82,604 matches
-
aripi de fiecare parte a trupului, cu care-și lua zborul pe ușile și geamurile deschise-ale spitalului. Doctorii s-amuzau, iar infirmierele râdeau bătând din palme ca niște copile, În vreme ce bolnavii se ridicau tot mai sus spunând: „Mulțumim domnule doctor... Mulțumim...” Și dispăreau. Înspăimântat, Adrian se trezi. În cameră zbura zăpăcită o muscă mare și grea. Se izbea de pereți și de geamuri ca o nebună. Adrian se uita la ea amuzat. Iar când aceasta-i vărsă una din eprubete pe
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
Renault în România. Forma dezinvoltă, desenată parcă în aer cu o baghetă, de un artist, și culoarea elegantă, un bleumarin brumat, m-au emoționat și m-au intimidat. în portbagaj am găsit o sticlă de șampanie din partea firmei. Le-am mulțumit aducătorilor mașinii, dar susceptibil, ca orice român pățit, am observat repede că din portbagaj lipsea trusa de scule. "Mi-au adus o sticlă de șampanie - m-am gândit - ca să-mi distragă atenția..." Le-am și spus: - Gestul cu șampania e
Merci, Renault! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14802_a_16127]
-
acest lux. Apariția vînzătorilor de ziare de la intersecții e o încercare de a corecta criza de cumpărători de la chioșc. Aici mai funcționează însă o observație remarcabilă. Cine are mașină nu se mai oprește dimineața la chioșcul de ziare, ci se mulțumește cu știrile pe care i le oferă radioul din automobil. Ofensiva cotidianelor la intersecții dezvăluie însă că și bucureștenii care au bani de benzină pe care o bagă în rezervoarele unor Dacii uzate sau ale unor mașini de import cumpărate
Avortonii mediatici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14837_a_16162]
-
cel de-acasă care, nenorocitul, nu câștigă nici cât de-un corn și-un pahar cu lapte. Guvernul Năstase atașază, prin această măsură pentru care așteaptă aplauze, încă o cârjă trupului anchilozat al țării. în loc să vindece organele betege, el se mulțumește să facă manichiura și să dea o coafură șic părului slinos și plin de mătreață. în ciuda idiosincrasiilor mele, o sintagmă celebră descrie paradisul drept teritoriul laptelui și-al mierii. Specialiști în adaptări, împământeniri și sincronizări din goana calului, din 15
Ugerul lui Pilat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14864_a_16189]
-
de 600 de ore de emisie culturală de cea mai bună calitate; a făcut, în zona Banatului, audiențe incredibile pentru o emisiune culturală de televiziune. [...] A Cincea Roată face doi ani de viață. în televiziune, doi ani înseamnă enorm. Măcar "mulțumim" și "la mulți ani" putem să îi spunem lui Robert. Merită cu prisosință; și mult mai mult decât atât. Inclusiv respectul nostru. Căci la el în platou nu sunt lei... N.R. Telefil a văzut mai multe emisiuni ale lui Robert
Spectacolul (de la A Cincea Roată) trebuie să continue! by Cristian Pătrășconiu () [Corola-journal/Journalistic/14860_a_16185]
-
În acest moment tînăra fată îi trimite o scrisoare. Capitolul V Scrisoarea fiicei lui Jacob Veet Jakobsz adresată lui Meaume: "Am primit scrisoarea în care îmi ceri vești scrise de mîna mea. E o dovadă de afecțiune pentru care îți mulțumesc. Mîna mi-e arsă de acid, dar e vie. Toate degetele pe care mi le-a dat Dumnezeu se mișcă. Și chiar destul de ușor. Cu ele îți scriu, nu mai am cîrcei și pot să le mișc în voie. Darul
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
moralistul urlă: "Prostituata vrea să vină la ospăț!" Păstrătorul valorilor sociale strigă: "Cum s-o ierți pe adulteră dac-a păcătuit?" Penitentul își sfâșie veșmintele: "De ce să vindeci un orb care se gândește numai la boala lui și nici măcar nu mulțumește?" Ascetul se oțărește: "O lași pe femeie să-mprăștie pe capul tău un ulei scump! De ce să nu-l vinzi ca să cumperi mâncare?" Surâzând, Iisus ține ușa deschisă. Iar războinicii luminii intră, nesocotind urletele isterice." Iluminat sau, mai exact, fecundat
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
Lasă dragă că-mi cumpăr altul, e păcat de copilul ăsta drăguț să plângă. Eu mai mult de rușine cred că mi-au dat lacrimile și propriu zis Înmărmurisem cu cornul În mână, neștiind ce sa cred. Am zis un mulțumesc bâlbâit și am roșit tot ca racul, cred că-mi ardeau obrajii, pe de o parte de rușine că s-a făcut acea greșeală iar pe altă parte de bucurie că chiar Îmi era foame. Oricum, eu țineam la cei
Amintiri de la circ. In: Editura Destine Literare by Valeriu Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_349]
-
