării. Aceasta înseamnă determinarea completă a unui "ontos", a unei ființe matematice, prin câteva din proprietățile ei. * Așadar, o întreagă morfologie matematică. Dar unde este "beletristica", literatura creatoare matematică? Nimeni nu tăgăduiește oportunitatea poeților filologi: un Malherbe, un Moréas. Însemnătatea lor e garantată însă tocmai de raritatea unor atari apariții. "A statua un înțeles mai curat rostirii tribului" e o înaltă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de la pictură și poezie (a poetului I.O.Nemeș, n.n.) s-a făcut firesc, spontan. Experiența picturală l-a ajutat să înțeleagă mai bine sintaxa haiku-ului cu accentele puse pe vizual și muzical deopotrivă ( ... Motivele lirice care structurează tematic morfologia haiku-urilor din volumul „Nisipul umbrelor” sunt: norii, curcubeul, fulgii de nea, pescărușii, cerul, păsările călătoare, lebăda, ploaia, pădurea, copacii, luna, stelele, corăbiile, resentimentul morții la plecarea celor dragi: „In casa goală / pereții mă apasă. / Mor anii mei” Haiku-urile
ION ONUC NEMEŞ-VINTILĂ: POEME HAIKU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 596 din 18 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/364268_a_365597]
-
sintacmei poetice apare astfel mai evidentă, fără să fie trecut pe linia a doua caracterul decisiv pe care îl are substituirea. Această metodă dovedește unitatea substanțială a tuturor mijloacelor poetice în măsura în care toate înseamnă o substituire. Fiecare epocă literară - pe linia morfologiei culturii-o consider un sistem de relații între diversele sale caracteristici, a căror ultimă motivare constă într-un nucleu central sau o intuiție radicală, responsabilă de întreg ansamblu. În acest context poezia postmodernistă se caracterizează de un individualism acut, izvor
CRESTOMAȚIA MIJLOC DE PROMOVARE A LITERATURII ÎN NĂSĂUDUL ÎNCĂRCAT DE ISTORIE, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367570_a_368899]
-
noroc, basm popular cules de Tudor Pamfile, volumul Basme populare, Editura Blassco, București, 2006. 22 Prâslea cel voinic și merele de aur, basm românesc cules de Petre Ispirescu, volumul Povești nemuritoare, Editura Tineretului, București, 1968. BIBLIOGRAFIE 1. Vladimir Iakovlevici Propp, Morfologia basmului, București, Editura Univers, 1970. 2. Orlando Balaș, Reprezentări ale feminității în eposul germanic medieval, Cluj Napoca, Editura Echinox, 2007; 3. Saga despre Njal, traducere Ioan Comșa, București, Editura pentru literatură universală, 1963; 4. Trei saga islandeze, traducere Valeriu Munteanu, București
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
și le supunem) gramaticii noastre, ele sunt românești, pentru că primesc trăsături românești. Le romanizăm atât la nivel morfologic, cât și sintactic (relațiile, funcțiile, topica) sau fonetic. Poate că termenul „frangleză” a fost compus în glumă. Dar frangleză poate exista fiindcă morfologia nominală a limbii franceze cunoaște o variațiune minimală, substantivele necăpătând alt look, cu excepția pluralului, dar și pluralul, majoritar în „-s”, din franceză este același cu pluralul exclusiv în „-s”, din engleză, nerezultând, în cazul împrumuturilor, vreo acomodare a termenului străin
ROMGLEZĂ? – NICIODATĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367132_a_368461]
-
sine, ci își calculează bine, cu luciditate, expresia - de unde rezultă o poezie (a cărei calitate cu totul elegiacă este discutabilă) limpede și iradiantă, eufonică, splendidă și, mai ales, filozofică - mizând mult pe intuiția lectorului, dar încurajând și fantezia acestuia. FONOLOGIA. MORFOLOGIA Simpla deplasare a punctului de intensitate a unui cuvânt (acțiune de reașezare în ordinul ponderabilității) întărește centrul de greutate al semnificației acestuia. Ritmul - element de prin rang în veritabila versificație - este dependent, se știe, de alternanța silabelor accentuate și neaccentuate
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
următoarele teme de dezbatere: Migrație și identitate românească: trecut/prezent/viitor Culturi în „mișcare”: repercusiuni ale migrației în spațiul lingvistic și literar românesc Itinerarii ale migrației românești contemporane: teme și perspective Migrație și memorie Experiența alterității: studii de imagologie, sociologie, morfologia culturii Diaspora românească: identitatea ca exercițiu al memoriei România prin ochii diasporei (reflecții la nivel sociocultural) Contacte literare din perspectiva traducerilor românești peste hotare Știința ca migrație a ideilor: sincronizarea filologiei românești cu cercetarea de profil europeană Vă invităm ca
