264 matches
-
aduse de lipoveni. Păcatele se iartă în raport cu valoarea darului, - noi îi zicem pomană. Un pescar aduce un morun imens. Cu încă trei inși îl bat în cuie, îl răstignesc de poarta de lemn a bisericii atît de colorată... (Biserica veselă)... Morunul atîrnă cu capul în jos, capul avînd aspectul unei torpile gata să fie expediată. A fost prins mai demult și ținut într-un iaz, anume, în vederea praznicului. Trebuie să fi fost un păcat greu, avînd în vedere volumul capturii. Uluirea
Praznicul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16102_a_17427]
-
prin toate prigoanele... Totul e să fii prigonit, - mai zicea veterinarul cinic și învățat din cauza singurătății în care trăia - adică să ai motiv; că p-ormă credința vine de la sine. Aveam înainte - dacă mai era nevoie - în fața bisericii și a morunului răstignit pe poarta înaltă de lemn, dovada că puritatea, orice fel de puritate, credința definitivă în ceva, mergînd pînă la jertfă, le sprijină totdeauna și le întăresc represiunile... * * Ilvi nu știa carte. Așa că recita pe de rost ce scria în
Praznicul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16102_a_17427]
-
pe la prînz. După slujbă, lumea luă masa ciocnind des pahare cu votcă înroșită. Nici măcar să zici că era acolo vreo veselie... În aer plutea ceva ca o mustrare. De căldura soarelui - că era pe la Paști și vremea se încălzise bine -, morunul răstignit începuse să se strice. Nici vorbă să taie cineva din el... "Îl mai ținem, așa, și p-ormă mîine îl tăiem și-l dăm la cîini" - spusese unul, care era cu sanepidul... Oamenii, încet, încet, cam băuți se apropiaseră
Praznicul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16102_a_17427]
-
începuse să se strice. Nici vorbă să taie cineva din el... "Îl mai ținem, așa, și p-ormă mîine îl tăiem și-l dăm la cîini" - spusese unul, care era cu sanepidul... Oamenii, încet, încet, cam băuți se apropiaseră de morunul răstignit ce căpătase o culoare albăstruie, de armament, bine uns, și își duceau degetele la nas, de duhoare. Dacă omul n-ar fi avut miros, ar fi fost ca mai înainte - morunul uriaș, cu forma lui aerodinamică amenințătoare... Cei mai mulți, contemplînd
Praznicul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16102_a_17427]
-
Oamenii, încet, încet, cam băuți se apropiaseră de morunul răstignit ce căpătase o culoare albăstruie, de armament, bine uns, și își duceau degetele la nas, de duhoare. Dacă omul n-ar fi avut miros, ar fi fost ca mai înainte - morunul uriaș, cu forma lui aerodinamică amenințătoare... Cei mai mulți, contemplînd peștele gigantic, spărgeau semințe de bostan. Tînărul teolog, cu Ilvi de mînă, priveau și ei morunul. Doar băiatul părea că mănîncă și el semințe; dar nu erau semințe; Ilvi își rodea înverșunat
Praznicul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16102_a_17427]
-
nas, de duhoare. Dacă omul n-ar fi avut miros, ar fi fost ca mai înainte - morunul uriaș, cu forma lui aerodinamică amenințătoare... Cei mai mulți, contemplînd peștele gigantic, spărgeau semințe de bostan. Tînărul teolog, cu Ilvi de mînă, priveau și ei morunul. Doar băiatul părea că mănîncă și el semințe; dar nu erau semințe; Ilvi își rodea înverșunat unghiile, scuipînd în jos cojile. Ceilalți duceau de zor mîna la gură, aruncînd cu pumnul în ea semințele de dovleac, scuipîndu-le peste bărbile lor
Praznicul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16102_a_17427]
-
compătimitor. - Măcar... măcar, mai spunea tolerant, dacă Dumnezeul vostru ar avea în vedere cît s-a muncit aici,... măcar să acorde circumstanțe atenuante respective... - hă-hă-hă! făcea binedispus. Într-un colț, se încinsese o discuție cazuistică între teolog și notarul comunei. Dacă morunul n-a fost mîncat - zicea acesta - dacă n-a trecut prin burțile oamenilor, degeaba, nu se acordă nici o iertare, păcatul nu este iertat de tot. Cel mult dacă Dumenzeu apleacă așa, o ureche, data viitoare să acorde, eventual, un rabat
Praznicul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16102_a_17427]
-
numaidecît, un spion de duzină. * Întîmplare trăită la Jurilovca și folosită într-un român, mai tîrziu. Praznicul cu daruri, pocroul lipovenesc. Mîncăruri aduse de pomană că la toti ortodocșii. Păcatele se iartă în raport cu valoarea darurilor. Un pescar aduce un coșcogea morunul. Are peste două sute de kile. Îl atîrnă cu chiu cu vai de poartă bisericii, cu capul în jos. A fost prins mai de mult, de viu, și ținut în apele unui iaz mic în vederea praznicului, să țină... Iazul, nu prea
Biserica veselă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17650_a_18975]
-
