273 matches
-
în cea mai socială și mai spectaculoasă dintre artele verbale. Nu e de mirare că prozatorul a scris relativ puțin. Cea mai mare parte a creației sale nuvelistice, rod al unui deceniu și ceva , datează din perioada 1883-1894 (vezi Iancu Moroi, Zobie, Bursierul, Liniște, Domnul Vucea, Paraziții etc.). înainte de a fi ajuns „pe culmi", bineînțeles pe cele sociale, Delavrancea a reușit să închege într-un număr restrîns de pagini o lume proprie, în bună măsură inedită, și care concentrează tendințele novatoare
Complexele avocatului de succes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6211_a_7536]
-
documentar. In schimb, ceva mai interesantă devine ambiția lui Delavrancea de a introduce în proza românească vibrația marelui oraș, a Bucureștiului; Parisul, orașul tentacular, arunca astfel o primă umbră peste România, umbră datorată tot naturalismului. Mahalaua Grădinii Icoanei în Iancu Moroi, centrul capitalei sufocat de o vară caniculară în Paraziții, străzile parcurse de Iorgu Cosmin de la grădina de vară, unde se cîntau romanțe de Cavadia, pînă acasă (pe Calea Victoriei, pe lîngă Biserica Crețulescu, pe Academiei), discuțiile balzaciene între tinerii eroi din
Complexele avocatului de succes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6211_a_7536]
-
un fel de medic chirurg. Iar de povestit a povestit, la rândul său, multora despre strigoi, inclusiv străinilor. În perioada 1990-1995, a făcut tot timpul teren pentru a aduna date. Astfel a ajuns să scrie chiar două cărți despre strigoi, moroi, priculici și Fete ale Pădurii. Prima, „Șapte eseuri despre strigoi”, a publicat-o în 1998, la Editura „Marineasa” din Timișoara, iar cea de-a doua, „Pentru o mitologie difuză”, în 2000, la aceeași editură. Consideră că cea mai mare realizare
Agenda2003-42-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281606_a_282935]
-
se pare că nu îi mai sperie pe locuitorii acelui sat; deja oamenii se amuză când sunt vizitați de nea Mărin. În fine, parcă aș crede și parcă nu în chestiile astea. La bunicii mei în sat strigoii erau numiți moroi. Dacă în timpul celor trei zile de priveghi mortul nu este păzit cum trebuie și trece o pisică peste el, cică se transformă în moroi, care s-ar întoarce să-și ia cu el în lumea de dincolo și familia. Pe
Agenda2003-42-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281606_a_282935]
-
aș crede și parcă nu în chestiile astea. La bunicii mei în sat strigoii erau numiți moroi. Dacă în timpul celor trei zile de priveghi mortul nu este păzit cum trebuie și trece o pisică peste el, cică se transformă în moroi, care s-ar întoarce să-și ia cu el în lumea de dincolo și familia. Pe 21 septembrie, intervine Weet-weet: „Cred în strigoi, fantome și chestii de genul ăsta... dacă o să îi văd... altfel nu cred... Poate li s-a
Agenda2003-42-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281606_a_282935]
-
lumea de dincolo și familia. Pe 21 septembrie, intervine Weet-weet: „Cred în strigoi, fantome și chestii de genul ăsta... dacă o să îi văd... altfel nu cred... Poate li s-a întâmplat altora, mie nu, așa că nu am motive să cred... Moroi știam că sunt copiii care au murit fără a fi botezați... acum, fiecare cu ideile lui... Despre moroi, priculici, bosorcoi, vampiri... În Bucovina și nordul Moldovei, moroi este un „copil mort nebotezat care, după credința poporului, s-a făcut strigoi
Agenda2003-42-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281606_a_282935]
-
ăsta... dacă o să îi văd... altfel nu cred... Poate li s-a întâmplat altora, mie nu, așa că nu am motive să cred... Moroi știam că sunt copiii care au murit fără a fi botezați... acum, fiecare cu ideile lui... Despre moroi, priculici, bosorcoi, vampiri... În Bucovina și nordul Moldovei, moroi este un „copil mort nebotezat care, după credința poporului, s-a făcut strigoi și vine noaptea de o chinuiește pe maică-sa”, spune Otilia Hedeșan în cartea sa „Șapte eseuri despre
Agenda2003-42-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281606_a_282935]
-
li s-a întâmplat altora, mie nu, așa că nu am motive să cred... Moroi știam că sunt copiii care au murit fără a fi botezați... acum, fiecare cu ideile lui... Despre moroi, priculici, bosorcoi, vampiri... În Bucovina și nordul Moldovei, moroi este un „copil mort nebotezat care, după credința poporului, s-a făcut strigoi și vine noaptea de o chinuiește pe maică-sa”, spune Otilia Hedeșan în cartea sa „Șapte eseuri despre strigoi”. După o altă explicație, moroi este „un strigoi
Agenda2003-42-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281606_a_282935]
-
