204,779 matches
-
documentară sînt extrem de importante. Dar contează foarte mult și faptul că putem citi o biografie scrisă într-un ritm al criticii actuale, fără călinescianisme, fără intruziuni nepermise ale operei în biografic și invers. Capitolul "Berlin - orașul furnicar" este, din acest motiv, un eseu de referință. Criticul interpretează literal sintagma "orașul furnicar" și are dreptate pentru că Berlinul acelor ani trecea într-adevăr prin niște schimbări cu totul excepționale. Populația cunoscuse un salt fără precedent. Transportul era revoluționat. Se construia enorm. Toate această
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
hazardează să traverseze străzile prin haosul de căruțe, trăsuri, calești, roabe, echipaje, călăreți etc., o fac și ei cu riscul vieții. Pe marginile străzilor curg în șanțuri deschise apele murdare cu toate gunoaiele, reziduurile industriale și dejecțiile orașului." Eminescu avea motive să nu fie încîntat de Berlinul acelor vremuri. în plus moartea fratelui său Șerban s-a produs tot în acest oraș, tot în perioada studiilor sale. Autoarea presupune că starea financiară a poetului a fost înrăutățită de cheltuielile cu fratele
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
Milly denotă o adaptare și o relaxare a poetului la Berlin, deși biografii săi au ținut să facă din această perioadă una exclusiv sumbră, de melancolie și singurătate etc. Mereu cu argumente mai mult "poetice" decît documentare. Au fost multe motive "concrete" care l-au împiedicat pe Eminescu să-și ia doctoratul. Găsirea unor "scuze" metafizice nu-și are rostul. Mitul inadaptatului, al veșnicului persecutat este spulberat cu cîteva judecăți simple. Eminescu a fost un tînăr sprijinit de oameni politici importanți
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
s.m.), lectura poemelor ne arată doar o palidă realizare a acestora. Respirația lirică largă, menită să urmărească coerent traseul concepției volumului pare să lipsească, iar poetul încearcă deseori să compenseze divagând prin versuri irelevante neinspirat construite, amalgam de imagini și motive recurente (câine, sânge, limbă, pământ ș.a.). Unele supralicitări atât simbolice, cât și imagistice dau câteva versuri total nefericite, ce-i drept aproape suprarealiste: "trăiesc pe o insulă înconjurată de înjurături precise", "vine pe ape un ochi fals sufletul cu un
Fundăturile poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14919_a_16244]
-
colaboratorilor noștri părerea, am procedat diferențiat: publicăm, iată, cronica de azi despre un roman al lui N. Breban, așa cum am publicat-o pe aceea despre Fănuș Neagu, dar am scos din pagină una despre culegerea de articole a Ilenei Mălăncioiu. Motivele țin de politica revistei și nicidecum de cenzură. Cea mai bună dovadă o constituie faptul că am publicat de-a lungul timpului opinii felurite și contradictorii, deseori în dezacord cu ale noastre, ca redactori. Problema nu e, așadar, de îngrădire
Scriitorii vechi și criticii noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14943_a_16268]
-
Într-un mod încă și mai tranșant este pusă problema într-o notă din pagina culturală a unui cotidian care se referă la Ana Blandiana: "Se zice că s-ar fi opus regimului comunist. Nu m-am lămurit din ce motive, fiindcă mare poetă a făcut-o regimul comunist și nu libertatea, dar, în fine, o eroină în plus nu face rău la nimeni. Așa cum n-a făcut rău nici regimului comunist care și-a văzut de cincinale și congelări, care
Scriitorii vechi și criticii noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14943_a_16268]
-
comentat Notele, pentru ceea ce aduc ele nou de pe urma parcurgerii periodicelor vremii lui Caragiale. Am rămas datoare cu identificările, parte definitorie pentru unitatea valorică a ediției; cu textele introduse, fără să fi fost incluse, chiar dacă uneori au figurat ca titlu sau motiv de meditație; cu contribuțiile mari ale unor publicații, de unde identificările au intrat masiv în vederile unor cercetători. Fără a uita contribuția fondului de manuscrise care, ca și accesul la periodice, presupune minuțioasă implicare, dozat și chibzuit cântărită. Autorii ediției au
