1,969 matches
-
școlar. Aceeași idee o regăsim și la J.P. Guilford care își critică modelul structurii intelectului, precizând că lacuna cea mai importantă a teoriei sale - propusă în 1959 pentru a explica structura multifactorială a inteligenței - este tocmai lipsa referirilor la aspectul motivațional și emoțional al comportamentului uman. Din această cauză probele psihodiagnostice elaborate pe baza teoriei sale sunt adecvate predicțiilor imediate și mai puțin celor de lungă durată. Problema aptitudinilor, a inteligenței școlare nu poate fi abordată fără referiri directe și explicite
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
stări afective diferite față de obiecte de studiu diferite. Dintre factorii externi amintim: conținutul disciplinei școlare, noutatea cunoștințelor, caracterul atractiv și interesant al predării, personalitatea profesorilor, opiniile părinților etc. Factorii interni mai importanți sunt: capacitățile și interesele cognitive ale elevului, componentele motivaționale, sentimentul succesului și insuccesului, nivelul de aspirație. Factorii intelectuali și motivaționali joacă un rol important în modelarea atitudinilor preferențiale ale elevilor față de anumite obiecte școlare. Elevii se orientează mai ales către acele obiecte de învățământ care corespund posibilitățile lor și
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
amintim: conținutul disciplinei școlare, noutatea cunoștințelor, caracterul atractiv și interesant al predării, personalitatea profesorilor, opiniile părinților etc. Factorii interni mai importanți sunt: capacitățile și interesele cognitive ale elevului, componentele motivaționale, sentimentul succesului și insuccesului, nivelul de aspirație. Factorii intelectuali și motivaționali joacă un rol important în modelarea atitudinilor preferențiale ale elevilor față de anumite obiecte școlare. Elevii se orientează mai ales către acele obiecte de învățământ care corespund posibilitățile lor și mai ales către ceea ce le place, nu către ceea ce li
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
relația dintre motive și rezultatele școlare, aceasta nu poate fi tratată în mod univoc. Motivul devine însă eficient numai din momentul în care el se constituie la nivelul personalității, investindu-se într-o atitudine. De regulă se pornește de la surse motivaționale bogate și foarte variate, ajungându-se în cele din urmă la conturarea unei atitudini unitare față de activitatea școlară. Din punctul de vedere al distincției dintre motivația intrinsecă extrinsecă, profesorilor le este mai facil să manipuleze motivele extrinseci ale comportamentului
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
eficientă este motivația intrinsecă a activității de învățare, dar aceasta este și mai greu de dezvoltat la elev, însă aceasta este direcția de urmat pentru a optimiza activitatea instructiv-educativă. Nivelul de aspirație Ca și componentă structurală a motivației este factor motivațional determinant în angajarea eu- lui în sarcina școlară. Comportamentul elevilor în situațiile școlare depinde, pe lângă nivelul său intelectual, de ambiția, de curajul lui de a face sarcinilor școlare. Nivelul de aspirație ridicat îl poate angaja pe elev în situații din
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
activitate, poate provoca oboseala, care se traduce obiectiv printr-o scădere a capacității de muncă, iar varietatea mare a stărilor subiective - nervozitate, hiperexcitabilitate, agitație sau apatie - caracterizează senzația de oboseală. Dar oboseala elevului nu este independentă de factorii afectivi și motivaționali; capacitatea de muncă depinde și de nevoile, interesele, dorințele, atitudinile elevului în raport cu activitatea școlară. Desigur, ritmul de apariție a oboselii diferă - arată Al. Roșca - și funcție de conținutul și intensitatea activității, de tonalitatea afectivă a lecției etc. Starea subiectivă de oboseală
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
foarte migăloase, concentrare îndelungată a atenției și voinței, organizarea și dozarea atenției voluntare, iar în ceea ce privește satisfacția pe care ea o procură elevului, apare pe un drum mai ocolit și este destul de îndepărtată în timp. Din acest motiv, baza motivațională ce susține acest nou tip de activitate trebuie să fie destul de puternică pentru a-l susține pe elev în desfășurarea acestei activități li pentru a preîntâmpina transformarea ei într-o activitate apatică și obositoare. Deși pentru toți elevii există un
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
părinți, atașamentul față de un profesor, aspirația spre un anumit statut profesional, dorința de a obține anumite recompense materiale, teama de eșec, trebuința de cunoaștere, plăcerea de a învăța etc. Din punct de vedere psihologic, contează din ce sursă provine tensiunea motivațională, și în funcție de aceasta se determină natura, intensitatea, durata și calitatea condițiilor de învățare. Această sursă poate fi, în funcție de activitatea de învățare, externă (motivație extrinsecăă sau internă (motivație intrinsecăă. Când tensiunea apare ca urmare a punerii în funcțiune a diferitelor
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
