18,554 matches
-
liber ca să poată servi de hrană fiarelor sălbatice, încât vreme de mai multe zile au putut fi văzuți mulți oameni împlinind această poruncă sălbatică și barbară, păzind de departe ca pe ceva vrednic de laudă faptul ca nu cumva vreun mort să fie răpit, în schimb fiarele sălbatice și câinii ori păsările răpitoare să poată ciopârți ici-colo din mădularele omenești. Întreg orașul, de jur împrejur, era presărat cu măruntaie și oase omenești, încât nici chiar celor care mai înainte nutriseră ură
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
lanțuri vrednice de sfinți, care sunt diademe ale celor ce au fost cu adevărat aleși de Dumnezeu și de Domnul nostru.” (Sf. Policarp al Smirnei, Epistola către filipeni, cap. I, 1, în PSB, vol. 1, p. 249) Atitudinea martirilor în fața morții „Vă rog să nu-mi arătați o bunăvoință nepotrivită. Lăsați-mă să fiu mâncare fiarelor, prin care pot dobândi pe Dumnezeu. Sunt grâu al lui Dumnezeu și sunt măcinat de dinții fiarelor, ca să fiu găsit pâine curată a lui Hristos
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cu acest nume, ci, dacă vreodată cineva dintre noi îi numea astfel prin scris sau prin cuvânt, ei ne mustrau cu asprime. Căci ei dădeau cu bucurie numele de martir lui Hristos, credinciosului și adevăratului mărturisitor, Cel dintâi născut din morți și începătorul vieții în Dumnezeu (Fap. 3, 15; Apoc. 3, 14; 1, 5; Col. 1, 18). Și, amintind de martirii care șiau dat sufletul prin chinuri, ziceau: Aceia sunt, într-adevăr, martiri, pe care Hristos ia învrednicit să-i ia
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
să le spunem acest nume, ci dacă vreodată careva dintre noi îi numea martiri în grai ori în scris, ei ne mustrau amarnic. Căci ei rezervau acest nume numai lui Hristos, singurul martor adevărat și credincios, cel dintâi născut din morți, începutul vieții în Dumnezeu. E drept că își aminteau de martirii trecuți din această lume și ziceau: Aceia da, sunt într-adevăr martiri, pe care Hristos i-a învrednicit să-i ia la Sine prin mărturisire, pecetluind cu moartea mucenicia
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
singure limbi, ci suprimând-o a deschis în locul ei și împreună cu ea mii de guri; iar celălalt s-a înfricoșat și atunci îndată după înjunghiere - căci frica îi zdruncina atât de mult conștiința, încât a crezut că a înviat din morți și făcea minuni -, și acum și în tot timpul și toată lumea după aceea atât prin el însuși, cât și prin alții. Căci oricine citește această Evanghelie spune: Nu Ți este îngăduit să o ai pe femeia lui Filip, fratele tău
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
au suferit mucenicia pe timpul lui Iulian Apostatul, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 361) „Moaștele sfinților sunt pline de har duhovnicesc. Dacă pe vremea lui Elisei s-a întâmplat aceasta, că un mort atins de oasele lui Elisei a sfărâmat legăturile morții și s-a întors iarăși la viață, cu atât mai mult acum, când harul este mai îmbelșugat, când lucrarea Duhului este mai multă, poți dobândi de la moaștele sfinților multă putere dacă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
putea, din nou, vorbi. "Firesc, și simplu, și uman". Recuperez, de aceea, firescul din paginile memorialistice ale lui Peltz. Călătoriile lui Slavici, pe care Peltz le-a ascultat povestite, istorisirile despre cărți vechi, scoțînd din el pe anticarul amator, impresia morții aceluiași Slavici. Pe urmă, munca la Gazeta ilustrată, înflorind fotografiile cu texte explicative, și întîlnirea cu Rebreanu. Ceva din atmosfera de la Sburătorul, tablou de epocă pe care vremurile de după '60 nu-l deranjează deloc, trece prin rînduri. Lume literară nesiluită
Cu voi... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10470_a_11795]
-
pe cealaltă față a prozei. Sigur că optzeciștii ar protesta, probabil, energic, față cu așa trimitere, dar "viața subreală" de care se face vorbire este ecoul, trecut prin multe cămări, al unui vers de Blaga: "cine are în adînc, pe la morți vreo rădăcină...". Fântâneru practică un animism mai delicat, de pastelist letargic cu neașteptate, nevoite pusee de vitalitate: "La o parte, la stînga, petuniile gingașe mă întărîtă. Îmi sug cu roșul lor nervii. Foile sînt prea late. Mă aplec; apropii obrazul
Un om obosit by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10512_a_11837]
