521 matches
-
vicleană, profitoare; când în neguri abisale își îngroapă propriul soare... Dar; gândim că ni se pare, și în semn de'ntâmpinare, încercăm o salutare! Însă ce să vezi!? Stupoare! În jur se'aude rumoare iară scrâncetul ne doare! Ne oprim muți de uimire ochii deschiși a mirare și'ntrebându'ne confuz: Fericirea'nseamnă plâns!?" Blând, răspunsul mamei vine Printre lacrimi cristaline ce'i aduc în ochi lucire din smarald de fericire: "Scumpul mamei"- zice ea... "Uneori... poate'nsemna!" Referință Bibliografică: Plânsul
PLÂNSUL DINTÂI de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343346_a_344675]
-
vicleană, profitoare; când în neguri abisale își îngroapă propriul soare... Dar; gândim că ni se pare, și în semn de'ntâmpinare, încercăm o salutare! Însă ce să vezi!? Stupoare! În jur se'aude rumoare iară scrâncetul ne doare! Ne oprim muți de uimire ochii deschiși a mirare și'ntrebându'ne confuz: Fericirea'nseamnă plâns!?" Citește mai mult Plânsul dintâiAm aterizat se paredin luminile'ancestrale gângurind a fericire...cu fața scăldată'n soare:vrând să'mpărtășim iubire! Însă lumea asta parenecuprins de
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
de'nșelatoarerea, vicleană, profitoare;când în neguri abisaleîși îngroapă propriul soare...Dar; gândim că ni se pare,și în semn de'ntâmpinare,încercăm o salutare!Însă ce să vezi!? Stupoare!În jur se'aude rumoareiară scrâncetul ne doare! Ne oprim muți de uimireochii deschiși a mirareși'ntrebându'ne confuz:"Fericirea'nseamnă plâns!?"... XIII. ALEGERI INSPIRATE, de Bianca Aura Buta , publicat în Ediția nr. 1711 din 07 septembrie 2015. În lumea aceasta în care până și "sentimentele "se vând, unde chiar și
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
greu pe munții ăștia ? - Ei, ce știi tu micuțele ! Așa s-a trăit mai demult, pe coamele munților. Iar acum, la bătrânețe, nu te-înduri să-ți lași căsuța în care ai trăit toată tinerețea, toată viața, și să te muți la vale, unde e multă lume ... înghesuială. Așa suntem noi, oamenii de pe munte, vrem să trăim cât mai liberi, în liniște, până la adânci bătrâneți ! Intrară în pădure. Nici nu făcură vreo cinzeci de pași, că și văzură un căprior într-
CU BUNICA LA FRAGI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379963_a_381292]
-
Sculptatu-mi-s-a huma pe-a mea față, Brăzdatu-mi-s-a gura cu înverșunare, Și scriu pământului un cer ce se înalță În ochii cufundați- n a lor splendoare. Deschid aureola - mi - vântului, sa intre În frageda țărână, unde mi- e răstignit Cuvântul, să muțească - n necuvinte, Și cerul să se înalțe până la pământ. Rezum, cât de aproape îmi sunt acele fire- Una de humă aspră, și alta- de nisip... Mi- e sufletul integru în alba împletire Cu Universul, sculptat ce mi- e pe chip
SCULPTATĂ SUNT... de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381434_a_382763]
-
-s ale noastre priviri ce înainte, Isi fluturau amorul, acum doar necuvinte. Am înghețat in toate si transformați in lemn, Stăm reci in nevorbire si nu ne dăm un semn. Si așternând in gânduri cuvinte ce s-au spus, Stăm muți in necuvinte cu clipe ce s-au dus. Referință Bibliografică: Necuvinte / Dorisdoria Stănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2277, Anul VII, 26 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Dorisdoria Stănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
NECUVINTE de DORISDORIA STĂNESCU în ediţia nr. 2277 din 26 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374607_a_375936]
-
să modifice cursul apelor amenajind acumulări imense de ape și câte și mai câte gândiri adiacente. Unde credeți că au dus toate acestea? La modificarea masei inițiale a planetei. Când iei o cantitate de materie dintr-un loc și o muți în alt loc,fără a pune nimic în locul ei, ce credeți că se întâmplă? Va rog sa faceti acest experiment cu o bilă formată din mai multe componenete ce se pot desprinde. Lăsați bilă într-un repaus stabil, mutați o
TEORIA SUPRASTRUCTURILOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374879_a_376208]
-
ai sculat de dimineață, Iar soarele blând ți-a zâmbit. El se joacă pe-a mea față, Cu raza-i de aur topit. Vrei pe mama să o ajuți, La jucării să fac curat, Din locul lor,iar să le muți, Să vezi apoi de s-au stricat. Mai întâi să bei lăpticul, Ce-i de mama ta preparat. Căci cu el crește voinicul, Ca un bărbat adevărat. Acum tu praful vrei să-l ștergi Și în căsuță și pe jos
O NOUĂ ZI CU MATTIA de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373920_a_375249]
-