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMÂNĂ „A. PHILIPPIDE” DIN IAŞI ORGANIZEAZĂ A X-A EDIŢIE A SIMPOZIONULUI ANUAL INTERNAŢIONAL de OFELIA ICHIM în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367143_a_368472]
-
Acasa > Literatura > Proza > 11, MORFOLOGIA UNEI ZILE DE IARNĂ Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Minus opt grade. Ger. Și zăpadă de 15-20 de centimetri grosime. Ora 7 și 54 de minute. Îmi beau cafeaua matinală
11, MORFOLOGIA UNEI ZILE DE IARNĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363602_a_364931]
-
poveste. Sonetul a fost scris în data de 5 august 1968. Pe atunci, eu aveam 10 ani. Astăzi, numai tăcerea ar putea continua acest poem superb. Ridică-te, Costele, noapte bună, Radule! Costel Zăgan, ALTER EGO (11) Referință Bibliografică: 11, MORFOLOGIA UNEI ZILE DE IARNĂ / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1854, Anul VI, 28 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
11, MORFOLOGIA UNEI ZILE DE IARNĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363602_a_364931]
-
și mai ales al clasicității, cu toate că poezia sa are rădăcinile în noul curent proglomodern, teoretizat de subsemnatul în urmă cu optsprezece ani. Pentru Teodor Barbu, cuvântul este vehicul poetic, care înglobează în el sentimente, supra-cuvântul, sau necuvântul. Se integrează unei morfologii pure, nefiind elementul primordial, al poeziei, ci al poeziei așa cum se naște ea, nenoțional și cu direcție precisă:” Ce poet să fiu?.../ acolo, un om oarecare/ cu sentimente neclare/ și încă viu ... ”( Nedefinit). Poezia lui Teodor Barbu are ca sursă
TEODOR BARBU SAU ARTA DE A NE CONVINGE FRUMOS ÎN SITUAŢIA GLISĂRILOR POTENŢIALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365816_a_367145]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > EXILUL CUVÂNTULUI Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 335 din 01 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Exilul cuvântului (proză poetică) Lui Andre Neher, acest compendiu Morfologia peisajului, a pasajului și a pajului, Creațiunea înseamnă tăcere, Supunerea celui nesupus, Zicere fără contrazicere, Emergența tăcerii, tăcerea în aventură, iubitele mele, Ruth și Esthera, Iosif cel vândut ca sclav, Complotul nereușit al lui Iov, Autoînvinovățirea ca formă de lașitate
EXILUL CUVÂNTULUI de BORIS MEHR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350928_a_352257]
-
Avea 48 de ani și a lăsat cu limbă de moarte un îndemn cutremurător, cu adevărat demn de un mucenic: “Să nu ne răzbunați!”. Principalele publicații ale lui Mircea Vulcănescu sunt următoarele: Teoria și sociologia vieții economice. Prolegomene la studiul morfologiei economice a unui sat (1932) • În ceasul al 11-lea (1932) • Cele două Românii (1932) • Gospodăria țărănească și cooperația (1933) • Războiul pentru întregirea neamului (1938) • Înfățișarea socială a două județe (1938) • Dimensiunea românească a existenței (1943) Câteva dintre acestea au
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]
-
sintacmei poetice apare astfel mai evidentă, fără să fie trecut pe linia a doua caracterul decisiv pe care îl are substituirea. Această metodă dovedește unitatea substanțială a tuturor mijloacelor poetice în măsura în care toate înseamnă o substituire. Fiecare epocă literară - pe linia morfologiei culturii-o consider un sistem de relații între diversele sale caracteristici, a căror ultimă motivare constă într-un nucleu central sau o intuiție radicală, responsabilă de întreg ansamblu. În acest context poezia postmodernistă se caracterizează de un individualism acut, izvor
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356125_a_357454]
-
Acasa > Literatura > Proza > 3. MORFOLOGIA UNEI ZILE DE IARNĂ Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1879 din 22 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Minus opt grade. Ger. Și zăpadă de 15-20 de centimetri grosime. Ora 7 și 54 de minute. Îmi beau cafeaua matinală
3. MORFOLOGIA UNEI ZILE DE IARNĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370670_a_371999]
-