Integrala Caragiale (II) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14931_a_16256]
-
bine și lui Tacit și mult repetatului sine ira et odio, principiu al imparțialității istoricilor latini, dar care, deși a făcut carieră cu acest sens, nu înseamnă nici pe departe obiectivitate așa cum e înțeleasă de noi, modernii. Exact din aceste motive, ediția îngrijită de Gheorghe Ceaușescu e un excelent și foarte util instrument de formare intelectuală. în general, studiul introductiv și capitolul despre "Anul celor patru împărați" se adresează unui public destul de avizat, însă notele și indicele prozopografic, oferind multe date
Istorii care se repetă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14946_a_16271]
-
instituționalizat: cu cine și cum să continue opera. Cantacuzinul nefiind ramplasabil, inchietantă rămînea opțiunea de direcție: căutarea unei compensații, a unei complementarități sau acceptarea unui adaos aglutinant? Mai mult decît probabil, se eluda că înaintașul devenise istoriograf (filmograf) abținîndu-se din motive politice de la critica la zi, dar revendicîndu-se de la eminenta sa formație în materie, nu tocmai agreată și cu atît mai puțin cultivată în context. O prăpastie (din nou: nu știm dacă văzută și recunoscută) separa ștafeta primită de tărîmul pe
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
Nova inovațiile sunt facilitate de slăbiciunea interioară a artei, care prezintă oarecare incoerență (fie din cauza unei naturi noi, insuficient constituită, fie din cauza unei naturi vechi, ce și-a trăit traiul și se descompune). în sec. XX Ars Nova din ambele motive: arta veche și-a trăit traiul; solicitatea extremă este foarte presantă; arta nouă nu este încă suficient constituită ca o nouă natură autonomă. <2-3 februarie 1970> Nu-mi pun problema de a "formaliza" intuițiile mele (în sensul matematic); a le
Anatol Vieru: Fragmentarium () [Corola-journal/Journalistic/14957_a_16282]
-
Nicolae Manolescu N-am răspuns invitației de a participa, cu o lună în urmă, la întîlnirea de la București a Forumului Culturii, manifestare inițiată anul trecut de Președinția României. Motivul refuzului meu este de ordin principial: nu cred în astfel de manifestări la care dificultățile doar se discută și, încă, la grămadă, cu sute de participanți, fără vreo promisiune financiară serioasă, fără cea mai mică sugestie de modificare a legislației
De ce n-am participat la Forumul Culturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14964_a_16289]
-
ai mușcat/ mușcătura mărului -/ numești în cuvinte un loc gol, un spațiu inexistent,/ ca și cum ai bate un cui în aer." (Vizită) O altă obsesie a lui Iustin Panța este cea a timpului așteptării și al schimbării (peronul și gara sunt motive recurente). De aici și atașamentul melancolico-fetișist față de obiecte. Gîndurile, gesturile simple, firești, totul pare să graviteze în jurul obiectelor, iar poezia devine în același timp și una a observației atente: "Chiar și în ființa mea, deseori, se deplasează obiecte, la fel
Uimirea ca obișnuință by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14968_a_16293]
-
din vacanță. Am o temere că și blocajul despre care am fost misterios informat dinspre CNSAS are aceeași cauză, ceea ce mi se pare lipsit de scuză. Înțeleg că dl Năstase, cu amicițiile și protecțiile pe care le acordă are toate motivele să considere CNSAS o instituție inutilă. Înțeleg și că asta poate că îl sperie pe dl Onișoru la retribuție. Dar banul pe care îl dă contribuabilul pentru CNSAS e prețul suferinței, al morții și al terorii. Dacă dl Onișoru nu
De la CNSAS la pușcărie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14987_a_16312]
-
titlurile din ziarele autohtone, după arestarea membrilor Colegiului CNSAS fiindcă au publicat în "Monitorul Oficial" nume de foști securiști, anchetatori sau coordonatori de anchete. Oricît m-aș strădui, nu pot crede că floarea CNSAS va intra în pușcărie din acest motiv. Și nici că din această cauză ar putea fi desființat CNSAS-ul. Cum rămîne atunci cu blocajul?