și nordul Moldovei, moroi este un „copil mort nebotezat care, după credința poporului, s-a făcut strigoi și vine noaptea de o chinuiește pe maică-sa”, spune Otilia Hedeșan în cartea sa „Șapte eseuri despre strigoi”. După o altă explicație, moroi este „un strigoi/.../ despre care se crede că ar proveni dintr-un copil mort nebotezat, ucis sau înmormântat de viu”. În majoritatea zonelor ardelene, în primul rând în Țara Moților și în Pădurenimea Hunedoarei, moroi - câteodată cu forma de moroiniță
Agenda2003-42-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281606_a_282935]
-
strigoi”. După o altă explicație, moroi este „un strigoi/.../ despre care se crede că ar proveni dintr-un copil mort nebotezat, ucis sau înmormântat de viu”. În majoritatea zonelor ardelene, în primul rând în Țara Moților și în Pădurenimea Hunedoarei, moroi - câteodată cu forma de moroiniță - „sunt de ia laptele de pe la vaci”, spre deosebire de strigoi, „morții care ies din mormânt și revin acasă”. „Priculici este același lucru ca la francezi Loup garou; ei cred că oamenii se pot schimba în lupi și
Agenda2003-42-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281606_a_282935]
-
pastila devine un hap picant: Când te-nconjoară personaje sumbre/ să-ți țină companie până-n zori/ cu ale lor insidioase umbre,/ vei încerca, bag' sam', să le omori.../ Dar n-o să poți a le veni de hac/ când vin, precum moroii din morminte/ în grup compact și gata de atac.../ Nu râde, bă, citește înainte!/ Cum? Zici că tu habar n-ai să citești?!/ ... și nici nu știi silabisi cuvinte?!/...și chiar de-ai ști, tot n-ai citi povești?/ Atunci
Un liric satiric by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9548_a_10873]
-
încheiere - pentru valoarea sa pitoresc-senzaționalistă - înregistrarea termenului "tehnic" urcelnic : "gaură prin care iese și intră strigoiul în mormînt". Cuvîntul este ilustrat prin două citate din instructiva broșură a lui N. I. Dumitrașcu, Strigoii. Din credințele, datinile și povestirile poporului român, 1929): "Moroii, tot timpul săptămânii, pleacă din mormânt, făcându-și gaură - un urcelnic - cât șarpele de largă"; Avea și urcelnic pe care ieșea!", la care se adaugă cîteva alte atestări ulterioare. Etimologia cuvîntului nu e lămurită, dar se sugerează o posibilă legătură
De la «u» la «uzuș», prin «urcelnic» by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14170_a_15495]
-
pe care ieșea!", la care se adaugă cîteva alte atestări ulterioare. Etimologia cuvîntului nu e lămurită, dar se sugerează o posibilă legătură cu urcoi (sau urgoi), urcoaie (urgoaie) sau urgoaică - cuvinte din aceeași sferă semantică - cu sensul "strigoi, duh rău, moroi"; urcoi ar fi la rîndul său raportabil la termenul latinesc orcus "spirit din infern".
De la «u» la «uzuș», prin «urcelnic» by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14170_a_15495]
-
vreme se auzi un pocnet, ca și cum cineva meșterea din interior la portiera mașinii. - Văleu, Doamne! icni Iadeș. S-au întors rușii! Își întoarse capul într-o parte, de parcă se aștepta să vadă chipul îngrozit al lui moșu-su, pus în fața moroilor cu stea roșie în frunte. Dar nu era nimeni altcineva, fața îngrozită era doar a lui și ochii i se făcură cât cepele când văzu portiera deschizându-se de-a binelea și o siluetă strecurându-se prin deschizătură cu o
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
le pun în evidență ridicolul involuntar: „Nicolae Bălcescu ieșind din cavou fix în mijlocul fântânii la Piața Pache Protopopescu” (rezistenta.net). Încercarea de a stabiliza câte un nume neoficial se poate vedea într-un fragment care asociază ultimele două cazuri: „autorul Moroiului de la Izvorul Rece, al Ospătarului de la Herăstrău” (consumator online.ro). Inventivitatea onomastică s-a manifestat, în ultimele săptămâni, în legătură cu statuia Împăratului Traian, de Vasile Gorduz, recent amplasată pe treptele Muzeului Național de Istorie. Atitudinea persiflantă a trecătorilor și a comentatorilor
Nume de statui by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4651_a_5976]
-
-n sine pe drepte căi, de pietre și metale. Kratofanii sublime! Și voi pleca! Și-i voi iubi pe cei ce m-au urât cu setea cuvântului pe buze, iarna - prizonier fără voie, într-un cerc magic, nedesenat, bântuit de moroi, de strigoi, de pricolici, de iazme și iele! Sufletul meu, rătăcit de iubire va răsări odată cu soarele. Voi lua prânzul mic cu zorelele, prânzul mare cu anemonele, la amiază voi sta cu gladiolele, la cină nu voi merge, la chindii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