-
Înaltul prelat a aprins o lumânare, a îngenunchiat și s-a rugat pentru sufletele celor pieriți în flăcări. Ar trebui să ne fie rușine, și Guvernului, și instituțiilor statului, și bisericilor, nouă tuturor, și trebuie să le cerem iertare celor morți că nu am fost în stare să facem ce trebuia (...) Cred că nu am lucrat indeajuns noi, bisericile, ca să schimbăm ceva în modul nostru de a gândi, de a raționa. Nu am făcut mare lucru să schimbăm ceva nu am
Ce n-a făcut Patriarhul Daniel, a făcut Arhiepiscopul Romano-Catolic, Ioan Robu. El a mers și a îngenuncheat la Clubul Colectiv și s-a rugat pentru victime [Corola-blog/BlogPost/94297_a_95589]
-
năclăite de sânge, placenta era sfîșiată, ca o cățea turbată, de mîinile învățătoarei, doamna cu mustăcioară, care pînă mai ieri ținea isonul în strana mănăstirii Coșula, cerul era o oglindă acoperită de prosoape negre, cum se face de regulă cînd morții ies din spatele ei prin argintul acoperit de smoală și vor să se mai joace cum n-au făcut când ar fi putut-o face - Karl avea trompetă și nimeni nu îndrăznea să i-o ia, zgomotele erau adunate în note
MASA by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/3693_a_5018]
-
iar. Presupuneri ca soarele în deltă printre lotci care se leagănă în sus și-n jos și trestii care balansează la dreapta și la stânga. Răsărit în care-mi simt viața pulsând și-ncep să cred că a te chema din morți e o piesă fluierată pe-o scenă de provincie. Sărac cât o odaie, bogat cât o masă de scris, lăudându-mă cu moartea ta din care nu pot să te scot, am pierdut cheia, am uitat-o pe dinafară mi-
REQUIEM in memoriam Ioșca Naghiu by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/3758_a_5083]
-
străzile de altădată meteahnă a cerului fără voie strecurat în viețile noastre oare ce metehne au spațiile pe unde peregrinezi dacă te oprești undeva poți oare să mi-o și comunici în faldurii de flori și fructe ai unui pom morții pot să revină măcar ca mireasmă? îți vei încerca firescul pe spatele unei cărți poștale printre cuvintele scrise în grabă de cel ce ai fost pe pământ suprapuse lumini care trebuiau să rezolve anii neîntâmplați în piept tot ce ai
REQUIEM in memoriam Ioșca Naghiu by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/3758_a_5083]
-
încă înainte de cutremur înainte ca vocea adâncului să rostească primul ei cuvânt preambul al înțelegerii care va veni și-al disparițiilor care vor urma pe creste de munți vertiginoase umbre vor aminti ce îi desparte pe cei vii de cei morți izvoarele sunt jurăminte strâmbe pentru cei legați de respirație extatice itinerarii pentru cei ce călătoresc nencetat morții și copiii au în comun doliul prețios al apei morții și copiii se scaldă își trag pe ei o pieliță din aurul întregii
REQUIEM in memoriam Ioșca Naghiu by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/3758_a_5083]
-
veni și-al disparițiilor care vor urma pe creste de munți vertiginoase umbre vor aminti ce îi desparte pe cei vii de cei morți izvoarele sunt jurăminte strâmbe pentru cei legați de respirație extatice itinerarii pentru cei ce călătoresc nencetat morții și copiii au în comun doliul prețios al apei morții și copiii se scaldă își trag pe ei o pieliță din aurul întregii rezerve lichide a universului dacă mori copil ești aspirat de bureții pădurilor lunare prin sporii lor pe
REQUIEM in memoriam Ioșca Naghiu by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/3758_a_5083]
-
Nicolae Prelipceanu dacă aș scrie și eu cum se face astăzi despre întâlniri cu amici ar reînvia o mulțime de morți de altădată și ar trebui să-i car în spinare pentru că poate ei au și uitat să meargă ar trebui să-i învăț eu ca pe niște copii de un an și ce circ ar ieși dacă ar trebui să
email întârziat by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/3828_a_5153]
-
cu anunțuri telefonice unde decesul tău a fost plătit cu cafeaua și țigările mele nu neapărat în această ordine pentru că nu există așa cum nu există întotdeauna un salut înainte de plecare *** mama mă sună din cimitir și-mi spune am numărat morții de anul acesta „n-ai ce face” îi răspund 17 au murit până în noiembrie și mai este o lună până la sfârșitul lumii „n-avem ce face” îi zic sigur că avem ce face mă contrazice eu fac în fiecare zi
Poezii by Eliza Macadan () [Corola-journal/Imaginative/3916_a_5241]
-
