455 matches
-
are pretenție ginerele Străgălie, numai să nu-i lase fata. După tot balamucul ce a ținut cam două ore, numai că apare lelea Măria jucând și chiuind. Sticla de țuică, de data aceasta avea spânzurată de gât o floare de mușcată roșie, iar coțofana satului striga: „Noroc ginerele are!... Mireasa e fată mare! ”. Amețiți de băutură, veseli, certăreți, curioși să afle cu cine s-a iubit soră-mea, până la urmă au fost convinși de lelea Măria că au fost păcăliți, că
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378826_a_380155]
-
necuvântătoare o asemenea frumusețe de biserică ! Pe sub geana razelor le-a privit uimit cum păsările paradisului; mierle, privighetori, rândunici, lopătari, pescăruși, și ciocârlii, porumbei și pelicani și-au unit aripile iarăși pereții bisericii arătau precum casele românești construite cândva, cu mușcate în ferestre. Ochișorii lor de diferite culori străluceau de parcă icoanele pictate aveau pietre nestemate pe ele. În vârful turlei, pelicanii au prins pană lângă pană făcând o sfântă cruce să nu paotă fi atinsă nici de praf, nici de ploaie
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
foșneau în slavă, în acel moment foșneau în văgăună. Îngerașul, văzând-o, a înțeles suferința ei încrâncenată. A bătut de trei ori din aripioarele sale și ca din pământ în fața ei s-a arătat o casă micuță cu pridvor și mușcate roșii la ferestre. Pe poteca din grădină, venea băiatul ei cel drag plecat demult. În acel moment, bătrânei, i se păru raiul pe pământ; pădurea își unduia foșnetul său ca în poveștile adevărate iar pe covorul de flori în iarba
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
a casei, se urca pe terasă, pe o mică rampă special amenajată pentru scaunul Dorei și de aici de pe terasă , se intra direct în bucătărie. Pervazurile terasei și cei doi stâlpi laterali constituiai și suportul pentru vasele de lut, cu mușcate , azalee și alte flori curgătoare a.Totul era făcut pentru a încânta ochiul și se vedea că exista o mână iscusită, care se ocupa de toate aceste plante. Dora plătea un om care se ocupa de grădină. Astfel se explica
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA II de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380389_a_381718]
-
o înțelegere binevoitoare pentru cei cu care discuta sau lucra. Se pare că moldovenismul care-l ducea cu el, Victor Ion Popa - pe care l-am cunoscut încă din liceu - a voit să-l pună - după propria mărturisire - în piesa Mușcata din fereastră”, susținea George V. Bumbești, p 33. „Bunătatea mea e slăbiciunea mea. Dar nu sunt slab fiindcă sunt bun, sunt bun fiindcă sunt slab” („Un om îndurerat. Nuvele și povestiri” de Victor Ion Popa, Ediție îngrijită de Sorin Popa
ELOGIU MULTICULTURALULUI VICTOR ION POPA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379337_a_380666]
-
Așa trebuie să plângem și noi peste amintirea celor deportați: <> Sute de mii au fost martirizați prin foame, prin frig și muncă istovitoare. Au murit cu gândul întors spre livezile și viile de acasă, spre casele cu pridvor și cu mușcate în ferestre, spre bisericile în care au fost botezați, spre pământul mănos dintre Prut și Nistru. Nu le-a slujit preot la înmormântare și i-a înghițit pământ străin... Speranța n-a murit... E în firea ei să nu moară
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
Autorului DULCE TÂRG AL IEȘILOR Îți amintești crâșma din Sărărie Pe o străduță dintr-un Iași uitat, Cu mese-afară-n toamna timpurie, C-o tihnă și-o tăcere din alt veac? Alături sta o casă boierească, Cu geamlâc roșu de-atâtea mușcate, Cu tufănele gata să-nflorească, Cu pomi bătrâni în grădina din spate. Și-n pustia livadă a nimănui Își bruma-n vinețiu coroana prunul, În bulgări aurii și amărui Gutuile își rotunjeau parfumul. Prin gardul răsucit în fier forjat Torceau
DULCE TÂRG AL IEȘILOR de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381381_a_382710]
-
2016. DULCE TÂRG AL IEȘILOR Îți amintești crâșma din Sărărie Pe o străduță dintr-un Iași uitat, Cu mese-afară-n toamna timpurie, C-o tihnă și-o tăcere din alt veac? Alături sta o casă boierească, Cu geamlâc roșu de-atâtea mușcate, Cu tufănele gata să-nflorească, Cu pomi bătrâni în grădina din spate. Și-n pustia livadă a nimănui Își bruma-n vinețiu coroana prunul, În bulgări aurii și amărui Gutuile își rotunjeau parfumul. Prin gardul răsucit în fier forjat Torceau
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
