1,791 matches
-
mîndru la ceilalți, spunînd parcă: Vedeți ce-mi știe de frică? Gheorghe Bulhac în acest timp cosea otava și apoi, cu grebla de fier cu cinci colți, aduna în grămăjoare prețioasa hrană pentru animale. Își aducea aminte ultima discuție cu muierea lui Lupu. Așa de mult îmi place mirosul și moliciunea otavei... parcă mă leșină... Omul a băgat la cap preferințele femeii, a pus grebla în căruță, coasa într-un loc mai ferit și în rest a așternut otava. Unde te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
colți v-au intrat în... Șase, mă tontule. Dar grebla are doar cinci colți. Cînd o să-ți dispară cașul de la gură o să vezi că totuși au intrat șase. Femeia rîde gîlgîit și găliganii se uită aiuriți unii la alții. Glumeață muiere Saveta asta! Angela Angela se bosumflase tare cînd a auzit că Raul a găsit o fătucă la Predeal, la cursul de perfecționare. A urcat în mașină și a pornit val-vîrtej ca să-l prindă în flagrant pe infidelul ei prieten. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
om. Curcudel avea o grădină imensă, plină de pomi fructiferi, de viță de vie, de stupi și de huceaguri impenetrabile de cătină pe haturile care îl despărțeau de vecini. Pe la 35 de ani s-a însurat și a avut cu muierea lui doi băieți. Băieți cam nebuni, ca și mama lor. Om sever, autoritar, Ion n-a putut suporta veșnicile certuri din casă și într-o zi a pus boarfele femeii afară. Băieții au sărit la bătaie, aveau peste 15 ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Taina eternității 229 S-a însurat Costică 231 Norocosul 234 Mare meșteșug 237 Tinerii căsătoriți 239 Un amănunt... esențial 242 Fidelitate tîrzie 245 Nevasta lui Rîmbu 248 Ghetuțele cu cataramă 251 Scorpiile 254 Sînt un pic cam nesimțiți 257 O muiere pe cinste 259 Angela 262 O revedere complicată 265 Gura lumii 268 O poetesă 271 Și aista ca și aceala 274 Tino și Tina 276 Iubire și compasiune 279 Clanțe sparte și... pistoale 282 Doi, Doamne, și amîndoi... 285 Craiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
a tras hotar, ci doar a lăsat o dâră de lumină să curgă. Lada căptușită cu fericiri. Aleluia! Ochi să ai pentru a le cuprinde pe toate, o ladă bine ascunsă sub mormanul de zestre... "Trei băieți are mama cine știe ce muieri rupte-n cur îmi vor fi nurori!" Neliniște, ispitire, nesomn. Visele încuiate se deosebeau între ele prin ordinea evadărilor: vise roșcate, vise blonde, vise brunete... Se trezea de câteva ori pe noapte: transpirat, epuizat, dezamăgit. Semne printre cearșafuri. Vise colorate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ta, te-am purtat în liceu patru ani! Internat 700 pe lună, bani de tren, bani de cărți, haine, mofturi de derbedeu! Ți-a intrat Iașul în cap, eu ți-l scot, cruciulița mă-ti! Iar tu, tacă-ți fleanca, muiere! Ați trăit pe spatele meu toți cinci ca niște căpușe. Uite, am mâinile degerate, picioarele mi-s pline de varice, mănânc o dată pe zi, eu nu mai pot, calul nu mai poate, trag la ham cu el să aveți ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
YYYY. Bine, bă, de astăzi știi cine-i gagica ta? Pușca, bă, pe ea o pupi, pe ea o mângâi, dormi cu ea între picioare și îți bagi pula în ea de câte ori ți se face de o futută. Pușca-i muierea ta, atingi lin trăgaciul, ca pe lindic, ții respirația, pac! și cade pe spate. Uită-te, boule, prin cătare, când ochești și trage, trage, bă, a căzut de bătrână prostănacule... Acum, gata, la masă, în careu adunarea, masca pe muian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
am spus! Ia vezi, are cocoșel sau pupăză între picioare! Eu cred că-i din ăla ce stă în patru labe, e sugaci flăcăul. Ia zi, bă, ce cauți tu duminica în gară, acolo ai pe alese? Muia e pentru muiere, poponarule! De la ele își ia numele. Mue, bă, și mai pui două litere al sfârșit. Hai, Dora, încalecă-l, pune-i pizda pe bot, rupe-i coastele, castrează-l dacă ai ce, mama lui de sugaci! Mă, păduchioșilor, mai întâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cu o sfoară mama tăia drum spre casă. Tata sorbea în liniște fiertura de legume, dreasă cu lapte acru, înghițea oul fără să-l mestece, brânză râncedă, mămăliga încălzită sub pernă, făcea cruce. Celălalt castron rămânea neatins. "Dumnezeii mă-ti, muiere, îmi otrăvești inima! Mă omori cu zile! Mă bagi în mormânt! Munte, munte brad umbros/mai aplecă-ți vârfu-n jos/să mă urc în vârful tău, să mă uit în satul meu..." Tata adormea fredonând a dor. Singurătatea de bețiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
