493 matches
-
A. Diaconu a sugerat faptul că ar trebui cronicile să fie nesemnate, pentru a putea fi astfel voci anonime ce susțin o generație sau un grup, pentru că altfel ele fac în mare parte servicii unor edituri și unor prieteni. Alexandru Mușina consideră că tinerii sub 40 de ani sunt cei mai potriviți pentru critica de întâmpinare, aceștia fiind singurii care se pot adecva la text și la cititori. În opinia lui Alexandru Mușina, critica de astăzi nu este importantă pentru că nu
Vitalitatea dezbaterii critice în România by Adriana Bărbat () [Corola-journal/Journalistic/5598_a_6923]
-
parte servicii unor edituri și unor prieteni. Alexandru Mușina consideră că tinerii sub 40 de ani sunt cei mai potriviți pentru critica de întâmpinare, aceștia fiind singurii care se pot adecva la text și la cititori. În opinia lui Alexandru Mușina, critica de astăzi nu este importantă pentru că nu e făcută să fie vizibilă, deoarece criticii sunt influențabili, nu au o ideologie, nu sunt consecvenți, sunt provinciali, neavând sisteme de referință în literatura universală actuală. Față de conceptul de critic-star adus în
Vitalitatea dezbaterii critice în România by Adriana Bărbat () [Corola-journal/Journalistic/5598_a_6923]
-
nu este importantă pentru că nu e făcută să fie vizibilă, deoarece criticii sunt influențabili, nu au o ideologie, nu sunt consecvenți, sunt provinciali, neavând sisteme de referință în literatura universală actuală. Față de conceptul de critic-star adus în discuție de Alexandru Mușina, Andrei Terian a răspuns că un astfel de critic nu poate exista la noi, deoarece nu mai sunt suplimente literare și nu se diferențiază piața academică de piața comercială, din acest motiv critica literară fiind un hibrid care riscă să
Vitalitatea dezbaterii critice în România by Adriana Bărbat () [Corola-journal/Journalistic/5598_a_6923]
-
Cel dintâi e brașoveanul Andrei Dósa (n. 1985), al cărui debut, intitulat Când va veni ceea ce este desăvârșit, este realmente extraordinar. În mod evident, Dósa n-a apărut de nicăieri. S-a format în preajma unor liberali ai poeziei, ca Alexandru Mușina și Andrei Bodiu. (Care par să-l fi îndrumat îndeaproape așa cum e mai înțelept, fără să-l îndoctrineze.) Pe de altă parte, franchețea discret sentimentală pe care-o practică amintește de un alt optzecist din nucleul tare, Romulus Bucur: „google
Patru debuturi by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5074_a_6399]
-
în Istoria critică e reparatorie. Fiindcă în panorama lui Radu G. Țeposu, în secțiunea Patosul sarcastic și ironic, Magda Cârneci (de fapt, Magdalena Ghica, așa cum semna pe atunci) figurează abia pe poziția a opta. Iar din antologia realizată de Alexandru Mușina (ca și din recentul studiu al lui Mihail Vakulovski, Portret de grup cu generația optzeci), lipsește cu totul. Prin FEM, Magda Cârneci revine asupra făgăduinței din Hipermateria. Își regândește sensibilitatea cu intenția de a-și regândi opera. De a-i
Imagini puternice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5633_a_6958]
-
război de o sută de ani. În rest, Ion Bogdan Lefter avea să-și vadă publicat Globul de cristal un an mai târziu, în 1983; i-au urmat, peste încă un an, Romulus Bucur (Greutatea cernelii pe hârtie) și Alexandru Mușina (Strada Castelului 104). În sfârșit, abia în 1989 va izbucni și Bogdan Ghiu, cu Manualul autorului. Departe de mine gândul că aceștia ar fi fost niște necunoscuți. Dar, negru pe alb, pentru cei mai mulți dintre ei, Cinci a constituit adevăratul debut
Sfidarea retoricii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5483_a_6808]
-
având și o explicație politică. Tinerii poeți de la Cenaclul de Luni trăiau, totuși, în mijlocul anilor celor mai negri ai regimului Ceaușescu. În acest sens trebuie înțelese, măcar parțial, accesele de balbuție din versurile de mai sus sau filipicele lui Alexandru Mușina, din teribilul Budila Express.) N-aș îndrepta însă lectura exclusiv în această direcție contextuală. Dac-am făcut referire la ea, a fost numai ca să subliniez felul în care cei cinci se raportau, intim, la ideea de construcție. De pe un cu
Sfidarea retoricii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5483_a_6808]
-
47) Ce ciudat că unor asemenea imagini (inteligente, da, dar de ce n-ar fi?), li s-a pus, cu consecvență, eticheta de abstracțiuni! Despre Lecțiile deschise ale profesorului de limba franceză A.M. și Budila Express (cu care figurează, aici, Alexandru Mușina) nu se poate vorbi în puține cuvinte. Ele au locul lor clar în orice antologie de poezie românească. Oricât de exigentă ar fi aceasta. Cât despre Cinci, e un volum care a făcut istorie.
