554 matches
-
etapă la alta, eficiența mijloacelor alese și să intervenim acolo unde se constată o stagnare sau un regres. Metoda testelor motrice m-a ajutat să stabilesc nivelul motric inițial al copiilor cuprinși în cercetare prin aplicarea unor teste specifice modelului motric de selecție stabilit de FRH. Metoda grafică este metoda prin care am reprezentat cel mai corect și vizibil rezultatele obținute în urma studiului. Metode de investigație - examenul somatoscopicobservarea vizuală externă a copiilor în vederea depistării calităților native ale copiilor din punct de
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
în 1996 . În această perioadă m-a interesat mai mult creșterea indicilor calităților motrice de bază, corectarea mersului și alergării, obișnuirea elevelor cu mingea de handbal prin jocuri cu mingea și o analiză a fiecărei eleve din punct de vedere motric. După două luni am format o singură grupă de 20 fete, neeliminând eu niciuna, ci s-au retras cele care nu aveau calități fizice pentru handbal sau nu le plăcea jocul sau au considerat că nu pot face față. Am
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
predau este cel mai important, probabil din cauza experiențelor neplăcute pe care le-au avut în orele de educație fizică pe când erau elevi. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI În urma efectuării acestui studiu de caz am ajuns la următoarele concluzii: - La nivel somatic și motric, comparând cu modelul F.R.H. pentru vârsta de 10 - 11 ani fete, observăm că elevele din studiu de față, multe dintre ele, se încadrează în acest model ca parametri somatici și fizici. Cele mai înalte dintre ele chiar și peste modelul
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
dintre ele, se încadrează în acest model ca parametri somatici și fizici. Cele mai înalte dintre ele chiar și peste modelul F.R.H. au indici fizici scăzuți. Cele mai scunde compensează prin indici ai calităților motrice superiori, chiar și peste modelul motric. Acest lucru este, după părerea mea, un lucru normal la această vârstă. Deci, ca punct de plecare în constituirea acestei echipe a fost un lot cu valoare fizică și motrică la parametri foarte buni. - Metodele de motivare a elevelor pentru
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
de propria acțiune de învățare a acestora. Ceea ce întreprinde cadrul didactic, ca acțiune exterioară, nu se răsfrânge în mod automat asupra dezvoltării elevului, ci devine condiție a unei schimbări numai în măsura în care reușește să angajeze elevii într-un efort intelectual și motric, într-o trăire afectivă și manifestare volițională.( M. Ionescu, I. Radu, 2000, p. 124) IV.3 Scoala si familia - parteneri, pe linia dezvolvarii creativitatii scolarului mic * Strategii creative în lucrul cu familia Școala este instituția care poate coordona activitățile de
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
când se întâmplă acest fapt. Copilului nostru trebuie să-i oferim un echilibru între cele două; având în vedere faptul că libertatea de acțiune, de la cea mai fragedă vârstă, însemnă cunoaștere, explorare, achiziții noi pe toate planurile- cognitiv, social, afectiv, motric, lingvistic, înțelegem importanța ei. Iar dacă cel mic va cunoaște cu toate simțurile lumea înconjurătoare- tactil, auditiv, olfactiv, vizual, gustativ, putem fi siguri că a ajuns la un nivel ridicat de cunoaștere. Totul se va întâmpla însă sub atenta noastră
ARTA DE A FI PĂRINTE by Diana Cârcu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93083]
-
în sine, poate avea, în mod paradoxal, efecte analgezice. Cea mai simplă explicație ar fi că stimularea dureroasă intensă exercită un efect de inhibare a durerii spontane mai puțin intense. De asemenea, stimularea dureroasă poate fi folosită pentru declanșarea răspunsului motric sau vascular dorit, în cazul reactivității scăzute a organismului. Efectele relaxatoare Relaxarea musculară fiind un fenomen foarte complex, trebuie făcută diferențierea între relaxarea locală și regională și cea generală. Relaxarea musculară locală și regională. în afară de mecanismele locale care intră ̀
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
permit realizarea unor activități cu rapiditate, precizie, facilitate, consum redus de energie nervoasă și psihică. Abilitatea cuprinde atât sfera cognitivă, cât și pe cea motrică, fiind prezentă în activități manuale, de autoservire, activități sportive, artistice, intelectuale, culturale etc. În registrul motric, abilitatea oferă cel mai înalt nivel al controlului motor, fapt ce permite efectuarea cu eficiență a acțiunilor de „manipulare și explorare a mediului înconjurător”, în special prin intermediul părților distale (mână și picior), care au o mare libertate de mișcare. Membrul
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de a executa gesturi riguros direcționate; c) delicatețea gestuală, concretizată prin armonie în executarea mișcărilor (manipulare atentă, fără a provoca perturbări sau deteriorări în timpul manevrării unui obiect); de fapt, delicatețea gestuală implică asigurarea armoniei în efectuarea mișcărilor, dar și echilibru motric, dozarea efortului și capacitatea de a frâna unele acțiuni în mod voluntar; d) coordonarea mișcărilor mâinilor, în sensul utilizării lor, simultan sau alternativ, pentru a realiza obiectivul motric propus; e) îndemânarea (dibăcia) constituie un gen de pricepere manuală exprimată prin