prin casă, că îl omor! L-am hrănit, l-am purtat în școli, am cheltuit bani! Citește în pizda mă-ti ce scrie aici: PARANOIA. Asta îți este meseria, cruciulița mă-ti? Nebunul satului și-a terminat studiile, leagă-i muiere diploma de gât să vadă lumea ce om mare a ajuns fiu-tu. Laudă-te, băiatul meu a ajuns om mare! Paranoia într-o unitate militară, mai mare grad doar comandantul și încă vreo doi îl au! Mi-ați mâncat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
schit. Pădurarul pleacă joia la târg și tare aș vrea să pun mâna pe niște hârtii ce le ține ascunse în pod. No, tu nu ești bun nici de zama oului. Sau poate te-o fi împins păcatul la vreo muiere măritată, a aflat bărbată-su și ți-a pus sare pe coadă. De asta vă știu în stare pe voi, fătălăilor! Pentru o bucată de pizdă vă vindeți sufletele. Hai, borăște tot, trag clopotele de vecernie și eu tot cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
și nu invers. Apleacă-te, taică, apleacă-te! Plopul bate metanii mai bine ca matale. Aiestea-s închinăciuni? Răchită să-ți fie genunchii în fața Maicii Domnului. Mănăstire de taici facem aici, ca în muntele Athos. Nu rabd să calce picior de muiere în bătătura schitului cât trăiesc eu! Cine aduce femeie în spurcăciunea ei să-și dea duhul! Aici fac mănăstire, nu futelniță! Să vă intre bine în cap ce vă spun eu! Năravul nu l-a ținut mult. Domnișoara Cătălina, director
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
mărturisire, citește-l și scrie prin câte ai trecut. Scrie-le pe înțelesul părintelui și ai grijă: nu copia cartea. Păcatele adevărate sunt cele plânse în inimă. Săracul, sigur a scăpat de la balamuc sau poate i-a spălat mințile vreo muiere... Eu cred că l-au bătut peste cap când era mic. Este atât de crud, starețul l-a trecut cu vederea, de Visarion nu scapă, mama lui de poponar. Chilia sărăcăcioasă dar curată; un pat din trei scânduri, peste ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
bine, să aveți pe îndestulate, să nu știți ce-i lipsa. La alte schituri se moare de foame, aici, belșug și trai, neneacă! A îndrăznit fratele Anania să o spioneze dintr-un dud înalt, ascuns după porumbar, dar, al dracului muiere, l-a văzut și a făcut o zarvă de parcă a luat foc schitul. Părinte stareț, una vorbim și alta facem, te-am rugat să ții labagii departe și, când colo, ei și-o freacă în vârful copacilor. Am văzut ieri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
judece Domnul pentru necugetările sale, și-a pierdut mințile, nici în lume nu se pedepsește un om rătăcit. Liniștiți-vă, vom zidi altă mănăstire, Maica Domnului este grabnic ajutătoare, frații sunt harnici, cei de la consiliu sunt milostivi, domnișoara Cătălina-i muiere cu inimă largă și cu ce ai agonisit matale vom ridica alt locaș deasupra cenușii. Acum este vremea Utreniei, merg cu părinții în pădure să săvârșim slujba. Sfinția ta, întinde-te sub stejar până se face ziuă și om vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Mihalache, că te bate Dumnezeu! Tu te vaieți? După ce ieși de la program, faci bariera Becleanului până la miezul nopții. Rechin nesătul, îți mai iese jumătate de leafă din piraterie, vrei să-ți plângem de milă? Muncesc, bă. Nu stau după curul muierii, se învârte roata, iese banul. Voi ardeți gazul de pomană și pe deasupra vă luați de coaiele mele! La muncă, bă, la muncă! Sau v-a făcut mumele voastre în bocancii statului?! Era vremea Vecerniei. Arhimandritul a coborât din duba jandarmeriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
nu și-a călcat pe inimă niciodată; veneau căruțele cu lemne, cu păpușoi, cu lucernă, veneau pline și se întorceau pline pentru țața Aglaia spurcăciunea era mai ceva ca ciuma (badea Ștefan a murit la canal, țața i-a fost muiere credincioasă toată viața și toată moartea). "M-am hotărât. Îl trimit la mă-sa acasă. Nu-mi este frică de prefect! Îl strâng o țâră cu ușa, poate ciripește ceva, apoi îi fac papucii. Dumnezeii mami lui de baron, prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