de aia-s savanți, vin cu o propunere de evitare a catastrofei! Se recomandă trecerea din nou la mai vechea și prietenoasa pungă din hârtie, la tradiționala țoșcă din sfoară, sau chiar la batista înnodată la capete. De spaimă, poporul muțește! Bine, unii muțiseră în scop de protecție încă de la prânz, dar erau totuși mai puțini decât acei care cască gura neîntrerupt la cel mai bun prieten al omului, televizorul! Totuși, un popor care a trecut prin atâtea în bimilenara sa
PUNGA DE PLASTIC-EXTREMĂ URGENŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372331_a_373660]
-
savanți, vin cu o propunere de evitare a catastrofei! Se recomandă trecerea din nou la mai vechea și prietenoasa pungă din hârtie, la tradiționala țoșcă din sfoară, sau chiar la batista înnodată la capete. De spaimă, poporul muțește! Bine, unii muțiseră în scop de protecție încă de la prânz, dar erau totuși mai puțini decât acei care cască gura neîntrerupt la cel mai bun prieten al omului, televizorul! Totuși, un popor care a trecut prin atâtea în bimilenara sa existență are resurse
PUNGA DE PLASTIC-EXTREMĂ URGENŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372331_a_373660]
-
scene de operă între care Teatro alla Scală din Milano Viena StaatsOper, Operă de Paris , operele din Seattle Dallas sau Bolșoi din Moscova , avandu-i ca parteneri pe Mario Del Monaco Giuseppe Di Stefano și alții sub baghetă lui Riccardo Muți Șir Colin Davis etc. Din anul 1979 ați susținut cursuri de masterat în Statele Unite , Marea Britanie, Franța, Filipine, Grecia, Turcia (locuind 6 ani și jumătate la Istambul) și România. Ați fost Profesor universitar la Academia de Muzică din București, iar din
DE VORBA CU DAN IORDACHESCU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344949_a_346278]
-
ne organizăm, să vedem ce responsabilități revin fiecăruia. Fiică-mea va face, inventarul fameliei pe categorii de vârstă... Zî-i fato! Îmi întinde o hârtie. Eu mută. Mă gândesc: “Ce naiba l-o fi apucat pe tata? Auzi normă!” Tata: - Ai muțit sau ai uitat să cetești? Eu agitată: - Cum să uit? Și încep să turui textul scris de tata până să apară mama cu neamurile: “Inventarul afectiv al fameliei noastre este compus din: eu-fiica, doi părinți, bunicu’ și bunica, un unchi
HAINA de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344987_a_346316]
-
teara, d. lat. tĕrra, pămînt; it. pv. pg. terra, fr. terre, sp. tierra) nu mai înseamnă ”a sta prost / rău cu țara”, adică a nu avea bani. Trebuie să ai bani și resurse de tot felul, dacă vrei să te muți într-un loc cu țarina. Dar asta e altă discuție...în curând. Vreau doar să vă împărtășesc ce am simțit muncind într-o întreaga sâmbătă, la țară, la bunica ”prin alianță”, împreună cu rubedenile. Încep cu faptul că mi-am pus
FERICIREA SE MUTĂ LA ”ŢARĂ” de DALELINA JOHN în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345987_a_347316]
-
DIN CUTIE 04.10.2013 Frică asta nu vrea să te scrie și are degete noduroase tremurânde că un copil abandonat maturității reci înainte de vreme mi se umflă în buricele pământului ca si cum s-ar înfiripa în urletele tale și-ar muți ideile pe albul foii nedezvirginat încă te-am întins de câteva ori în șiruri de umbre pofta descoperirii te-a pătruns brutal și posesiv că un viol adâncurile pe unde te-am purtat ți-au ars cu țigara fiecare încercare
POEM IEŞIT DIN CUTIE de ANCA ELENA ŞERPE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347889_a_349218]
-
adună-n oceane, conturează țărmuri. Glasul tău curge molcom. Eu și Suflețel stăm cu gurile căscate. Florile din chenarul covorului se adună încet, încet, mai aproape de noi să te asculte; doar păsările măiastre, sfioase, rămân încadrate în romburile țesăturii. Au muțit cu ciocurile deschise; poveștile tale sunt minunate! Uneori ești trist, dar nici atunci nu ne plictisim, chiar dacă nu avem internet. Avem patefonul cu o singură placă: Non, je ne regrette rien”, avem radioul cu tranzistori, avem și tv-ul alb-negru... sau
ECCE HOMO! de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345017_a_346346]
-
aer sentimente-n mărturisire, Orgolii îngropate-n țărână, Alungate de a ta mângâiere fină. Noțiunea., ce e bine și ce-i rău, Noi s-o aruncăm în hău. Nu voiai decât să mă săruți Și sufletul din loc să-mi muți. Să mă săruți., dulce, dulce, până la sânge. Până iubirea inimă-mi străpunge Nu voiai decât a ta iubire, Prin a mea piele să respire. Nu voiai, decât pe mine, Și a noastră dulce iubire, Să ne ducă-n ape line
DULCE IUBIRE de CHIRICEA CIPRIAN IONUȚ în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376956_a_378285]
-