înțelege importanța faptului de a învăța bine și foarte bine; în acest caz apare sentimentul datoriei, al responsabilității. Conduita de învățare poate fi alimentată în aceste situații și de trebuințele de statut ridicat, de aspirații profesionale ridicate, care sunt fenomene motivaționale mult mai puternice decât valoarea socială. Și aceste structuri motivaționale se raportează la motivația externă a învăță rii deoarece acționează din afara subsistemului actelor și proceselor cognitive. Concept cu largă rezonanță în istoria comportamentului uman, motivația exprimă faptul că la baza
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
în acest caz apare sentimentul datoriei, al responsabilității. Conduita de învățare poate fi alimentată în aceste situații și de trebuințele de statut ridicat, de aspirații profesionale ridicate, care sunt fenomene motivaționale mult mai puternice decât valoarea socială. Și aceste structuri motivaționale se raportează la motivația externă a învăță rii deoarece acționează din afara subsistemului actelor și proceselor cognitive. Concept cu largă rezonanță în istoria comportamentului uman, motivația exprimă faptul că la baza conduitei omului - fie ea de cunoaștere sau practic-acțională - se află
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
de asemenea numeroase. Skinner argumentează pentru înlocuirea motivelor din psihologia comportamentului, în timp ce Koch le socotește primordiale. Hull conferă motivului sensul de stimulator al impulsului (drive stimulationă iar Tolman pe cel de orientare a comportamentului. McClelland și Winter evidențiază plasticitatea stării motivaționale în funcție de situația subiectului, în timp ce Herzberg relevă importanța condițiilor de mediu în care se mișcă acesta. Situarea pedagogului pe una dintre pozițiile mai sus amintite este deosebit de relevantă pentru procesul instructiv-educativ. Dacă profesorul se conduce într-un moment al acțiunii educative
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
stare prezentă dinamogenă, mobilizatoare și direcționată spre atingerea unor scopuri. Este vorba despre acele elemente stimulatoare pe care pedagogii le denumesc impuls către...,dorință, interesat de..., absorbit de..., prins de... etc. este logic să acceptăm ideea că pe asemenea rute motivaționale elevul va fi profund implicat în sarcinile de învățare, va fi orientat spre finalită ți, într-o mare măsură conștientizate. El transferă în învățare, în mod relativ constant pe o anumită perioadă de timp, potențialul cognitiv, stările afective, experiența de
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
important al trăiniciei celor asimilate. Curiozitatea se permanentizează atunci când se îmbină cu convingeri referitoare la valoarea culturii, care facilitează comunicarea cu ceilalți și asigură o mare bogăție de trăiri, surse de satisfacție și echilibru sufletesc. Tot în același cadru motivațional apare și aspirația spre competentă, dorința de a deveni un bun profesionist. În acest caz eforturile se canalizează înspre disciplinele având legătură cu viitoarea meserie. Profesorul poate și trebuie să utilizeze toate aceste motive ce apar cu pondere variabilă de la
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
caz eforturile se canalizează înspre disciplinele având legătură cu viitoarea meserie. Profesorul poate și trebuie să utilizeze toate aceste motive ce apar cu pondere variabilă de la un elev la altul, dar trebuie să cultive prin toate mijloacele motivația intrinsecă. Sistemul motivațional școlar apare ca fiind pluralist; dacă acceptăm premisa că activitatea de învă țare este plurimotivată, atunci orice analiză a acestui fenomen trebuie să evidențieze complexitatea fațetelor mecanismului motivațional al învățării. O taxonomie multicriterială a motivației școlare o propune I. Neacșu
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
la altul, dar trebuie să cultive prin toate mijloacele motivația intrinsecă. Sistemul motivațional școlar apare ca fiind pluralist; dacă acceptăm premisa că activitatea de învă țare este plurimotivată, atunci orice analiză a acestui fenomen trebuie să evidențieze complexitatea fațetelor mecanismului motivațional al învățării. O taxonomie multicriterială a motivației școlare o propune I. Neacșu (1978ă astfel: A. După locul pe care îl ocupă motivația în structura învățării: - Motivația intrinsecă - extrinsecă: motivația intrinsecă ale cărei caracteristici dinamogene decurg din însăși sarcinile și conținutul
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
asigura un continuu de stimulare cognitivă; - motive social-morale: caracterizate prin elemente atitudinale cu nucleu social relativ conturat; - motive individuale: stimulente sau valori a căror sferă de semnificație este legată de propria personalitate; - motive materiale: confirmă filtrajul subiectiv realizat de complexul motivațional asupra valorilor de ordin material cu funcții de întărire a comportamentului; - motive relaționale: care exprimă stările motivaționale derivate din relațiile pe care elevul le stabilește cu alți elevi, cu grupul școlar etc. Din perspectiva consilierii școlare, Adriana Băban (2001ă definește
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
motive individuale: stimulente sau valori a căror sferă de semnificație este legată de propria personalitate; - motive materiale: confirmă filtrajul subiectiv realizat de complexul motivațional asupra valorilor de ordin material cu funcții de întărire a comportamentului; - motive relaționale: care exprimă stările motivaționale derivate din relațiile pe care elevul le stabilește cu alți elevi, cu grupul școlar etc. Din perspectiva consilierii școlare, Adriana Băban (2001ă definește motivația pentru învățare ca imbold spre învățare și implicare susținută în realizarea sarcinilor pe care le presupune