încerca să alergi într-o cușcă. Uluirea oamenilor. După darul acela neobișnuit, trebuie să fie vorba de un păcat greu. În cele din urmă, se află că e vorba de darul unui ucigaș închis. Frate-său, la dorința lui, prînzind morunul gigantic, l-a dus la biserică drept pomană. E o biserică lipoveneasca, de-a lor, colorată, ca o sală de bal cu multe lucruri țesute, împletite de mînă, vopsite în toate culorile, ca o sorcovă. Pe jos, perne frumos lucrate
Biserica veselă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17650_a_18975]
-
jucat cu Dumnezeu, - cel ce deținea condica respectivă a păcatelor speciale și mai de osîndit, o astfel de iertare, presupsă, bănuita sau numai dorită, să vină cît mai anevoie și la un preț de răscumpărare cît mai ridicat, - mizînd pe morun, ca să-și facă măcar uitată faptă care îi îngrozea pe săteni, totuși obișnuiți cu grozăviile votcii, ale nărăviților băutori de votca... Mîncărurile sînt aduse de-a valma de preoți, rînd pe rînd și depuse pe mesele rudimentare înjghebate în acest
Biserica veselă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17650_a_18975]
-
dogmelor pe care le apăraseră pe vremuri și contra mongolilor, cînd năvăliseră peste ei toți și îi ținuse robi cîteva secole; în culmea acestor prigoane, ei își dădeau foc, pe rînd. Așa că zidul acelor mîncăruri, din care făcea parte și morunul uriaș agățat la poarta că un fel de reduta principala a zidului de pîine, cozonac, brînză, carne de vita și de pește, mult peste și carafe cu vin roșu sau votca... Ca si cum acestea toate, de-ale gurii și de-ale
Biserica veselă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17650_a_18975]
-
sus cu mîinile puse streașina la ochi. Se uită la el și babele satului, conservatoare, care, atunci cînd se instalase radioficația pe străzile lor, au bombardat cu pietre cutiuțele de unde se auzeau cîntări și vorbiri nerușinate care susțineau că prinderea morunului și răstignirea lui în fața bisericii anunțau nenorociri grele pentru localnici. Deși un reporter tînăr de la un ziar din Tulcea și care nu voise să intre în biserică, pretindea că, în materie de nenorociri, alta mai grea decît aceea în care
Biserica veselă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17650_a_18975]
-
un ziar din Tulcea și care nu voise să intre în biserică, pretindea că, în materie de nenorociri, alta mai grea decît aceea în care se aflau ei, cu neputința să se mai fi găsit, ori să dea peste lume... Morunul se stricase între timp. Deși nu se făcuse încă vară și soarele nu începuse să ardă prea tare prin locurile lor stăpînite de ape bogate în viețuitoare de tot fel, vremea se încălzise deodată, după pescuirea namilei, așa încît partea
Biserica veselă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17650_a_18975]
-
și a celor ce sunt osteniți printr-o creșcere prea repede. La fusici el înlesnește cicatrizarea pneumoniilor“, dar este benefic și femeilor gravide. În fine, „copiii, cât și cei mari iau cu plăcere deliciosul vin cu extract de ficat de morun, al doctorului Vivien“. Această licoare „excită mult pofta de mâncare, înviază forțele, îmbogățește sângele și desvoltă formarea corpului“, fiind prescris „în cazuri de slăbiciune, anemie, rachitism, reumatism, boala de pele“. Este atât de bun, încât copiii îi smulg mamei lor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
apoi casă, chilii, orice va fi trebuința mănăstirii a să tocmi”. Uite, dragule, și o danie mai puțin obișnuită, făcută de Gheorghe Duca voievod la 20 octombrie 1670 (7179). Care ar fi aceea, părinte? El a dăruit mănăstirii câte cinci moruni cu icre pe an... Cine știe cine se înfrupta din aceste delicatețuri, părinte... Păi cine? De la stareț în... sus! Că bine zici, sfințite! Te-aș ruga să-mi ierți această curiozitate, dar prea mă înghesuia... Acum să trecem la treburi mai de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
comunitatea brezenilor, despre o notabilă așezare prahoveană. Mai mult, după anul 1503 legăturile comerciale cu brașovenii s-au consolidat. Astfel, pentru perioada 1505-1553, Registrele brașovene atestă pe unii locuitori ai satului Breaza făcând comerț cu Brașovul. Ei făceau negoț cu morun, dar mai ales cu vite, piei și brânză (produse specifice zoneiă. Se cunosc din fericire, toți stăpânii de odinioară ai moșiei satului Breaza. Amintirea lor aici poate demonstra continuitatea vieții economico-sociale, cultural-tradiționale la Breaza. Pentru secolul al XVI-lea sunt
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