și poveste. Sonetul a fost scris în data de 5 august 1968. Pe atunci, eu aveam 10 ani. Astăzi, numai tăcerea ar putea continua acest poem superb. Ridică-te, Costele, noapte bună, Radule! Costel Zăgan, 58 (3) Referință Bibliografică: 3. MORFOLOGIA UNEI ZILE DE IARNĂ / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1879, Anul VI, 22 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
3. MORFOLOGIA UNEI ZILE DE IARNĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370670_a_371999]
-
și de dincoace de „rafinăriile“ stilistice, își profilează o aleasă structură, o geometrie de cristal; părții întâi, a nervului terestru, cu «1. Cel care a murit despre cel care nu s-a născut», «2. Nervul terestru», «3. Fonetica terestră», «4. Morfologia terestră», «5. Sintaxa terestră», i se lămuresc „direcționările“ / „simetriile“, „limitele tragice“, din partea a II-a, a nervului divin: «1. Cel care nu s-a născut despre cel care a murit», «2. Nervul divin», «3. Cântecul», «4. Cântărețul», «5. Sensul»: Iată
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
sintacmei poetice apare astfel mai evidentă, fără să fie trecut pe linia a doua caracterul decisiv pe care îl are substituirea. Această metodă dovedește unitatea substanțială a tuturor mijloacelor poetice în măsura în care toate înseamnă o substituire. Fiecare epocă literară - pe linia morfologiei culturii-o consider un sistem de relații între diversele sale caracteristici, a căror ultimă motivare constă într-un nucleu central sau o intuiție radicală, responsabilă de întreg ansamblu. În acest context poezia postmodernistă se caracterizează de un individualism acut, izvor
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357993_a_359322]
-
sintacmei poetice apare astfel mai evidentă, fără să fie trecut pe linia a doua caracterul decisiv pe care îl are substituirea. Această metodă dovedește unitatea substanțială a tuturor mijloacelor poetice în măsura în care toate înseamnă o substituire. Fiecare epocă literară - pe linia morfologiei culturii-o consider un sistem de relații între diversele sale caracteristici, a căror ultimă motivare constă într-un nucleu central sau o intuiție radicală, responsabilă de întreg ansamblu. În acest context poezia postmodernistă se caracterizează de un individualism acut, izvor
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344718_a_346047]
-
actuale (inclusiv pentru locuitori/interlocutori aflați în dificultate sau în situații de risc social). Repere în teoria limbii și a limbajului; limba ca sistem de semne; raportul limbă-vorbire: delimitări conceptuale și terminologice • Fonetica limbii române; ortografie și ortoepie • Vocabular • Elemente de morfologie și sintaxă a limbii române • Redactare • Lectură Matematică și științe • Elemente de teoria mulțimilor • Numere naturale, sisteme de numerație, operații cu numere reale, proprietăți, ordinea operațiilor • Ecuații și sisteme de ecuații • Rapoarte și proporții, procente, mărimi direct/invers proporționale • Unități și
METODOLOGIE din 20 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293490]
-
și relativismul. Acum, avem în față o varietate stilistică, exprimată pe diferite registre epice, determinate de genurile abordate: roman, eseistică, încercări critice, interviuri, memorialistică confesivă, povestiri, dar și un buchet de raze poetice. Însă, sub raportul conținuturilor, compozițiile aparțin unor morfologii și ritmologii inedite. Romanul „Ultimul om” dar și „Chipuri de apă” sau „Formula matematică a iubirii” captivează printr-o originară arhitectură meditativă. Tematica este orientată prin valoarea intuiției de cunoaștere. Deschiderea romanescă este marcată de caracterul polemic, tensional al cuplului
O ORIGINALĂ ARHITECTURĂ MEDITATIVĂ ÎN OPERA ELIZEI ROHA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 677 din 07 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359851_a_361180]
-
ca tipologie a măsurilor - v. Tabelul 30. Între acestea, măsurile cele mai relevante de tip win-win (care susțin atingerea obiectivelor ambelor directive) sunt M31- RO17, M31-RO19 și M33-RO36, acestea fiind acele măsuri de asigurare a conectivității laterale, îmbunătățire a morfologiei malurilor și zonei ripariene, care au și rolul de reducere a riscului la inundații. În cadrul PMRI Mureș, situația acestor măsuri win-win este prezentată în cele ce urmează (situația fiind indicată pentru alternativa preferată / recomandată): – 6 măsuri de tipul
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290921]