470,004 matches
-
statistica prezentată de nemernicul amploaiat și bătea nervos cu ghearele în tăblia biroului. Scotea și ceva flăcări pe nări, dar asta nu era cel mai rău lucru ce se putea întâmpla. Nenorocirea venea dacă erai expulzat pe Terra ca să faci muncă de reeducare. Aghiuță mai fusese în astfel de sejururi și nici copiilor săi nu le povestise prin ce a trecut. Acum, documentul arăta clar și fără tăgadă că materialele care veneau din împuțitul acela de colț al universului erau din ce în ce mai
DILEME LA NIVEL ÎNALT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1414428987.html [Corola-blog/BlogPost/377908_a_379237]
-
care veneau din împuțitul acela de colț al universului erau din ce în ce mai puține. Șomajul, pentru prima oară în ultima mie de ani, crescuse, aici în cea mai dinamică instituție din univers și deja o serie de cuptoare erau oprite. - Marș, la munca de jos, răcni Marele Tartor! Coada bietului Aghiuță se îmbârligă de bucurie. La ei asta era o promovare. În consecință, se trânti pe podea și se retrase lingând-o umil. Abia la ușă primi un șut în bot și schelălăi
DILEME LA NIVEL ÎNALT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1414428987.html [Corola-blog/BlogPost/377908_a_379237]
-
care știam că au venit din alte zone ale țării. Am fost uimit de atenția pe care o acordau discursului. Se citea pe fețele lor emoția, plăcerea, mulțumirea. Era cât se poate de vizibil că, sufletește, sunt alături de autor, de munca depusă în creația poetică dedicată locurilor natale și oamenilor de valoare, intrați în istorie pentru faptele pline de eroism puse în slujba neamului românesc. Am fost, fără să exagerez, impresionat. În același timp, am apreciat și discursul în sine, grija
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416175927.html [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > FRAGMENT DIN ROMANUL "ARINA" Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Frații mai mari încă nu se întorseseră de la școală, iar tata întârzia să vină de la muncă. Probabil că echipa lui trebuia să termine de reparat încă o navă, înainte de termenul fixat, pentru a putea fi numită echipă fruntașă pe întreprindere. Și se știa, cu planul stabilit de partid, nu era de glumit. În sobă, focul ardea
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Fragment_din_romanul_arina_tania_nicolescu_1390665888.html [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
împresurasem prea strâns pe sărmana mamă. Până la acea dată, Ghică al Popii (Anastase, un înstărit al timpului și al locului) mă plătise cu 10 lei pe zi, la așezarea lăturoilor de la fabrica de cherestea de pe Luncă. Mă recomandase penru această muncă Niță al lui Iliuță Urdea, care primea 20 de lei la zi. Ca învățător suplinitor aveam 1675 lei pe lună, deci aproape de trei ori cât Niță. Era o diferență netă între muncitori și intelectualii satelor, chiar numai cu diplomă de
PEREGRINĂRILE UNUI SUPLINITOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Peregrinarile_unui_suplinitor_.html [Corola-blog/BlogPost/348246_a_349575]
-
morții înșiși Că fantome și stafii Au mai multă fericire Decât unii oameni vii. Dar mai fericiți că toții Șanț cei ce nu s-au nascut Fiindcă relele din lume Încă nu le-au cunoscut. Însăși orice iscusința Si-orice muncă pe pamant Șanț mai mult din pizmuire Și din goana după vânt. Nebunul se mutilează Și la fel și cel ce-i harnic Deci mai bună e odihnă Decât să muncești zadarnic. C-am văzut un om prea singur, Fără
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.IV – ZADARNICIA AVUTIEI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1465220934.html [Corola-blog/BlogPost/373444_a_374773]
-
Să fii model de videochat nu este deloc ușor și necesită multă muncă pentru a ajunge să câștigi mii de dolari pe lună. Nu poți să bați din palme și să câștigi 10.000$. Trebuie, în primul rând, să înveți foarte multe lucruri, să vrei să atingi niște performanțe și să ajungi în
Studio Videochat by http://www.iasi4u.ro/stire/studio-videochat/ [Corola-blog/BlogPost/95349_a_96641]
-
materiale, aceleași cu ale întregului popor, activitatea profesională nu însemna neapărat cea didactică propriu-zisă, deoarece, pe lângă orele de clasă care se țineau când se mai putea, principalele preocupări ale corpului didactic și ale elevilor o reprezentau acțiunile cultural-artistice și politice, munca pe ogoarele patriei pentru strângerea recoltelor, profesorii fiind vinovați de orice fel de întâmplări în care erau implicați elevii lor, chiar dacă nu erau prezenți sau nu aveau nicio vină în acest sens. Mai mult, fiecare profesor simțea pe propria pile
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