a fost felu ei, n-a fost ea dintr-alea... Era unu, un bărbat înalt, cu mustață subțire și neagră și cu-o uitătură rea, parcă-l vede și-acu, lucra la Prefectura Poliției, când venea, cumpăra numa icre negre, morun, mezeluri și vinuri scumpe. Încărca trăsura și le ducea la chiolhanurile lor. Ce se mai uita după ea, coană Vico-n sus, coană Vico-n jos... Pe toate degetele avea inele, și p-ăla mic un ghiul, uite-așa... — îți place ? i-
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
lui mănăstirea Cotmeana, căreia-i rândui mijloace de subsistență și de ce-i trebuia cu de prisos. În anul 1399 el iertă moșiei Polcăuții toate îndatoririle de bir și sarcini cătră domnie, precum și datoria de-a pescui trei zile pe an moruni pentru masa domnească, fiind această moșie a mănăstirii Strugalea cu hramul Maicei Domnului; și tot mănăstirii aceștia Vodă-i rândui 15 chible de grâu și două buți cu vin, să aibă a le lua în tot anul de la Curtea domnească
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai apreciate, menționăm: batatul la proțap, cârnații de oaie, musacaua dobrogeană (din carne, vinete, roșii și cartofi), iar, mai nou, chebabul. În deltă, borșul de pește n-are egal pentru că se prepară din specii variate (plătică, știucă, crap, caras, biban, morun) și multe legume (roșii, ardei, morcov, ceapă, țelină, pătrunjel) fiind completat, la felul doi, cu saramura de crap și pește la proțap. La desert, se consuma plăcinta dobrogeană cu brânză de oi, servită cu un pahar de chefir și celebrele
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
arsenal de medicamente la dispoziție. PÎnă la urmă, tot găsim noi ceva ce i s-ar potrivi“. I s-ar potrivi, adică mi s-ar potrivi mie! Am Început s-o bănuiesc pe Tina că ascunde tranchilizante În fileurile de morun pe care le mîncam! În clătitele cu dovlecei! Mă sculam tîrziu, iar ea Îmi pregătea În chip de mic-dejun o omletă cu roșii: trei ouă, două roșii, ulei de măsline, sare, piper, pătrunjel tocat, usturoi și două pilule de Laroxyl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
stivuite, din tragici, din peripatetici, din satiricii latini, din presocratici, din neoplatonicieni, din Alixăndria sau din Organonul aristotelic, pe scurt o întreagă bibliotecă ambulantă din care Ianis împrumuta în țările dunărene pe grâu, orz, ovăz, rachiu de pere, icre de morun și miere de albine. Suntem deci pe mare, într-o frumoasă dimineață cu soare. O, Mare Neagră! Câți poeți, prozatori, critici nu ți-au cântat cu meșteșugite cuvinte valurile vijelioase! Pe câți mateloți cuprins-ai de-ai morții reci fiori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
TOT RĂUL SPRE BINE într-adevăr, în momentul când începură să curgă mâncărurile, cei trei moldoveni și țigăncușa Cosette rămaseră literalmente cu gura căscată. Căci ce nu le văzură ochii, gustară limbile, înghițiră gâtlejurile și primiră mulțumite stomacurile? Zacuscă de morun, icre de cegă cu lapți de nisetru, plachie de crap, pilaf de scoici, țipari lungi prăjiți în ulei, știucă umplută cu obleți, raci trandafirii răposați în maioneză, chefar la grătar, friptură de somn cu salată de heringi, scrumbii afumate, rasol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
este pe cale să dispară, precum și patru dintre cele șapte specii de broască-țestoasă de mare; la nivel mondial, numărul căluților-de-mare s-a redus la jumătate în ultimii cinci ani; 80% dintre unele specii de rechini au dispărut deja de zece ani; morunul ar putea dispărea definitiv înainte de sfârșitul secolului, iar tonul roșu a devenit tot mai rar. în total, numărul speciilor de animale s-ar putea reduce cu 90%, așa cum s-a mai întâmplat în două rânduri în istoria planetei îmai întâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
recomandată foarte stăruitor de Sidonia, unde personajele care locuiau într-un oraș mare aveau o adevărată predilecție în a face amor în natură. Întins pe spate, gol, cu brațele sub cap, Ovidiu zâmbea tâmp, cu pleoapele lăsate, satisfăcut ca un morun care și-a depus icrele. Reveniți la han ospătarul i-a privit cu impertinență, în timp ce le lua comanda a spus, ca din întâmplare, că plouase cu o zi în urmă și fără îndoială pământul era ud, era chiar obraznic, asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Mihail, marele său maestru, să prindă toate firele într-o clipă și în aceeași mînă era imposibil. Mai ales că în jur era o zumzăială și o foșgăială de zile mari, se schimbau ocheade, se înfulecau tartine și chifteluțe de morun, se schimbau pe văzute și pe nevăzute pahare și semne, mirosurile se amestecau din ce în ce mai mult și asta îl dădea cu adevărat gata. Prințul Pangratty se apropiase foarte mult de italian. Avea pe chip o expresie de încîntare copilărească, asta la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]