osîrdie isprăvi ale iscusitului Zăpodie dau la iveală, pe lîngă spectacolul lingvistic, un remarcabil spirit ludic și o extraordinară inventivitate atunci cînd este vorba de a născoci creaturi fantastice, animale desprinse parcă din bestiariile medievale, știme viclene, dulfi procleți, caloieni, moroi, baba-cloanțe, gheșperițe, toate existînd - mai e nevoie să o spunem? - în și prin limbaj: "Și Zăpodie urcă îmbrîncind hulubi de fel mîncătot/ hărpii măgăoaie cîte-un nătîicot/ pajeri cu trei ciocuri ulii cocoșați/ vulturi suri cu rîvnă la ciupit ficați/ ciufi
Femeile mănîncă bărbați? by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15672_a_16997]
-
-n sine pe drepte căi, de pietre și metale. Kratofanii sublime! Și voi pleca! Și-i voi iubi pe cei ce m-au urât cu setea cuvântului pe buze, iarna - prizonier fără voie, într-un cerc magic, nedesenat, bântuit de moroi, de strigoi, de pricolici, de iazme și iele! Sufletul meu, rătăcit de iubire va răsări odată cu soarele. Voi lua prânzul mic cu zorelele, prânzul mare cu anemonele, la amiază voi sta cu gladiolele, la cină nu voi merge, la chindii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
-n sine pe drepte căi, de pietre și metale. Kratofanii sublime! Și voi pleca! Și-i voi iubi pe cei ce m-au urât cu setea cuvântului pe buze, iarna - prizonier fără voie, într-un cerc magic, nedesenat, bântuit de moroi, de strigoi, de pricolici, de iazme și iele! Sufletul meu, rătăcit de iubire va răsări odată cu soarele. Voi lua prânzul mic cu zorelele, prânzul mare cu anemonele, la amiază voi sta cu gladiolele, la cină nu voi merge, la chindii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
așa, că e moartă! - Îți înscrii averea în colectiv? - Ce să fac, mama?! Păi, eu de înscris sunt? și-apoi nu e averea mea! Vreți să mă audă cumva aia din groapa? Odată se sucește în tron și se face moroi, de mă trezesc noaptea cu ea în pat. Ce știidumneata? Nai văzut-o când a murit? Au, Doamne, ăsta mi-ar trebui! Uite cum tremura carnea pe mine, numai când mă gândesc! - Înseamn-o, ba, nu vezi că toaca ceva mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
asupra ei toată răutatea universului. Dar acum, preocupat, nu-și mai amintea asta, după cum uită și netrebnica închipuire care prin repetare copi lărească ajunsese să capete consistența realității: ușa de lemn a closetului e smucită într-o parte și un moroi intră încet peste el, puțind a amoniac și răcnind, apoi îl strânge pe Celebi în brațele sale moi, de mort, și-l mușcă de față. Mațele lui Celebi se strângeau atunci într-o nucă dureroasă, iar el își trăgea febril
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
se desfacă cu un zvâcnet. Simțind că e gata să se slobo zească în pantaloni, bâțâindu-se, aprinse lanterna. O scăpă în aceeași secundă când, în lumina tremurătoare, văzu arătarea pe care o visase de atâtea ori în mirosul closetelor. Moroiul descompus îl privea din găvanele goale, mestecând fâșii de carne cu dinții neaco periți de buze. Străfulgerarea de-o clipă îi arătă lui Celebi ceea ce înțelegea acum că fusese pregătit o viață întreagă să vadă. Atunci căscă gura și, îngrozit
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
bolboroseală și un fel de plâns ce se apropiau. Se lăsă atunci și pe coate și așteptă dârdâind. în clipa în care un trup mort se frecă de peretele capelei, crezu că o să leșine. Dar propria-i putreziciune unsă împiedica moroiul să urce, și trupul său masiv, de carne dospită, aluneca precum un calup de grăsime pe lemnul peretelui. Când îi auzi gemând, venind din toate părțile, Celebi înțelese că e încolțit. Lovi cât putu în capul celui care încerca să
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
și fuga scâlciată a stricăciunilor, ce se supuneau poruncii de a merge să se întindă înapoi la locurile lor. Celebi nu albi, ori poate că noroiul ce-l acoperea din cap până-n picioare și-l făcea să semene cu un moroi ascundea semnul că cel ce mergea acum spre sat, în zori, clătinându-se și mișcând încet din cap, trăsese o spaimă ce nu putea fi pusă în cuvinte. Așa mergea Celebi, frânt, cu capul atârnând și cu pielea frunții în
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
de loviturile deznădăjduite de furcă și-i apucau în cele din urmă de chica făcută măciucă, le smulgeau mâinile și picioarele ca la lăcuste și le rodeau cu dinții ceafa până la os. Murind de frică, mulți săteni trecură de partea moroilor, zdrobindu-și mai întîi nevestele și copiii, iar apoi, cu ochii sticloși și tremurând din încheieturi, sucind gâtul câinelui din bătătură și bîndu-i sângele negru. În noaptea aceea începu să ningă cu fulgi mari și moi, care se topeau în
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]