De la CNSAS la pușcărie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14987_a_16312]
-
țării sale de sub puterea britanică. Cel mai mult mi-a plăcut ultima nuvelă, cea mai lungă, Morții, adăugată la ediția nouă din 1919. E ceva care m-a obsedat personal ani de-a rândul și am ajuns la concluzia că motivul creației trebuie să fie foarte personal ca să devină universal. Un bărbat și o femeie, după o petrecere unde s-a discutat, dansat, cântat, făcându-se și glume proaste: cuplul se regăsește și soțul remarcă ceva străin la soția sa. Un
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
părul dintre picioare. Mâinile erau grațios așezate una peste alta în apropierea obrazului pe care barba crescuse peste noapte precum iarba tăiată ieri. Ceva cald ieșea din respirația lui de om mulțumit cu sine și cu lumea. Respirația ca un motiv muzical început încă din timpul în care el aparținea numai mamei sale, acea suedeză blondă cu părul de doi metri, cu față de zeiță nordică și piele de un alb conținând toate prospețimile. Acest bărbat dormind cu toate corpurile vârstei de
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
Cristian Teodorescu Scandalul din gimnastica noastră feminină, cu ani de naștere măsluiți, ar fi trebuit să atragă atenția Parchetului General. Și asta din simplul motiv că statul român a emis pașapoarte cuprinzînd date false, pe numele unor minore. Luat cu grija recursurilor în anulare, de dragul dreptății la care are dreptul un Răzvan Temeșan, cunoscut în presă și sub numele de terminator al Bancorex, cînd să
Scandalul din gimnastică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15283_a_16608]
-
întrebări și răspunsuri aflate deocamdată într-o zonă vagă, preconștientă. Ca într-atâtea alte dăți, această operație se dovedește a fi una neliniară, supusă multor amânări, ezitări, reveniri și ocoluri. Rezultatul final va fi însă unul revoluționar. Deși în epocă motivul sexualității începuse să capete o tot mai mare frecvență și vizibilitate în publicațiile medicale, literare sau conexe, el rămâne totuși, până la apariția studiului de față, în cea mai mare măsură marginal (o singură apariție într-adevăr notabilă și de foarte
Freud, reeditat by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15289_a_16614]
-
care duce la o primă sancțiune profesională și scandalul din ianuarie 1989 în jurul manifestului gîndit de Petre Mihai Băcanu care o marginalizează definitiv într-un post de corector. Toate celelalte capitole sînt scrise între 1987 și 1989 și n-avem motive să credem că s-ar fi operat modificări esențiale în text. Senzația de la primele pagini, puse sub un titlu grațios oriental (Căderea frunzelor), este că de fapt nu citim un jurnal. Sau cel puțin nu un jurnal în sensul comun
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
lui". Este o scenă de o concretețe uluitoare din care putem intui latura oarecum rigidă și "sigură" a personalității sale. "Decența" despre care este vorba aici va fi echilibrată cu texte polemice, cu "încăpățînări" de personaj literar ardelenesc. Singurătatea este motivul central al evocărilor. O generație de scriitori, obișnuită cu mult timp la dispoziție, se trezește după 1990 într-o altă realitate, care îl izolează pe fiecare, care face aproape imposibile întîlnirile dintre oamenii breslei. Mulți dintre prietenii lui Zaciu sînt
Mircea Zaciu, între jurnal și dicționar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15292_a_16617]
-
că teatrul este cu totul altceva decât lectura. în al treilea rând, un lung stagiu la emisiunea Teatru radiofonic mi-a lăsat amintirea unei combinații unde lectura "pe roluri" și decorul sonor țin locul imaginii și nu o însoțesc. Iată motivele avuabile, pentru care inițiativa Teatrului Act prin care eram invitată să ascult piese noi, întâi din dramaturgia germană și apoi din cea elvețiană, nu mi-a stârnit un entuziasm excesiv. M-am decis să mă duc, totuși, trecând și peste
Un loc curat by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15277_a_16602]
-
avuabile, pentru care inițiativa Teatrului Act prin care eram invitată să ascult piese noi, întâi din dramaturgia germană și apoi din cea elvețiană, nu mi-a stârnit un entuziasm excesiv. M-am decis să mă duc, totuși, trecând și peste motivele inavuabile, numai pentru a-mi satisface curiozitatea față de o zonă teatrală la care nu am acces direct; bănuiam că o să fie prezenți "noi și ai noștri", critici, cronicari, actori, regizori, o să ne salutăm, o să bârfim în timp ce autorii proiectului o să mai
Un loc curat by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15277_a_16602]
-
aceste scorii de limbaj sociologizant, care nici mai demult nu au exprimat-o pe autoare, decât accidental, și cu atât mai puțin o exprimă în prezent. Critica ei este, cum spuneam, una de reconstituire fidelă a universului operei, inventariind temele, motivele structurante, examinând psihologiile și formele de trăire morală, caracterizând personajele și urmărindu-le evoluția, precum și felul în care creatoarea lor "împinge analiza mai departe, dincolo de planul vizibil al socialului". Această critică nu este deci sociologizantă, cum ar fi putut să
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
este pe alocuri chiar elogioasă, dar aș vrea să mă abțin aici de la orice judecată de valoare. încerc doar să demonstrez că această critică numită timp de decenii imanentă, nu este chiar atît de imanentă pe cît pare pentru unele motive tehnice pe care le expun în acest text, dar fără să vreau să fiu critic față de ea. Dacă lăsăm la o parte opoziția între istoria literară și critica literară, opoziția între critica singulară, numită și noua critică, sau critică tematică
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
manifestări ale sălbăticiei. Societatea românească, perfect secționată în două, a devenit fie paradisul opulenței desfrânate (pentru cam jumătate de procent din populație), fie comuna primitivă, pentru restul. Partea ciudată e că ambele sunt egal de neplăcute la privit, deși din motive diferite. Insolența bogăției unor români e întrecută doar de disperarea sărăciei ce i-a prins în menghină pe ceilalți. Nimic mai respingător, ca spectacol al degradării umane, decât certurile cotidiene iradiind din mediul eminamente dubios al fotbalului spre sferele marii
Securitatea purifică N.A.T.O. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15286_a_16611]