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
aplicative sunt mai atractive decât cele decontectualizateă; - Relația de autoritate în clasă (autonomia în învățare determină o motivație intrinsecă și o percepție pozitivă asupra competențelor proprii de învățareă; - Utilizarea formală și informală a recompenselor (recompensarea competenței are un puternic rol motivațional pe termen lungă; - Modalitatea de evaluare (orientarea spre competență determină o motivație spre învățare mai puternică decât orientarea spre performanțăă; - Timpul acordat unei sarcini de învățare (un interval de timp prea scurt demotivează eleviiă; - Modalitatea de grupare a elevilor (gruparea
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
de grupare a elevilor (gruparea rigidă pe abilități are consecințe serioase în planul performanțelor și a motivației pentru învățareă. 3. Convingerile și valorile personale au un rol mediator între factorii contextuali și cei sociali, pe de o parte, și comportamentele motivaționale, pe de altă parte. Dintre cele mai importante convingeri care afectează implicarea în sarcinile de învățare sunt: - Expectanțele legate de autoeficacitatea în sarcină (ineficiența percepută în sarcini de învățare determină evitarea acestora sau implicare mai redusă în astfel de sarciniă
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
înțelegerii superioare a domeniului, a agenților și relațiilor dintre ei, precum și a pregătirii mediului socio-educațional al elevului însuși pentru predare, învățare și aplicare etc. Pentru ca profesorul să transmită și să sensibilizeze elevii la sarcini de învățare cu un mare potențial motivațional, este necesar ca întreaga sa activitate să aibă o structură de sens și o dublă deschidere: spre a depăși treptat, ca performanțe și dificultăți, stadiile atinse anterior și de a dezvolta la elevi stări motivaționale pe care el însuși le
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
învățare cu un mare potențial motivațional, este necesar ca întreaga sa activitate să aibă o structură de sens și o dublă deschidere: spre a depăși treptat, ca performanțe și dificultăți, stadiile atinse anterior și de a dezvolta la elevi stări motivaționale pe care el însuși le acceptă, le trăiește și le promovează implicit în viața cotidiană. În legătură cu situația factorilor care declanșează profesorilor stări motivaționale pozitive putem evidenția acele elemente care sunt concurente în a verifica gradul de dezvoltare a competenței la
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
a depăși treptat, ca performanțe și dificultăți, stadiile atinse anterior și de a dezvolta la elevi stări motivaționale pe care el însuși le acceptă, le trăiește și le promovează implicit în viața cotidiană. În legătură cu situația factorilor care declanșează profesorilor stări motivaționale pozitive putem evidenția acele elemente care sunt concurente în a verifica gradul de dezvoltare a competenței la elevi: aplicarea cunoștințelor în practică, reușita elevilor în viață, aspirațiile elevilor spre un prestigiu social mai înalt. I. Neacșu semnalează ca o trăsătură
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
la elevi: aplicarea cunoștințelor în practică, reușita elevilor în viață, aspirațiile elevilor spre un prestigiu social mai înalt. I. Neacșu semnalează ca o trăsătură generală cadrelor didactice, înalta conștiință a faptului că profesia de educator are drept temelie nu structuri motivaționale , interese și satisfacții imediate, materiale, extrinseci profesiei, ci resorturi care generează satisfacții în timp și care nu pot fi evaluate și ierarhizate ca în rețeaua profesiunilor în care munca socială investită poate fi calculată după indicatori obiectivi. CAPITOLUL II PREMISE
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
Linton, 1968). Valorile ocupă un rol important în configurația personalității umane și ghidează deopotrivă atitudinile, judecățile și acțiunile noastre; într-un anume sens, valorile se exprimă în atitudini. Atitudinile apar astfel ca instrumentale față de valori. Plasate mai în centrul sistemului motivațional, valorile determină și asigură direct procesele de apărare și manifestare a eului, stima de sine. Conținutul atitudinilor este legat de aceste mecanisme doar mijlocit. Am putea considera că profilul axiologic (al indivizilor, are o structură ierarhică: situate în centru și
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
reprezintă formațiunile psihice cele mai consistente și mai influente, deoarece ele determină orientarea axiologică a persoanei, exprimată în atitudini și comportamente. Atitudinile sunt expresia orientării omului în relațiile sale cu realitatea; ele sunt „luări de poziții”, fundamentate rațional și afectiv motivațional, față de diverse „obiecte” ale realității, care au fost supuse unei evaluări în conformitate cu anumite criterii și standarde socialmente institute, devenind astfel valori. Așadar, putem vorbi de două „direcții atitudinale”, generate de dubla raportare a individului, la sine însuși și
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]