am culcat. M-am trezit pe la ora 11, când Emilia cu o poșetuță cusută cu motive populare În mână, mă aștepta să mergem. Miau mai dat o cană cu lapte pe care am băut-o cu poftă și am plecat mulțumindu-le de găzduire, auzind vorbele mamei În urechi: Fi politicos mă, mulțumește pentru găzduire că așa e frumos! Am ajuns la Amărăști, am dat pe la mămica, i-am spus cele Întâmplate, ne-a servit cu o dulceață și un pahar
Amintiri de la circ. In: Editura Destine Literare by Valeriu Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_349]
-
poșetuță cusută cu motive populare În mână, mă aștepta să mergem. Miau mai dat o cană cu lapte pe care am băut-o cu poftă și am plecat mulțumindu-le de găzduire, auzind vorbele mamei În urechi: Fi politicos mă, mulțumește pentru găzduire că așa e frumos! Am ajuns la Amărăști, am dat pe la mămica, i-am spus cele Întâmplate, ne-a servit cu o dulceață și un pahar cu apă rece ca de obicei și ne-am continuat drumul la
Amintiri de la circ. In: Editura Destine Literare by Valeriu Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_349]
-
s-au transformat la Constantinopole în războaie de jaf (recent, suveranul pontif a cerut scuze istorice). Astfel că, �după cădere" patriarhii au preferat suveranitatea otomană unirii cu catolicii. E drept, turcii nu au ocupat niciodată în totalitate teritoriile cucerite, ei mulțumindu-se cu unele orașe, câmpii roditoare (atunci când grâul era argumentul prioritar) ori, mai târziu, cu cetățile militare. Un regim special au avut Țările Române cărora, din străvechi tradiții testamentar-bizantine (ce considerau Dunărea limes al imperiului) le-a fost destinat un
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
să-l "fure" pe acela al B.N.? E frumoasă recomandarea dlui Matei: În loc să ne lamentăm, am face bine să insistăm pentru urgența unui proiect nou și ambițios." Dar oare pe lîngă cine să insistăm? Și cu ce șanse de reușită? Mulțumim din inimă partidului Exprimîndu-mi și acum satisfacția participării, alături de ceilalți colegi din județ, la Forumul Național al Culturii, mai întîi la întîlnirea zonală de la Craiova, la care am și intervenit în plenul dezbaterilor, apoi la întîlnirea națională de la București, de sub
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
excesivă accesibilității înseamnă a desconsidera muzica și ceilalți factori ai valorii. înseamnă a desconsidera însăși accesibilitatea, fiindcă dacă ți-e indiferent cum obții accesibilitatea, atunci însăși accesibilitatea nu face doi bani. <25 aprilie 1970> Sunt nemulțumit de mine dar sunt mulțumit de viață. Un om mărginit face o muzică mărginită. Elementele adunate au fost "înghețate" statuar și apoi fără milă unele din ele au fost părăsite în cioplirea statuii. ( Omul adună și trebuie să știe mereu a fi gata să renunțe
Anatol Vieru: Fragmentarium () [Corola-journal/Journalistic/14957_a_16282]
-
o veveriță, venită probabil de pe Tîmpa, peste acoperișuri, dădea un spectacol acrobatic pe balustradă. Era o veche cunoștință: o consideram veverița casei și îi puneam în fiecare zi nuci și alune într-un colț al terasei. Dar niciodată nu mai mulțumise în felul acesta, niciodată nu se dăduse atîta peste cap și nu se jucase cu atîta gingășie în fața ferestrei pline de flori de gheață. Era o zi obișnuită de iarnă, femeile sporovăiau domol, pe masă prindea formă viitoarea noastră plapumă
Gesturi pierdute by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14977_a_16302]
-
la mintea vremii, nici modalitatea de a privi galeș/autoritar în ochii fiecărui privitor de trei-patru ori pe zi - avea să mai treacă un potop de ani până la născocirea televizorului și a permanentei sale tachinări de către premier -, domnitorul muntean se mulțumea a-și făuri o dublă imagine, între sublim și odios, între înger al dreptății și... vampir! Între a fi iubit sau temut, el a întâmpinat opțiunea lui Machiavelli. Dacă se înșela sau nu pe sine, nu știm. Nu a fost
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
și-ncolo de cel mai slab vânticel... Încerc să ghicesc. Ce s-a întâmplat la 18 mai 1963, exceptând praful prezent totuși mai de mult în viața bucureșteană. Nu-mi amintesc nici un alt eveniment notabil, oricât aș căuta. Astfel încât mă mulțumesc cu însuși Praful de care ea, lungită pe pat cu Codul manierelor elegante în mână, râde văzându-mă prăfuit în halul acela, ca un claun în arena circului... Aveam încă de la începutul carierei mele de observator o mare curiozitate pe
18 mai 1963 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14978_a_16303]
-
și pe piept, părul era la fel de dur ca și părul dintre picioare. Mâinile erau grațios așezate una peste alta în apropierea obrazului pe care barba crescuse peste noapte precum iarba tăiată ieri. Ceva cald ieșea din respirația lui de om mulțumit cu sine și cu lumea. Respirația ca un motiv muzical început încă din timpul în care el aparținea numai mamei sale, acea suedeză blondă cu părul de doi metri, cu față de zeiță nordică și piele de un alb conținând toate