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
fapt, delicatețea gestuală implică asigurarea armoniei în efectuarea mișcărilor, dar și echilibru motric, dozarea efortului și capacitatea de a frâna unele acțiuni în mod voluntar; d) coordonarea mișcărilor mâinilor, în sensul utilizării lor, simultan sau alternativ, pentru a realiza obiectivul motric propus; e) îndemânarea (dibăcia) constituie un gen de pricepere manuală exprimată prin alegerea celei mai potrivite mișcări din bagajul motric, care să conducă la realizarea rapidă a obiectivului; f) mâna dominantă se constituie în componentă esențială pentru efectuarea cu eficiență
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
unele acțiuni în mod voluntar; d) coordonarea mișcărilor mâinilor, în sensul utilizării lor, simultan sau alternativ, pentru a realiza obiectivul motric propus; e) îndemânarea (dibăcia) constituie un gen de pricepere manuală exprimată prin alegerea celei mai potrivite mișcări din bagajul motric, care să conducă la realizarea rapidă a obiectivului; f) mâna dominantă se constituie în componentă esențială pentru efectuarea cu eficiență crescută a unor mișcări (Păunescu, Mușu, 1990). Metodologia educării și reeducării abilității manuale are la bază următoarele principii: 1) se
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
spațiul senzoriomotor se pot realiza combinații multiple, ceea ce ar pune în evidență „inteligența practică” sau „inteligența situațiilor”. Epuran (1976) consideră că actul motor este o reacție de răspuns la o stimulare sau la o situație percepută. Desfășurarea însăși a actului motric, în ceea ce privește adecvarea la situație, sarcină sau intenție, este condiționată de feedback, adică de complexul senzorial-perceptiv care are drept sursă informațională însăși mișcarea și raporturile ei cu obiectul asupra căruia acționează și care se comportă cu imaginea-program propusă de obiect. Actul
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
execuția mișcării propuse de organele motoare; programarea desfășurării mișcării care permite stabilirea informațiilor referitoare la eficiența actului motor; procesul de control și de reglare, adică de transmitere a stimulului către mușchi; memoria motrică, ce înregistrează modul de efectuare a actului motric (Wallon, 1975). Subiectului care nu are formată o imagine clară a actului motric pe care trebuie să-l execute îi lipsește precizia în realizarea lui, iar acesta variază de la o repetare la alta, din cauza lipsei de automatizare. Un rol deosebit
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
referitoare la eficiența actului motor; procesul de control și de reglare, adică de transmitere a stimulului către mușchi; memoria motrică, ce înregistrează modul de efectuare a actului motric (Wallon, 1975). Subiectului care nu are formată o imagine clară a actului motric pe care trebuie să-l execute îi lipsește precizia în realizarea lui, iar acesta variază de la o repetare la alta, din cauza lipsei de automatizare. Un rol deosebit îl au aptitudinile coordinative în efectuarea actului motor. Aptitudinile motrice oferă o mare
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Un rol deosebit îl au aptitudinile coordinative în efectuarea actului motor. Aptitudinile motrice oferă o mare stabilitate și fidelitate în executarea actelor motrice. Este cunoscut că o bună coordonare se constituie în condiția necesară execuției cât mai corecte a modelului motric stabilit, care, la rândul său, depinde de precizia informațiilor provenite de la analizatori, ale căror integritate și niveluri de pregătire joacă un rol determinant. Coordonarea unui act motor impune realizarea mai multor funcții parțiale: a) execuția mișcării propriu-zise de către organele motoare
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
îmbrăcarea-dezbrăcarea sau apraxia buco-facială, în care pacientul are dificultăți în executarea la cerere a unor mișcări ale mușchilor feței, gurii și limbii și, implicit, a articulării sunetelor; de îmbrăcare - dificultăți de efectuare a gesturilor care conduc la realizarea acestui act motric; mișcările expresive mimice - imposibilitatea de a reda stările emoționale prin intermediul musculaturii faciale; mersul și redresarea - incapacitatea de a coordona mișcările membrelor inferioare. Se constată și o perturbare a capacității de a realiza aranjarea unor obiecte, de modelare sau desenare după
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
în cazul artrozei dorsale (Dumitru, 1984). ASINERGIE (< fr. asynergie, cf. gr. a - fără, synergia - cooperare) - Tulburare de coordonare tradusă prin imposibilitatea de a executa sincron mișcări complexe, bolnavul nereușind să execute simultan două mișcări cu ambele mâini în vederea unui act motric; pierderea sau diminuarea capacității de a îndeplini simultan și bimanual diverse mișcări care alcătuiesc acțiunea motoare, fiind determinată de unele afecțiuni cerebrale. Asinergia se referă și la descompunerea mișcării în elementele ei componente; bolnavii au mișcări descompuse și prezintă ca
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