Sfidarea retoricii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5483_a_6808]
-
Cosmin Ciotloș Alexandru Mușina, Nepotul lui Dracula, Brașov, Editura Aula, 2012, 432 pag. Dintre calitățile lui Alexandru Mușina, una singură n-a fost remarcată de nimeni: detașarea. Probabil și pentru că autorul n-a afectat-o niciodată. Așa se face că, astăzi, Mușina trece în
Gentlemen’s agreement by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4502_a_5827]
-
Cosmin Ciotloș Alexandru Mușina, Nepotul lui Dracula, Brașov, Editura Aula, 2012, 432 pag. Dintre calitățile lui Alexandru Mușina, una singură n-a fost remarcată de nimeni: detașarea. Probabil și pentru că autorul n-a afectat-o niciodată. Așa se face că, astăzi, Mușina trece în ochii multora drept un spirit mai degrabă cârcotaș și clevetitor, adeseori revanșard, ușor sociopat
Gentlemen’s agreement by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4502_a_5827]
-
Ciotloș Alexandru Mușina, Nepotul lui Dracula, Brașov, Editura Aula, 2012, 432 pag. Dintre calitățile lui Alexandru Mușina, una singură n-a fost remarcată de nimeni: detașarea. Probabil și pentru că autorul n-a afectat-o niciodată. Așa se face că, astăzi, Mușina trece în ochii multora drept un spirit mai degrabă cârcotaș și clevetitor, adeseori revanșard, ușor sociopat și, în tot cazul, foarte incomod. O asemenea încadrare nici nu e, la drept vorbind, complet lipsită de temeiuri. Oricine ar putea-o motiva
Gentlemen’s agreement by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4502_a_5827]
-
balnear (2007). Numai că, tot din aceste două cărți (ca să rămân numai la ele și să nu adaug în listă altele, mai elocvente) și tot prin aceeași metodă, se poate deduce, la fel de bine, și contrariul. De fapt, rechizitoriile lui Alexandru Mușina nu sunt acelea ale unei personalități lezate. (De unde și amănuntul că, oricât de intransigent formulate, ele nu alunecă în pamflet.) Nemulțumirile lui au, de fiecare dată, un nucleu abstract. Ele atacă strict modul deficitar în care funcționează lumea literară românească
Gentlemen’s agreement by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4502_a_5827]
-
ar risca să nu fie luat în seamă. (Cum i s-a întâmplat cu o carte cu totul extraordinară, Paradigma poeziei moderne, eseu teoretic despre care s-a vorbit injust de puțin.) Din păcate, chiar și așa, luat în seamă, Mușina e de obicei greșit înțeles în intențiile lui și tratat, cu o anume simpatie totuși, drept un umoral. Ceea ce categoric nu e. Citit în modul acesta meschin, romanul Nepotul lui Dracula ar putea fi luat drept o satiră usturătoare a
Gentlemen’s agreement by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4502_a_5827]
-
brașovean. (Filologic în primul rând.) E adevărat că tentația detectivistică a identificării modelelor dindărătul personajelor există, iar avertismentul autorului (conform căruia cele câteva „referințe accidentale” ar trebui trecute cu vederea) nu face decât să sporească o atare curiozitate. (De altfel, Mușina e un campion al narațiunilor oblice de acest tip: cu câțiva ani în urmă, publica, pe blogul revistei Cultura, o proză, Bobiță, Misail al Rugăciunii și premiul Nobel în care aluziile la câțiva scriitori de azi erau cu mult mai
Gentlemen’s agreement by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4502_a_5827]
-
Banciu („conferențiar de literatură română și decan”) l-ar substitui pe Andrei Bodiu, Andy Cruceru („noua stea în ascensiune a facultății”) ar fi Adrian Lăcătuș, în vreme ce Teodor Cossiga („profesor de literatură comparată și folclor”) l-ar disimula chiar pe Alexandru Mușina. Mai departe de atât, însă, spuneam, investigația nu merită condusă. Cine ar putea fi, în lumea reală, protagonistul, Florin Angelescu Dragolea, asistent la catedra de literatură franceză, nu are rost să ne întrebăm. Nu e nimeni. Și, de la un punct
Gentlemen’s agreement by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4502_a_5827]
-
de care acesta se folosește, răstălmăcindu-le, sunt atât de diverse încât exclud automat raportarea la un model unic. (Ceea ce ar fi, ca procedeu, perfect exsanguu și, în consecință, inadecvat unei cărți în care sângele țâșnește de peste tot.) De fapt, Mușina are ce are cu orice tip de discurs care s-ar putea preta oficializării. Așa se explică șarja la adresa semioticii (sunt delicioase paginile care transcriu prelegerile lui Florin Angelescu Dragolea, dedicate, fără excepție, lui Proust) sau, la celălalt capăt al
Gentlemen’s agreement by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4502_a_5827]
-