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
a judeca și de a premia: la sfîrșitul serii se concretizează un palmares - subiectiv, eronat, discutabil, contestabil - cu învingători și învinși. Aceasta este regula jocului, a competiției. La noi există, și se manifestă în alcătuirea palmaresului, tendința vizibilă de a mulțumi pe toată lumea, ceea ce înseamnă puțin altceva. Artiștii competitori simt, ei, în primul rînd, asta. Ca și decernările în compensație, judecate în funcție de erori comise la altă ediție. Abia de puțin timp, statutul de "nominalizat" a început să fie acceptat ca o
Nevoia de celălalt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15303_a_16628]
-
pe scenele noastre, spunea cineva cu ironie "are marea calitate de a fi un cântăreț italian, cu tot ceea ce derivă de aici". Într-adevăr, are dezinvoltură, voce solidă dar cam dezordonată, cântă în forță, aritmic și cu acute pline, se mulțumește cu o gesticulație sumară, e simpatic și arată bine pe scenă (important pentru Pinkerton). Ioan Ardelean - cu glasul său egal și frumos timbrat - a constituit cu el în actul I un cuplu de prieteni bine corelat muzical și scenic; iar
Din Țara Soarelui Răsare by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15304_a_16629]
-
cel puțin o năzuință spre realiile "nefardate", dezarmant de simple. E un soi de coborîre la nivelul zero pentru regenerarea energiei creatoare. Sfidînd grandilocvența, ampolozitatea retoricii care celebrează un univers solemnizat din capul locului (un artificiu aplicat altui artificiu), se mulțumește a "aranja" segmente de real, generatoare de tensiune prin pura lor juxtapunere. A produce colaje cu ajutorul factorilor anodinului, din care țîșnește insolitul: " Îmi aduc aminte/ oamenii care treceau pe străzile din copilărie/ fotosinteza ferestrelor necunoscute/ acel amestec de tandrețe și
Un baroc paradoxal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15295_a_16620]
-
nostru. Poate că analiza numeroaselor ciorne, schițe, variante - puse în valoare de ediția Perpessicius - ar contribui la explicitarea lui: geneza unui poem oferă de obicei multe surprize și revelații nebănuite. Dar o asemenea analiză depășește intențiile prezentului articol. Mă voi mulțumi să spun că acest vers prim trebuie încadrat, tipologic, între versurile-sentință atât de frecvente în producția eminesciană. Încă un lucru trebuie subliniat: acest vers cu caracter aforistic poate fi citit, de către un iubitor modern de poezie, ca un "poem într-
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
Telefil La o emisiune a lui Marius Tucă, mare bucurie, mare! Revedere cu dnii Păunescu și Vadim. Telefil se declară mulțumiți de faptul că invitații arată ca totdeauna. Gîndesc ca totdeauna. (Cu o mică excepție în cazul lui A.P., devenit subit prooccidental. Dacă dorința de a-l apăra pe Miloșevici la Haga tot nu i-a fost împlinită, la ce bun
Mareșalul și evreii by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15334_a_16659]
-
Nicolae Manolescu Mulțumesc redactorilor și colaboratorilor revistei Vatra din Tg. Mureș care și-au dat osteneala să-mi comenteze cărțile în numărul din decembrie trecut. Nici măcar aniversar, prilejuit doar în parte de apariția Listei... la editura Aula din Brașov, în colecția coordonată de
Criticul și timpul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15361_a_16686]
-
care Steaua se scufundă temeinic în mediocritate. * Dacă tot am ajuns la fotbal să menționăm și comentariul lui Cornel Nistorescu despre ceea ce el numește tîlhăriile din fotbalul autohton. Cum nu putem reproduce comentariul său în întregime, așa cum ar merita ne mulțumim cu titlul, care spune totul: "Vulpea, doctor la găini." În rolul uneia dintre vulpi - Dumitru Dragomir, președintele Ligii Profesioniste de Fotbal și parlamentar PRM. Acesta trage sfori pentru care în orice altă țară din lume ar fi imediat demis.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
cîntat, a cîntat și deodată a murit. A venit tatăl Natașei, a luat-o pe Natașa și a cărat-o la administrator. "Iată, - zice tatăl Natașei -, confirmați decesul". Administratorul a suflat în ștampilă și a lipit-o de fruntea Natașei. "Mulțumesc", - a zis tatăl Natașei și a dus-o pe Natașa la cimitir. Iar la cimitir era paznicul Matvei, care stă tot timpul la poartă și nu permite nimănui să intre, așa că ești nevoit să-ți îngropi morții direct în stradă
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]