prin șanț, nu pe trotuarul din fața casei În care bănuiau că se aciuase nu omul, ci stafia lui. Ba se mai spunea că toate fantomele membrilor familiei sînt acolo și fac noaptea tot felul de vrăji jidovești. O delegație de muieri s-a Înfățișat În ziua de Rusalii, după liturghie, la preotul romano-catolic, cerîndu-i să descînte locurile bîntuite și să țină o slujbă de alungare a spiritelor necurate din mijlocul obștii. Popa, care nu era străin de agitația Împotriva familiei Weisz
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Închis la culoare, dar dacă tot e părul ei, de ce și-l ascunde sub pălării?... Asta de a venit are și obrazul mai ars de soare... Nu-i de mirare că-i mai slabă, dar de ce e mai Înaltă?...“ O muiere i-a tăiat Într-o zi calea și a făcut asupra ei semnul crucii. Clara nu s-a destrămat În aer ca un fum, ci i-a dat ăleia un brînci, văzîndu-și mai departe de drum. De atunci, din „diavoliță
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de pla fon, că Într-o zi o s-o aprindă pentru toți și o s-o stingă deodată de la București, cînd dau ăia din radio ora exactă. Bărbatul tăcea. Căutam un pretext de a intra În vorbă cu el, dar sporovăiala muierilor nu mă ajuta. Își amintea și el cu siguranță de Pișcari, așezarea de pe Crasna, plată și prăfuită, de la marginea pustei. Într-o seară de la Începutul anilor ’50, intrase În cîrciuma satului și comandase o pălincă. Bănuindu-l ori chiar recunoscîndu-l
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Huta, o femeie al cărei chip, din fotografiile păstrate și din mărturiile cunoscuților, apare ca o lumină greu de uitat, o frumusețe nobilă, cu stil, mult deasupra obșteștii drăgălășenii rustice de mîndruță cu bujori În obrăjori. Era, pare-se, o muiere care pe unde călca provoca drame, cerea jertfe. L-a vîndut pe amant, pe Blidaru, În schimbul soțului, eliberat curînd după aceea de la Gherla. Dar trădarea asta și pesemne oprobriul codrenilor au muncit-o cumplit și au doborît-o. A murit În
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
aramă, dar Încă mai Înalt, un bărbat, nu s-ar fi ținut nenorocul de ei. Că lucru știut este că, atunci cînd pășești pentru Întîia oară Într-un loc necunoscut, bine-i să-ți iasă Înainte un om, nu o muiere. În așa-zisa temniță, au mai fost ținuți o noapte. — Unde ne-ai adus, nană dragă, se văicăreau din cealaltă Încăpere ceasornicarii, ce-ai făcut cu noi? — Io v-am adus, io v-oi duce și de-amu ncolo! — Sloboziți
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
seara aceea scînteietoare o amețea aproape la fel ca măreția oceanului. De aceea nici nu fu În stare să scoată vreo vorbă. Soții regăsiți au luat trenul spre Chicago a doua zi, petrecuți la gară de cei doi ceasornicari. De muiere avuseseră grijă ca de sora lor pe tot drumul pînă pe coasta Americii, iar de urma bărbatului ei dăduseră și i-l aduseseră. Le purtaseră noroc amîndurora, dar de această dată voiau să se despartă de ei, rămînÎnd la New York
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de v-a tăia urechile și limbile și la unu’, și la altu’! Dacă tanti Luci credea că statuia episcopului poate Învia Într-o bună zi, oare ce o fi gîndit despre cel mai faimos personaj al Ardudului, tot o muiere, dar una ce bîntuia pe sub pămînt, așteptînd de secole o minune care s-o aducă la viață?... Și asta numai pentru că principele transilvan Francisc Rákóczi al II-lea nu se mulțumise a cutreiera ținuturile Marmației, Silvaniei și Bihariei cu husarii
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
frumusețea feminină e o energie discretă a constelației, o putere adîncă și, de multe ori, independentă de purtătoarele sale. Și totuși, nici măcar grația copilăriei din amintirile mele, atît de dominatoare, de subjugantă, nu izbutește să aducă feerie pe mutrele tuturor muierilor din lumea asta, chiar dacă sînt tinere. Cele antipatice poartă pe umeri un cap masculinizat, vag conturat, fiindcă el nu mă interesează. Constrîngerea aceasta subconștientă la reprezentare vizuală a trecut cumva și În plan tactil, dar, din nou, numai În contextul
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]