277 matches
-
liniștită nedumerire se descrețea în sfîrșit) dar lupta parcă mereu cu gânduri care nu căpătau glas. Ducea o luptă cu sine sau cu ceva? Nimeni nu știa, fiindcă stârnit de frati-său nu se dezvăluia, chiar dacă acela îi spunea lucruri mușcătoare, de pildă în legătură cu nevastă-sa, căreia îi cam plăcea să bea și nici prea vrednică nu era, sau în legătură cu viitorul lui, nu prea sigur, după părerea lui frati-său. Dar și în Nilă zăcea un ins care știa să devină
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
de pildă în legătură cu nevastă-sa, căreia îi cam plăcea să bea și nici prea vrednică nu era, sau în legătură cu viitorul lui, nu prea sigur, după părerea lui frati-său. Dar și în Nilă zăcea un ins care știa să devină mușcător. "Taci că ai ajuns tu mare, mormăia el, ai tăiat Bucureștiul pe din două". Erau vorbele tatălui nostru, de o ironie pe care Ilie o suportase greu cât stătuse acasă. "Ilie al meu, spunea el oamenilor, a tăiat Bucureștiul pe
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
în funcție de rezultatul lor, ele mai pot fi împărțite în categorii în funcție de intenția mincinosului. Din acest punct de vedere, minciunile ajung să fie de mai multe feluri: inofensive, sociale sau altruiste în cazul în care intenția autorului este pozitivă, și grave, mușcătoare, sfruntate sau răutăcioase în cazul în care intenția autorului este negativă. Minciunile menite să protejeze pot fi spuse în interesul unei alte persoane, care ar fi sau nu păcălitul în cauză, însă de cele mai multe ori ele sînt destinate să-l
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
și le face să apară în adevărul lor pe o scenă ideală, unde rațiune și sentiment se volatilizează, fără ca vreuna să se exercite vreodată în pofida alteia, ci unde cele două aspecte se întăresc reciproc." Critica lui Brecht este cea mai mușcătoare față de operă, și mai ales față de dramă, căci aici iluzia atinge culmea. Brecht, ca și Bossuet odinioară, își dă seama că emoția spectatorului este mai puternică la operă, unde muzica este mai copleșitoare decât la teatru. Întâlnirea sa cu muzicianul
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
frustrarea de a avea o Germanie condusă eficient de național-socialiști. — Pentru mai multe băute, am răspuns, privindu-l cum bea, aproape cu prea multă recunoștință. Avea un chip șiret, cu o gură care schița un zâmbet marcat de o ironie mușcătoare, În ciuda faptului că ținea pipa Între buze. Un nas cărnos, mare, separa ochii oarecum prea apropiați unul de altul, și susținea o pereche de ochelari cu lentile groase, fără rame. Părul Încă negru era pieptănat Îngrijit spre dreapta frunții Înalte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
o apariție exotică de culoarea cafelei. Ashling, care stătea lângă copiator și se ocupa de sutele de mii de comunicate de presă care trebuiau trimise tuturor designerilor de modă și producătorilor de cosmetice din univers, era și ea atentă. Era mușcătoarea de degete și arăta ca și cum nici untul nu s-ar topi între buzele ei de culoarea cireșelor. —Ai programare? Domnișoara Morley s-a ridicat în toată splendoarea înălțimii ei de un metru și jumătate, scoțând la înaintare pieptul impunător. —Spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Încă era convins că ar putea să-i găsească fiul. Logan Încercă să-l mintă, dar nu reuși. Așa că-i promise să-l sune imediat ce avea vreo veste. N-avea ce altceva să mai facă. Noaptea se făcuse din răcoroasă mușcător de rece, iar o pojghiță subțire sclipea pe asfalt. Când Logan păși pe Union Street, răsuflarea Îi plutea În jur ca un nor. Era baltic. Străzile erau neobișnuit de liniștite pentru o sâmbătă seara. Logan nu prea avea chef să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
pereții de pe o parte acoperiți cu o crustă albă. Toaletele publice erau Închise pe timpul iernii. Cine avea vreo nevoie urgentă, era nevoit să facă cercuri din pipi În spatele vreunui tufiș. Se duseră printr-o parte, bucuroși să scape de vântul mușcător, pe acolo pe unde era intrarea doamnelor, ascunsă În spatele unui mic paravan. Ușa era deschisă, doar crăpată, cu lemnul făcut așchii și rupt acolo unde ar fi trebuit să fie un zăvor care s-o țină Închisă. În loc de asta, zăvorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
revenindu-și. Mai avem două casete de la ieșire și-am terminat setul. Logan o introduse pe următoarea În aparat. O intrare laterală a spitalului. Fețe treceau prin fața camerei vorbind și râzând, sau oameni cu capetele plecate, pășind afară, În vântul mușcător. Nimic dubios. Ultima era din zona recepției principale de la Urgențe. Caseta de aici era Înregistrată la viteză normală, gata să surprindă izbucnirile comportamentale antisociale care urmau unei nopți de beție serioasă, devenite mult prea obișnuite,. Logan recunoscu mai multe figuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