smaralde și safire, iar trandafiri în mii de nuanțe se revărsau în cascade de pe acoperișul cu turnulețe argintii pe zidurile palatului, pe pardoseală și pe trepte, curgând în valuri pe alei, până hăt departe de palat. Mărțișor și Norocel rămaseră muți de admirație. Când se mai apropiară, observară că toți pomii erau inundați de flori în mii de nuanțe, iar pajiștea de un verde mătăsos era smălțuită cu flori prin care fluturi multicolori zburau într-un dans ciudat. Văzduhul răsuna de
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
Mateescu, pe Emil Antonie și pe Ionel Roșu despre nenorocirea produsă și au venit într-un suflet. - Ce făcurăți nemernicilor? Îl înecarăți? s-a răstit profesorul Mateescu. Vorbim noi mâine la școală. Am pus toți capul în pământ și am muțit. Nu aveam răspuns la o așa întrebare. Pe malul celălalt se adunase tot satul. Ba veniseră și din satele vecine. Femeile jeleau de se auzeau de la Prunești. Pe poteca de la Boierașu, pe lângă vii, coborau oameni din Bude, în fugă și
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
lui și nu-l compătimim, cred că dacă l-am compătimi s-ar simți prost cu adevarat. Deci, îi zice el Tanței într-o dimineață, când ea rânea la porci și el a deschis fereastra: - Bre, tanti Tanțo, ia să muți cotețul ăla de aci, că m-ai împuțit cu porcii dumitale! Cum deschid fereastra, zici că ai dat cu armă chimică pe fereastra mea, așa de urât, miroase! - Du-te la dracu, băi, Vulpe! Mută-ți casa mai încolo, sau
INGRID (7)FRAGMENT DIN ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375821_a_377150]
-
locuiești, nu prea sunt orașe, având în vedere că aici granița țării, la Vest, e oceanul. E frumos, dar zic zona de Nord pentru că oricând e un cutremur puternic, acolo totul se dărâmă. Octavian CURPAȘ: Dacă ar trebui să te muți într-un alt oraș din Chile, pe care l-ai alege și care ar fi motivul? Georgia BLIDAR: Dacă ar fi să ne mutăm, aș vrea să ne mutăm în Viña del Mar, e la o oră cu mașina, e
INTERVIU CU GEORGIA BLIDAR, O ROMÂNCĂ DIN CHILE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372667_a_373996]
-
-s ale noastre priviri ce înainte, Își fluturau amorul, acum doar necuvinte. Am înghețat în toate și transformați în lemn, Stăm reci în nevorbire și nu ne dăm un semn. Și așternând în gânduri cuvinte ce s-au spus, Stăm muți în necuvinte cu clipe ce s-au dus. Citește mai mult Din vorbele cu care am pus în noi iubirea,Azi, ne-a rămas amară și crudă, nevorbirea.Ne despărțim săraci, neputincioși în toate,Nici mâna să salute de-ar
DORISDORIA STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/374615_a_375944]
-
-s ale noastre priviri ce înainte,Isi fluturau amorul, acum doar necuvinte.Am înghețat în toate și transformați în lemn,Stăm reci în nevorbire și nu ne dăm un semn.Si așternând în gânduri cuvinte ce s-au spus,Stăm muți în necuvinte cu clipe ce s-au dus.... Abonare la articolele scrise de dorisdoria stănescu
DORISDORIA STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/374615_a_375944]
-
locuitorilor acestei comune, încă din anul 1990. Am fost primiți și conduși în camera de oaspeți de la Centrul Cultural al comunei, apoi invitați într-un tur de onoare în incinta acestuia. Ce a urmat ne-a tăiat respirația, lăsându-ne muți de uimire, pe mine mândră că sunt fiica comunei, surprindere pentru ceilalți, neașteptându-ne la o asemenea zestre de costume populare complete, despre care, cu modestia-i caracteristică, domnul primar Temistocle Diaconu, căci despre Domnia sa este vorba, ne povestește, indicându
CRONICA LA PROPRIA LANSARE DE CARTE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371655_a_372984]
-
sânt înmagazinate prin atavism și că acestor predispuneri nu le convine decât limba vorbită de părinți. Turcii erau mai simpli în procederea lor. Ei, pentru a deznaționaliza, tăiau la zeci de mii de oameni limba din gură, osîndindu-i să fie muți. Rezultatele au fost strălucite. "Găgăuții", cari sânt strănepoții acelor oameni, trec la toate națiunile din Orient drept indivizi escesiv de... cuminți. Toată lumea știe ce-nsemnează la noi, la sârbi, la turci chiar, vorba "găgăuță"; om care nu e în toată firea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și dădeau, persuasivi, din mîini, puneau, vorba aia, țara la cale... 1 iunie De cîte ori îl văd trecînd pe sub ferestrele atelierelor din Armeană întruchipare dureroasă a tăcerii interogația retorică își face imediat loc, plină de indicibilă răzvrătire: pictorii sînt muți? Da. Or fi. Așa li s-a spus întotdeauna. Or fi muți pictorii, dar cîțiva din ei s-au născut să vorbească și au vorbit exact atunci cînd... n-a trebuit. Scandalos deci. Sublim deci. L-am auzit pe Boușcă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]