a Munteniei. Strămoșul lui, Bogdan Drăculea, ar fi fost a fiul lui Vlad Țepeș și al unei descendente a lui Tihomir. Coincidența e mai mult decât o coincidență, căci devoalează un principiu de construcție. Asemenea prolepse abundă în romanul lui Mușina și întăresc autoritatea ficțiunii. Întâmplările par programate. Pe jumătate conștient (ceea ce conferă naratorului un statut de excelență intelectuală), pe jumătate inconștient (ceea ce produce, sistematic, efecte de surpriză). În paralel cu acțiunea așa-zicând diurnă, există aici și un plan nocturn
Gentlemen’s agreement by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4502_a_5827]
-
întâmplă, ce ruptură de nivel, când începi, în fine, să vorbești o limbă străină. Ceea ce poți să știi, cel puțin după ultimele precepte de didactică, este că cea mai bună cale de-a o învăța e metoda conversației. Și Alexandru Mușina asta face. Conversează enorm, fie cu cenacliștii care-i invadează micul spațiu din Castelului 104, în aparenta lui lipsă de-acasă, fie cu oameni întâlniți întâmplător, fie cu sine însuși. Specificul muncii de profesor, respectiv al navetei e, în feluri
Profesorul A.M. by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3466_a_4791]
-
poeziilor de tinerețe. O blazare încordată, dacă se poate spune așa, fiindcă lumea marginală și cu eticheta pusă are, și ea, rezervele ei de senzațional. Față de senzaționalul cu care suntem noi, azi, obișnuiți, venind din aceeași zonă, constatările lui Alexandru Mușina sunt, poate, nespectaculoase. La vremea lor, ele trădau, însă, o mare empatie cu o generație venită în poezie dinspre catedră și o mare și blajină înțelegere a unei lumi în care il faut tenter de vivre. Găsind soluții de-a
Profesorul A.M. by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3466_a_4791]
-
și o mare și blajină înțelegere a unei lumi în care il faut tenter de vivre. Găsind soluții de-a o transporta într-un alt decor, care este și nu este cel atât de bine cunoscut. În totul, școala lui Mușina e asemeni celei a lui Prévert, din Ora de dictare: „Pereții clasei se prăbușesc domol/ și geamurile redevin nisip/ cerneala redevine apă/ și creta stâncă lângă mare/ pupitrele în arbori se prefac/ penițele în păsări călătoare.” (traducere de Gellu Naum
Profesorul A.M. by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3466_a_4791]
-
Cosmin Ciotloș Alexandru Mușina, Cordilio, Bibina & comp., București, Editura Tracus Arte, 2012, 44 pag. Neluată în seamă a trecut și Cordilio, Bibina & comp. de Alexandru Mușina. Judecând la rece, o carte de numai patruzeci de pagini, jumătate poezie, jumătate ilustrații (datorate, acestea, Taniei Maria
Cărțile neliniștirii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3710_a_5035]
-
Cosmin Ciotloș Alexandru Mușina, Cordilio, Bibina & comp., București, Editura Tracus Arte, 2012, 44 pag. Neluată în seamă a trecut și Cordilio, Bibina & comp. de Alexandru Mușina. Judecând la rece, o carte de numai patruzeci de pagini, jumătate poezie, jumătate ilustrații (datorate, acestea, Taniei Maria Tudoran), nu prea avea cum să provoace un interes furibund din partea criticii. Cu atât mai mult cu cât „variabilele” nu-s nici
Cărțile neliniștirii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3710_a_5035]
-
amintind de regimul infinit permisiv al jocurilor copilăriei. Sunt, o parte din ele, cuvinte-valiză, cu sonoritate ușor argotică (ceea ce justifică o dată în plus tușele caricaturale din desenele care le însoțesc). Cu ce se ocupă, în definitiv, aceste fantoșe imaginate de Mușina? Cu nimic. Își exercită, pur și simplu, biografia. Toate par să rămână, de la un punct încolo, ancorate într-un prezent fără sfârșit. Așa încât observațiile privitoare la structură pot glisa fără mari probleme de la un poem la altul. În Xenofilia, de
Cărțile neliniștirii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3710_a_5035]
-
nici un meci. Dar/ Continuă să joace. Mama ei/ A albit tot încurajând-o: «Xenofilia, fata mamei,/ Vei reuși, ești cea mai bună./ Haide, mai încearcă o dată»” (p. 37). Umorul fiind o constantă (ca de altfel în tot scrisul lui Alexandru Mușina), trebuie spus că el nu e cultivat în registru pasabil, de anecdotă. Căci nu un episod oarecare, accidental, din viața numitei tenismene fără simbrie și fără noroc constituie centrul de greutate al poemului. Ci însăși viața ei, monotonă până la exasperare
Cărțile neliniștirii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3710_a_5035]
-
până la exasperare. Personajele de aici se află, fără excepție, sub o zodie nefastă. Ele își întind mediocritatea „de gumilastic” (p. 29) pe ani și ani, până la anularea oricărui sens al existenței. Aș zice că aceasta e prima găselniță a lui Mușina: transformarea particularului în general (care e specifică să zicem, spiritului epigramatic și, de fapt, întregii clasicități) se asociază, spontan, cu transformarea ludicului în tragic. Ferindu-mă de pedanterie, nu pot totuși să nu remarc ce rol, decisiv, joacă timpurile verbale
Cărțile neliniștirii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3710_a_5035]