la fereastra din față. Watson și Rennie, voi mergeți prin spate. Nu intră nimeni, nu iese nimeni. Dați un semn când ați ajuns acolo. Își ridică telefonul mobil. Noi o luăm prin față. Contingentul În uniformă o porni prin vântul mușcător care aducea cu sine zăpada, dispărând În spatele șirului de terase. Insch Își privi sergentul cu o tentă apreciativă. — O să fii-n stare de asta? Îl Întrebă el pe Logan. — Domnule? — Dacă se-ngroașă gluma: ești În stare? N-am chef
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
lumina pe hol? Și stinge lumina. „Pentru a fugări și calul și călărețul, este nevoie de câini mari, care popular se mai numesc și câini alani. Aceștia se hrănesc de către stăpânii lor, și se hrănesc pentru a fi feroce și mușcători; și stăpânii Îi asmut asupra dușmanilor sau adversarilor; și amintiții câini trebuie să fie Îmbrăcați sau Înfășați cu piele de măgar sau bivol pentru două motive: Primul motiv este ca să nu-l ardă focul pe care câinele Îl poartă Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
noaptea dinaintea deschiderii, Ruby, Chanel și Fi au stat la magazin până la ora unsprezece pentru ca să termine treburile. Mai devreme, Craig, care-și luase liber toată ziua, stăta mersuse ore Întregi pe stradă În sus și-n jos pe un ger mușcător, Împărțind fluturași. Ruby Își dădea foarte bine seama că fluturașii nu erau tocmai pe gustul clientelei de la Les Sprogs, dar nu prea-i păsa. Evenimentul era unul de caritate și orice aducea clienți era numai bun pentru ea. Seara, Craig
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
nu-ți vei fi decât un simplu spectacol pentru tine însuți. — Și tocmai tu, Víctore, tocmai tu îmi vii cu toate astea? — Da, Augusto, tocmai eu, eu, eu! — A fost o vreme când nu gândeai într-o manieră atât de... mușcătoare. — Da, dar atunci nu eram tată. — Și ce dacă ești tată...? — Faptul de a fi tată, în cine nu-i nebun sau smintit, trezește lucrul cel mai teribil din om: simțul responsabilității! Eu îi încredințez fiului meu moștenirea perenă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
au rotit cocorii și au dispărut. Vântul se domoli În spatele geamurilor. Se lăsă o liniște Înghețată. La unsprezece fără un sfert Fima se răzgândi iar, se Îmbrăcă, se Înfofoli În palton, coborî În strada pustie unde frigul era aprig și mușcător. Merse până la telefonul public de la centrul comercial din capătul celălalt al cartierului. Dar când ridică receptorul, Îi răspunse și telefonul public cu o tăcere mormântală. Poate că era o defecțiune În tot cartierul? Golanii stricaseră poate telefonul? Sau Ierusalimul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Încărcate de reproș În timp ce ieșea din apartament. Smith avea să o scoată la plimbare mai târziu. Traversă Kensington Gardens și apoi parcul spre Piccadilly, Înfofolit În palton, mănuși, fular și căciulă. Era o dimineață cenușie și rece, cu un vânt mușcător, după cum Îi promisese valetul, dar mișcarea Îi făcea plăcere. Serpentina era acoperită cu gheață, care Însă era subțire și transparentă ca sticla, cu pancarte care Îi avertizau pe amatorii de patinaj sau săniuș de pericol. Împătimiții sporturilor ecvestre tropăiau În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
an jumate câte kilograme avea? — Cum spuneam, nu sunt sigură, dar Paula mi-a zis că nu a fost absolut nimic În neregulă. — Dar ziua de naștere a lui Benjamin, bănuiesc că pe asta o știți? Insulta e atât de mușcătoare că-mi dau lacrimile imediat, de parcă aș fi ieșit afară În zăpadă. Sunt foarte bună la teste. Știu răspunsurile, dar nu știu răspunsurile astea și ar trebui să le știu. Știu că ar trebui să le știu. Ben s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
ale lui Frank erau În dulapul cu echipament; mă tenta să ies pe teren să-l provoc pe Crawford la un set. Mă putea Învinge fără să transpire, dar eram curios să știu cu cît. Ar Începe cu niște ași mușcători, apoi o minge Înaltă ar ținti spre capul meu, dar după aceea și-ar domoli jocul, pierzînd cîteva puncte ca să mă tragă și mai adînc În rivalitatea dintre noi. Dacă aș juca stîngaci În mod deliberat, ar sfîrși prin a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