Citește mai mult DULCE TÂRG AL IEȘILORÎți amintești crâșma din SărăriePe o străduță dintr-un Iași uitat,Cu mese-afară-n toamna timpurie,C-o tihnă și-o tăcere din alt veac?Alături sta o casă boierească,Cu geamlâc roșu de-atâtea mușcate,Cu tufănele gata să-nflorească,Cu pomi bătrâni în grădina din spate.Și-n pustia livadă a nimănuiîși bruma-n vinețiu coroana prunul,În bulgări aurii și amăruiGutuile își rotunjeau parfumul.Prin gardul răsucit în fier forjatTorceau pisicile lungite-n
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
În casa mea, nălțată de-un străbun, Nu mă străbate-un metafizic dor, Căci Dumnezeu, prietenul meu bun, Își soarbe-ncet, cafeaua în pridvor. Steluța CRĂCIUN ... Citește mai mult APROAPEÎn casa mea cu ferestre albastreși cu acoperișu-n două apeSe-mbujorează mușcate în glastreși-ating cu mâna cerul, de aproape.Pe stâlpii răsuciți ca mici coloaneCare-i susțin pridvorul cel umbrit,Își împletesc zorelele-n volaneCulori de ametist și malachit.Cobor pe două trepte de lemn vechiSpre stratul învrâstat de micșuneleși mă salută
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
La "joc " și " pietricele", "aruncătură ", Din zori și până seara stăteam in bătătură. Dar cel mai mult eram în legea mea Când eram singură în toată curtea Atunci, c- un retorism fără de vină Țineam discursuri florii de sulfină Petuniilor, crăițelor, mușcatelor îmbujorate, Ori crinilor și trandafirilor cu-a lor flori catifelate Mă regăseam sub nuc și sub gutui tomnatic În care - și avea cuib curcanul singuratic Urmat îndeaproape de găinușe si cocoși De gâște și gânsaci gălăgioși, făloși Pe care- i
MI-E SUFLETUL CAPTIV de DANIA BADEA în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380840_a_382169]
-
lumina...! O melodie cântată de Paul Surugiu e un umăr pe care sufletul plânge și de tristețe și de voioșie; este un gest de brațe deschise-mbrățișării, o ușă cu prag așternut de urmele dorului și dragului, o fereastră cu mușcată la casa nevândută, o cumpănă lângă drumul gândului; o melodie cu Paul Surugiu e doctorie și doctoriță (una să se bea de rău, cealaltă să se lege de drag); o melodie cu Paul Surugiu, una din puținele, atât de puținele
PAUL SURUGIU. MELODII CA STELELE...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371601_a_372930]
-
ori Peste mine să iau apă Setea a uscat răbdarea Și pe-alocuri se tot crapă! Am pus frâu acestui murg Într-o pajiște senină Să își vindece piciorul, Iarba verde îl alină! Am pus liniștea-n decor Și-o mușcată în ferestră, Unui vis i-am dat și aripi Chiar din pasărea măiastră. ------------------------- Timpul a plecat hoinar, Cu merinde în albume Spune că nu e-n zadar Să-l petreci cu fapte bune! foto sursa internet 03 iunie 2015 Camelia
AM PUS de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374824_a_376153]
-
că îi este viața, dar și o floare fiindcă înfloreste nespus de frumos în lumina pe care o soarbe din această lume. “viața mea-i o bandă desenată/ viața mea-i precum un serial/ viața mea-i o floare de mușcată/ viața mea-i un cântec triumfal”. (Cântec) Ioan Vasiu conturează metaforic și o descriere sugestivă a femeii, dându-i un sens profund și accentuând însemnătatea sa în această lume. Ea este , în viziunea autorului, “un poem încă nescris” care atinge
IOAN VASIU ŞI METAFORELE IUBIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375039_a_376368]
-
de ea și încerci să-i vorbești fără lacrimi și să răspunzi tot tu. Daca vârsta fragedă nu te-a părăsit încă, iar mama e plecată departe, te retragi într-o cameră înaltă, cu pereții curat văruiți și miros de mușcate și citești Frații Karamazov, uitând cum e atunci când soarele intră în casă numai prin ochii ei. Dacă auzi dimineața, până în răsăritul soarelui, pași de mamă sosiți cu primul tren și cine mai știe cu ce alte vești din locuri și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
de ea și încerci să-i vorbești fără lacrimi și să răspunzi tot tu. Daca vârsta fragedă nu te-a părăsit încă, iar mama e plecată departe, te retragi într-o cameră înaltă, cu pereții curat văruiți și miros de mușcate și citești Frații Karamazov, uitând cum e atunci când soarele intră în casă numai prin ochii ei. Dacă auzi dimineața, până în răsăritul soarelui, pași de mamă sosiți cu primul tren și cine mai știe cu ce alte vești din locuri și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
auzit prima dată cântecul Zarazei și am răsfoit, elevă în clasa întâia fiind, un “Paris Match”. Pe Zaraza mi-o imaginam înaltă și brună, cu ochi scăpărători, verzi, ca de otravă, locuind în vreo mahala, într-o casă joasă, cu mușcate roșii în ferestre, un fel de regină a iubirilor clandestine. Glasul ce-i cânta nurii răsuna siropos până la îngrețoșare în mintea mea de copil, dându-mi fiorul edenic al lucrurilor interzise, un fel de neliniște interioară, o teamă împletită cu