televizor că s-au dat legi aspre pentru pornografie „cum zici tu” apoi aștept să ia în spinare pădurea de cruci uscate și să le care acasă în noaptea asta duduie focul în soba din odaia copilăriei și-i ține morții de cald *** pun cuvinte ca sarea peste răni urlu durerea toți mă privesc fără să mă audă ca după o bombă detonată între mine și ei *** rămân mereu nume goale să le umplem cu alte ființe le extragem cu ochii
Poezii by Eliza Macadan () [Corola-journal/Imaginative/3916_a_5241]
-
Mircea Stâncel o zi obișnuită sângele curs în vara asta pe șoseaua dintre aiud și teiuș ajunge și în curtea mea de la țară, aici, însă, nimeni nu mai face dragoste, inima s-a oprit, aici nebunii, puțini și ei, scot morții din case pe bandă rulantă; îmi fac o cafea și simt cum mi se deschide cerul, în timp ce cauciucul ars al roții înfrânate îmi vopsește poarta; mirosul de benzină întră în lada de zestre a mamei și-i pătează cu insistență
Poezii by Mircea Stâncel () [Corola-journal/Imaginative/3944_a_5269]
-
veghe stau fumând: toate sunt negre (cele care sunt!) umbre de umbre de la Charon cer să le primească-n luntrea-i de mister împărăția Hadesului vrând - la Styx, pe mal, de veghe stau fumând... (...ca-n Dante, șiruri vin ai morții sclavi: zdrobiți cei din războaie, tineri bravi cei ce-au căzut - dreptății străjuind - cei răstigniți și cei plătiți cu-argint cei mulți și proști, și filosofii gravi ca-n Dante, șiruri trec ai morții sclavi...) ...da! Charon mă așteaptă zi
Fumând pe malul Styxului… by Radu Cârneci () [Corola-journal/Imaginative/4578_a_5903]
-
cei răstigniți și cei plătiți cu-argint cei mulți și proști, și filosofii gravi ca-n Dante, șiruri trec ai morții sclavi...) ...da! Charon mă așteaptă zi de zi ci eu mai pufăi - bine-i a trăi chiar când ești mort! am învățat s-aștept - fără-de-timp e Timpul înțelept! - milenii strâng - orbitele mi-s vii - iar Charon mă așteaptă zi de zi... 12 decembrie 2005
Fumând pe malul Styxului… by Radu Cârneci () [Corola-journal/Imaginative/4578_a_5903]
-
ani cînd din carnea mea roșie se desprind bucăți de tencuială inexplicabile în condițiile în care nimeni nu m-a imaginat o catedrală cînd tu nu vii deși nu ne-am mai recunoaște în trupurile acestea cînd e joia unui mort care nu a vrut să aibă dreptate sau marțea unui bătrîn care iubește din inerție lupul melancolic e sfîșiat fără milă de ceilalți lupi.
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/4094_a_5419]
-
vesele la care îmi permit să nu răspund niciodată. *** plămânii mei au pierdut amintirea strigătului. vecinii îmi bat în calorifere, îi deranjez, nu le place liniștea mea. *** am scris cândva: „sunt tânăr, rup foile din calendar cu nerăbdare”. îi furam Morții bicicleta și pedalam îndrăcit până sărea lanțul. *** eram tineri și ne convenea să vorbim despre moarte. *** să desfaci o conservă de pește cu gândul la o posibilă declarație de dragoste. să cobori dintr-un autobuz în care, fără ca tu să
Poeme noi by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/4633_a_5958]
-
lumină... Și lacrimile ce îngheață Ca somnul visului pe față... Și patimile iluzorii Pe care le sărută zorii... Și ochii dragi ce nu mai văd Nicio cărare îndărăt... 1985 STRIGOII Transilvanie, pământ de cer, Leagănul meu de vii și de morți, În care mă nasc și-n care pier, Cine cobește cu glasul de fier Că ți se trage cămașa la sorți? Ce duhuri duhnind a mormânt, Cu plumbul și ura în pleoape, Mai bâjbâie-n lume strigând Că ele te
Poezie by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/4164_a_5489]
-
seif îți închizi darurile tale - la urmă și inima - de parcă nu le-ai avut niciodată să înduri cum ai putea, având ochi, cum ai putea, având auz, cum ai putea, având grai, cum ai putea, având inimă? de ce tac stelele? morții noștri dragi se uită la noi printr-o spărtură a stelelor (citește : lacrimă) și, precum Gulliver în țara Liliput, ei văd totul răsturnat au alte unități de măsură a lucrurilor noi zicem că trăim frumos singura viață care ne-a
Poezii () [Corola-journal/Imaginative/4781_a_6106]
-
Gheorghe Grigurcu Atîtea morți în jurul tău atîtea morți amețitoare abia le poți număra ori nu mai poți cum un bețiv paharele Ion Covaci Davideanu Zubașcu Mircea Iorgulescu și celălalt M (Mopete vreau să zic) și MHS cum o bufniță avangardistă mai ieri cumnatul Michi
Vîrste by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/5196_a_6521]