așa ca în anul acesta, ca în anul trecut și ca de când sunt, niciodată n-am fost!” Sarcasmul este o formă în care critica este deosebit de severă și necruțătoare, urmărind condamnarea totală a aspectelor vizate, înlăturarea lor. Stilul este mușcător, lexicul nu provine din aria frumosului, iar în cazul portretului trăsăturile negative sunt îngroșate până la exces. De cele mai multe ori, abordând sarcasmul, scriitorii se lasă purtați de un stil retoric, bazat pe gradația ascendentă, cu invocații și imprecații. În Scrisoarea III
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
I. L. Caragiale 7. Satiricul: - ridiculizare nemiloasă; - respingerea aspectelor negative în numele unor valori superioare; - critică incisivă; - finalitatea: îndreptarea viciilor; Exemplu: Scrisoarea III - M. Eminescu Poveste ( Prostia omenească) - I. Creangă 8. Sarcasmul: - critică severă și necruțătoare; - condamnarea totală a aspectelor vizate; - stil mușcător; - lexicul nu provine din aria frumosu lui; - trăsături negative îngroșate până la exces; Exemplu: Scrisoarea III - M. Eminescu Noaptea de noiembrie - Al. Macedonski 9. Grotescul: - exagerarea monstruoasă a unor trăsături negative; - evidențierea urâtului fizic și moral; - situat în limitele dintre tragic
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
să renunți, pentru o clipă, la universul tău, spre a te distra, dacă nu te costa prea scump această distracție, căci nu știai sigur dacă, cine știe din ce pricină și cu toate că te arătai prietenos cu el, nu va deveni mușcător și nu-ți va insinua o măgărie sau chiar ți-o va formula direct, cu o brutalitate deșănțată de golan sătesc. Acceptai însă să plătești, distracția era mare. Ceea ce avem în noi murdar și abject, te pomeneai că se trezește
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și toată salba de realități atârnată de ele, pe care-o trăgeam de la bun început după noi. Maria se lăsa în voia poftelor mele cu-o satisfacție întunecată, dându-mi orice-i ceream și răsplătindu-mi insistența c-un zâmbet mușcător și-o mișcare finală a fundului. Își păstra întotdeauna ultimul cuvânt; mă călărea metodic, robust, stăpânindu-mi plăcerea cu discreție și eleganță, fără a mă umili, dar arătându-mi limpede cine trebuie să iasă învingător. Uneori, consimțea să împărțim puterea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
românilor la emancipare. Se termină cu sfioșia aproape feciorelnică pe care o vădeau semnatarii memoriilor adresate curții imperiale. Locul acestei reverențiozități cucernice este luat de spiritul polemic, în care nu ezită să își facă drum, printre argumente academice, și ironii mușcătoare. Călcând pe urmele pașilor făcuți de D. Prodan și L. Blaga, care au descins analitic în cotloanele gândirii politice românești din Transilvania secolului al XVIII-lea, ajungem la conturarea unei imagini generice asupra genezei și evoluției meandrice a conștiinței naționale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
veac o aud: Jilava-Aiud... Jilava-Aiud”. În bezna temniței, o singură speranță, un singur reazem: „Slăviții tăi pași, Preasfântă Fecioară, / îi auzim ca prin vis cum coboară / în hăul Jilavei, pe treptele care duc către aspra neîndurare”. Volumul larg cuprinzător Îmblânzitorul mușcătoarelor neliniști (2002), însoțit de repere biografice, un indice al referințelor critice înregistrând și cele mai mărunte menționări în presă și de o selecție de recenzii, favorizează cunoașterea evoluției autorului de la poezia de atmosferă a începutului, în care au fost recunoscute
VERZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290503_a_291832]
-
de Vasile Dobrian, București, 1979; 10 poeme, București, 1979; Combustii, cu un portret și desene de Alexandru Țipoia, București, 1980; Crepuscularia, pref. Gh. Bulgăr, cu un portret de George Tomaziu, București, 1992; Itinerarii oxidate, pref. Emil Manu, București, 1999; Îmblânzitorul mușcătoarelor neliniști, pref. Valeriu Râpeanu, postfață George Anca, cu un portret de Dragoș Morărescu, București, 2002. Antologii: Creația în artă văzută de Tudor Arghezi, E. Lovinescu, Lucian Blaga..., București, 1994. Traduceri: John R. W. Scott, Galateni. O singură cale, Cluj-Napoca, 1993
VERZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290503_a_291832]
-
1907) când vine vorba de instituțiile vremii, de la monarhie (pamfletul Auri sacra fames), justiție, școală până la armată, cu ororile ei. Modul critic al lui V. este pamfletul, care poate lua forma alegoriei, și mai ales portretul satiric, șarja fină și mușcătoare (Profiluri, Dincă C. Buleandră, Câțiva paraziți). Fire blajină, scriitorului îi repugnă violența, revoluția i se pare dezagreabilă, așa încât, utopic, el predică, în spirit creștin, iubirea între frați, împăcarea între clase. De altfel, devine un teoretician al sămănătorismului: scriitorul se cuvine
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]