LUMEA DE ATUNCI... de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371261_a_372590]
-
amețite, Din narcise-ngălbenite. Cele cu roș` papion Zburau ca un avion, Ca s-ajungă, fără greș, La flori din vârf de cireș Prinse-n mănunchiuri firave, Emanând miresme suave. Seara căutau polen, Albinuțe cu joben, Prin zambilele albastre Și-n mușcatele din glastre. Iar cele cu roz mănuși Adormeau prin corcoduși. Referință Bibliografică: Forfota albinelor / Teodora Noje : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1209, Anul IV, 23 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Teodora Noje : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
FORFOTA ALBINELOR de TEODORA NOJE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347886_a_349215]
-
azi alai din azalee Te-oi aștepta între dealuri, pe alee Și tainic mă voi preface în "nu mă uita" Ești Împăratul meu, iar eu iubita Ta! Creatorul: 78 -Sărută-Mă cu "gura leului" o dată Și mușcă-Mă cum "mușcă" o mușcată Să M-amețească val parfumat de iasomie Și seara iară dor de tine-Mi vie! 79 Tu, cu iubirea Mi-ai stârnit Puterea Și mă ademenești mereu cu reînvierea Minunii tale tainice, sub cerul de azur Ești loc ales, de
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
se înnodase o convenție tacită.Dacă ea venea prima la plajă curăța locul unde trebuia să-și așeze Sorin pătura.Dacă venea el înainte, atunci îi așeza pe locul unde trebuia să întindă cerceaful punea o floare.De obicei de mușcată, pe care o rupea din glastra de pe balcon.Ea o lua și se uita la el cu înțelegere. Apoi o așeza alături. Acest joc a durat câteva zile.Sorin nu îndrăznea să intre în vorbă.Era timid de felul lui
JOCUL DE ŞAH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346734_a_348063]
-
călătoare, când se aude cântecul cucului sau înfloresc cireșii, iar ca reper, în zona Brăilei, se poartă până în Duminica Foriilor. În această ultimă zi, mărțișorul purtat se va prinde de ramura unui copac sau de o floare (tufă de trandafir, mușcată etc.) semnificația fiind că, persoana ce l-a purtat să fie frumoasă asemenea florii de care l-a legat. În grădinile noastre, primele flori care ne răsfață privirea sunt ghioceii. Cu mantia lor argintie risipesc din pocalul petalelor: voioșie, optimism
SOL VOIOS DE PRIMĂVARĂ de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346795_a_348124]
-
ceață lăptoasa 32 Clopot în amurg - țipatul cocorilor acoperindu-l Ana Urma 33 Câmpul cu maci - veteranu-și mângâie piciorul de lemn 34 stejar desfrunzit - o veverița ronțăie luna plină Cezar F. Ciobica 35 tropotit de cai sub licăriri de stele - mușcată în geam 36 seară cu greieri - împărțind mămăligă mâna bunicii Gabriela Beldie 37 țânțari somnoroși - doar razele de soare pe ,,Carul cu boi" 38 în geamul școlii - știrbii din clasa întâi și-un soare cu dinți 39 încă e verde
HAIKU. 202 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346491_a_347820]
-
-i vederea și poetul un accident ireparabil sosește ca o solie ce își bate singur în frunte cuiul lui Pepelea pentru câteva imperii de poeme. Un iaht îmbălsămat Mă cheamă iubirea exclamării pure Sub amestecul de culori diurne culmea presimțită Mușcata dezvelindu-și nesfârșita timiditate Naște urechea de care se lasă văzută și ochiul de care se lasă auzit. A înnebuit în aerul sub vioara lină Pe care a acordat-o cu aripa îngerul Vibrând timpanele plinului înaintea ta Senin de
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345174_a_346503]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > CREAȚIA Autor: Lucia Tudosa Fundureanu Publicat în: Ediția nr. 820 din 30 martie 2013 Toate Articolele Autorului M-am uitat l-a mea narcisă, La mușcate, trandafir, Albăstrele și caisă, Vioreaua cea închisă, Nu-ncetez ca să mă mir. Am pus în pămînt sămînța. Fascinat am urmărit, Frunz-aceea foarte mică, Capu-și scoate-ncet cu frică, De-abia poate fi zărit. Și cînd soarele-ncălzește, Apoi roua
CREAŢIA de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 820 din 30 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345484_a_346813]
-
în timpul căutărilor, îl făcu să cadă cu zgomot pe podeaua devenită translucidă. Pe cele trei rafturi înguste tronau: un cap miniatural fără nas, fără ochi, urechi ori gură, cu o piele strălucitoare de un alb vetust, un ghiveci cu o mușcată fără flori și o pereche de andrele argintii, obiecte, se pare, fără valoare pentru cei care căutaseră semnele crimelor... Le atinse pe rând, dându-le viață: pielea cea lucioasă a capului fără trăsături se făcu dintr-o dată purpurie, mușcata își
LOCUL AL II-LEA LA CONCURSUL PREMIILE ARS POETICA 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377856_a_379185]