209 matches
-
specii de pești. În bazinul hidrografic Siret și în apele afluentului său râul Moldovaihtiofauna este reprezentată prin 65 de specii de pești. Din punct de vedere piscicol, apele bazinului hidrografic Prut se încadrează (pe teritoriul județului Iași) în zonele scobarului, mrenei și crapului. Datorită debitelor reduse sau nepermanente afluenții râului Prut nu prezintă condiții favorabile pentru dezvoltarea unor populații piscicole bine definite. Apele stătătoare cu caracter permanent constituite din bălți și prutețe se încadrează în zona crapului, fiind populate cu pești
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
familii și anume Salmonidae, Cyprinidae, Cobitidae și Percidae. Specii ca boișteanul, cleanul și grindelul sunt considerate specii tolerante la modificarea condițiilor de mediu iar abundența lor relativă mare se datorează reducerii efectivelor unor specii sensibile ca lipanul, păstrăvul și, chiar, mreana. Dintre speciile introduse accidental, Pseudorasbora parva este tolerantă, omnivoră și prolifică; ea a devenit una dintre speciile cele mai răspândite în bazinul Jijiei, fiind prezentă și în cursul mijlociu al Siretului. Factorii care contribuie la modificările ihtiofaunei sunt multipli, mai
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
efectuate pe râul Jijia, vechea albie minoră a Jijiei s-a transformat într-o apă stătătoare fără aport de apă permanent, fiind supusă colmatării și eutrofizării. Prin această transformare, biocenoza inițială cu o ihtiofaună caracterizată de specii reofile valoroase (scobar, mreană, chișcar întâlnit numai în acest habitat din Moldova!) a fost înlocuită de o asociație caracterizată printr-un număr redus de specii (puțin valoroase), adaptate la noile condiții de viață, și puțini indivizi. Ținând cont de importanța pe care o prezintă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
este reprezentată prin viermi: Tetraonchus monenteron, lipitori: Hirudo medicinalis, moluște: scoica de lacPseudanodonta complanata, crustacee: Astacus astacus (racul de râu), insecte: Lucanus cervus (rădașca). Foarte bine sunt reprezentați peștii; râul Prut se încadrează în zonele piscicole ale scobarului (Chondrostoma nasus), mrenei (Barbus barbus) și crapului (Cyprinus carpio). Bălțile și prutețele sunt populate cu pești stagnofili. În ihtiofaună domină cleanul (Leuciscus cephalus), urmat de somn (Silurus glanis), avat (Aspius aspius), morunaș (Vimba vimba), scobar, cosac cu bot turtit (Abramis sapa), șalău (Stizostedion
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
așez pe malu-i verde Și privesc cum apa curge și la cotituri se pierde, Cum se schimbă-n vălurele pe prundișul lunecos, Cum adoarme la bulboane, săpând malul năsipos. Când o salcie pletoasă lin pe baltă se coboară, Când o mreană saltă-n aer dup-o viespe sprinteioară, Când sălbatecele rațe se abat din zborul lor, Bătând apa-ntunecată de un nour trecător. Și gândirea mea furată se tot duce-ncet la vale Cu cel râu care-n veci curge, făr-a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mă așez pe malu-i verde Și privesc cum apa curge și la cotiri ea se perde, Cum se-schimbă-n vălurele pe prundișul lunecos, Cum adoarme la bulboace, săpînd malul năsipos. CÎnd o salcie pletoasă lin pe baltă se coboară, CÎnd o mreană saltă-n aer după-o viespe sprinteioară, CÎnd sălbaticele rațe se abat din zborul lor, Bătînd apa-ntunecată de un nour trecător. Și gîndirea mea furată se tot duce-ncet la vale Cu cel rîu care-n veci curge, făr-a
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
4 - icre Tarama maturate 80 4 - icre de Manciuria 65 4 - icre Tarama de apă dulce 65 4 (2) Icrele trebuie să aibă boabele întregi, elastice, fără cheaguri de sânge sau țesut conjunctiv, cu miros și gust specifice. ... Icrele de mreana și mihalț sau cele parazitate cu paraziți de la pești sunt inapte pentru consum uman. Articolul 23 (1) Semiconservele de pește (peste mărinat, pește în ulei, pește cu ceapă etc.): ... - aciditate (în acid acetic), % 1-3. (2) Nu se admit pentru consum
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182282_a_183611]
-
meridian, este diversitatea speciilor de pește folosit. Cu cât mai variat este conținutul ceaunului, cu atât mai gustoasă va fi o ciorbă de-a noastră (caracudă, văduviță, babușcă, oblete și albișoară, în prima „tranșă“, apoi somn, crap, știucă, șalău și mreană, în cea de-a doua) ori o bouillabaisse (diverse specii de pește de stâncă la început, printre care se remarcă la rascasse, scorpia de mare, poate cel mai urât și mai gustos pește din lume, apoi barbunul, peștele-dulgher și multe
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
mierlă, - gheonoaie (Picus viridis), - fazan (Phaseanus colchicus) - pe cale de dispariție în lunca Proviței). Dintre reptile amintesc: șarpele alb, vipera comună, șopârla, gușterul și foarte rar pe văile pâraielor Purcăreața și Drăgăneasa - broasca țestoasă (Testudo hermanii hermanii). În fauna acvatică întâlnim mreana (Barbus barbus) și cleanul (Leuciscus leuciscus). Alături de acestea trăiesc insecte, gasteropode, etc. II. 4. 3 SOLURILE Solurile sunt în strânsă corelare cu roca și vegetația. Conform Hărții Solurilor din România, scara 1: 1000000, întâlnim următoarele tipuri: a) soluri brune și
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]