urmărit și căruia îi sunt subordonate întreaga paletă de acțiuni. Obiectivele generale, care includ finalități de maximă generalitate, ar fi: a) cognitive, legate de cunoașterea posibilităților și limitelor, a progresului realizat în fiecare etapă, memorarea sistemului de mijloace, utilizarea bagajului motric existent în condiții reale, corelarea acțiunilor în curs de învățare; b) înțelegerea - are la bază trei componente: explicarea și demonstrarea acțiunilor ce urmează a fi efectuate; perceperea și interpretarea corectă a acțiunilor; transpunerea în practică în funcție de posibilitățile de moment (dar
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
construită din cunoștințe, priceperi și deprinderi, formate, la rândul lor, pe baza aptitudinilor și învățării (Cosmovici, Iacob, 1998). CAPACITATE MOTRICĂ (engl. motrical ability) - Calitatea de a avea îndemânare, abilitate, aptitudine, forță de a face ceva într-un anumit domeniu. Randamentul motric al subiectului, performanța sa, nu este decât parțial determinată de aptitudine, acesteia adăugându-i-se și alți factori de natură psihică: atitudinea, motivația, starea afectivă, exercițiul anterior, educația, fatigabilitatea etc. (Claparède, 1975). Capacitatea motrică a individului este, după Epuran (1976
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
3) spate plan; 4) spate lordotic. Planul recuperator trebuie structurat pe etape, în funcție de scopul urmărit și de gravitatea deficienței. Intervenția kinetoterapeutului trebuie să se materializeze prin: a) stabilirea tipului și formei pe care o prezintă deviația coloanei; b) testarea restantului motric al pacientului; c) alcătuirea programului general de tratament pentru fiecare etapă în parte; d) stabilirea structurii exercițiilor, ritmului de lucru, numărului de repetări, duratei pauzelor dintre exerciții, exercițiilor de respirație; e) verificarea și evaluarea efectelor acțiunilor programului desfășurat de pacient
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
o situație dată sau în situații tipice. Conduita este determinată de experiența de viață, de însușirile psihice ale persoanei, de nivelul de educație și de cultură, dar și de caracterul și temperamentul individului. Conduita exprimă formele de comportament relațional și motric. Coduitele relaționale pun în evidență modul în care subiectul cunoaște și aplică regulile de comportare în societate, faptul că și-a format deprinderea de a avea o atitudine civilizată în relațiile interumane. Conduitele motoare pun în evidență evoluția mișcărilor stereotipe
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și-a format deprinderea de a avea o atitudine civilizată în relațiile interumane. Conduitele motoare pun în evidență evoluția mișcărilor stereotipe, înnăscute și dobândite sub influența învățării. Accentul se pune pe modul în care individul conduce și acționează, mintal și motric, într-o situație dată sau în situații specifice. Conduitele se clasifică și se ierarhizează ca fiind: elementare, intermediare și superioare. Conduitele reunesc procesele psihice și reacțiile comportamentale; în acest context, procesele psihice, senzoriale, intelective și afective sunt concepute ca fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
obiectelor; selecționează obiectele înainte de a fi apucate, în funcție de preferințe; apucarea și manevrarea obiectelor realizată în funcție de solicitările persoanelor din anturaj. Pe parcursul copilăriei, aceste comportamente evoluează, devin din ce în ce mai complexe, în discuție fiind următoarele: echilibrul static, ca rampă de lansare pentru însușirea bagajului motric aferent echilibrului dinamic; prehensiunea, ca deprindere motrică perfectibilă, în direcția apucării și manevrării obiectelor; odată cu însușirea limbajului, copilul va dobândi, pe plan mintal, posibilitatea și capacitatea de a-și însuși cunoștințe despre universul în care trăiește. Conduitele motrice de bază
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
perspectivă, privind foloasele acesteia pentru sine și pentru societate. CONVORBIRE (de la convorbi < con + vorbi, după germ. unterreden)- Definește schimbul verbal dintre terapeut și pacient prin care se transmit idei, păreri, opinii asupra realității în care se află subiectul pe plan motric sau psihomotric, asupra modului de organizare și desfășurare, precum și a sistemului de lucru din cadrul procesului de recuperare. Prin intermediul convorbirii terapeutul urmărește să cunoască unele aspecte ale vieții psihice a subiectului, solicitându-i ca răspunsurile să fie sincere, pentru a putea
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
precum și a sistemului de lucru din cadrul procesului de recuperare. Prin intermediul convorbirii terapeutul urmărește să cunoască unele aspecte ale vieții psihice a subiectului, solicitându-i ca răspunsurile să fie sincere, pentru a putea constata unele aspecte ale vieții sale pe plan motric și psihic. Abilitatea terapeutului de a pune întrebări și de a-l motiva pe pacient să dea răspunsuri cât mai concrete și complete evidențiază sociabilitatea și capacitatea sa empatică. Convorbirea poate fi structurată pe bază de întrebări și răspunsuri, având
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]