romanii să poate atrage banii europeni, și de un control adecvat care să prevină furtul. N - Națiunea trebuie să iasă din pasivitate, nu suntem colonie După cum bine spunea Petre Țutea, statul român actual nu apară bogățiile țării și nu garantează munca națiunii. Eu cred că românii trebuie să ridice capul și să spună clar și răspicat că așa nu mai merge: nici la București, nici la Bruxelles. Gata cu bătaia de joc, gata cu mirajul Uniunii Europene. Merităm să fim tratați
N-A VĂZUT BRUXELLESUL CE POATE ROMÂNIA! de RADU GOLBAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Radu_golban_n_a_vazut_bruxe_radu_golban_1391190832.html [Corola-blog/BlogPost/354735_a_356064]
-
realități pe nume. "... Într'un stat, care politicește e vasal și-și varsă sângele la comanda altora, care etnic e o cloacă internațională și economicește o colonie, care își trimite - prin decalaj, concesii, dobânzi - peste granițe prinosul brazdei și prisosul muncii, ar fi o nebunie să muncești mai mult decât strictul necesar. Statul român actual nu apără bogățiile țării și nu garantează munca națiunii. Nu, pentru că nu e sfatul național al Românilor ci, statul sucursală la gurile Dunării al burgheziei apusene
N-A VĂZUT BRUXELLESUL CE POATE ROMÂNIA! de RADU GOLBAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Radu_golban_n_a_vazut_bruxe_radu_golban_1391190832.html [Corola-blog/BlogPost/354735_a_356064]
-
internațională și economicește o colonie, care își trimite - prin decalaj, concesii, dobânzi - peste granițe prinosul brazdei și prisosul muncii, ar fi o nebunie să muncești mai mult decât strictul necesar. Statul român actual nu apără bogățiile țării și nu garantează munca națiunii. Nu, pentru că nu e sfatul național al Românilor ci, statul sucursală la gurile Dunării al burgheziei apusene. Creat cu ajutorul ei, pentru interesul ei, sub sugestiile ei imperative și după modelul furnizat de ea - statul acesta nu ne apără pe
N-A VĂZUT BRUXELLESUL CE POATE ROMÂNIA! de RADU GOLBAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Radu_golban_n_a_vazut_bruxe_radu_golban_1391190832.html [Corola-blog/BlogPost/354735_a_356064]
-
în locul, pe care l-a uzurpat cu silnicie și minciună, trebuie să se înalțe adevăratul stat al Românilor, un stat național în care să se poată munci cu dragoste și elan, un stat al Românilor în România Mare. Știm că munca aceasta nu va fi ușoară și nici lipsită de primejdii. Pentru că unii dintre români au intrat slugi la tejgheaua străinilor. Acești nemernici paznici politici ai contuarului trebuesc demascați și națiunea deslănțuită. Aceasta e dubla datorie a acestui manifest al revoluției
N-A VĂZUT BRUXELLESUL CE POATE ROMÂNIA! de RADU GOLBAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Radu_golban_n_a_vazut_bruxe_radu_golban_1391190832.html [Corola-blog/BlogPost/354735_a_356064]
-
perioada martie - octombrie, a fiecărui an, numai când temperatura de vară le permitea accesul pe stânci. Stânca se încingea și condițiile de lucru erau foarte proaste, de nedescris în cuvinte. Datorită lor, arhitecții au avut parte și de accidente de muncă. Cinci dintre ei au căzut în gol de pe schelă, pentru că două pitoane de susținere au fost smulse, deoarece nu fuseseră fixate bine în stâncă, dar slavă Domnului, au trecut cu bine peste acest accident, fără urmări grave. Capul lui Decebal
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Capul_lui_decebal_mihaela_mosneanu_1393073508.html [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
cu aproape zece metri mai mare decât legendarul Colos din Rhodos. Este cea mai mare sculptură de piatră din Europa. Înălțimea sa este de cincizeci și cinci de metri și lățimea, de douăzeci și cinci de metri. După cei zece ani de muncă grea, o mare operă de artă răsărea din munți. Pe ,,gâtul" lui Decebal este scrisă inscripția latină Decebalus Rex-Drăgan Fecit, ceea ce înseamnă Regele Decebal - făcută de Drăgan, ca semn de recunoștință față de omul de afaceri și pasionat de istorie. Al
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Capul_lui_decebal_mihaela_mosneanu_1393073508.html [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
neșlefuit? Singurul regret pe care îl am, este că nu mi-am folosit timpul pe care l-am avut în față. Sfatul pe care îl dau celor ce vor citi scrierile mele, este să se folosească de acea sfântă trinitate: muncă, recreație, odihnă. Vă doresc multă sănătate și optimism! Referință Bibliografică: Dragă cititorule 2001 / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 228, Anul I, 16 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
DRAGĂ CITITORULE 2001 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Drag_cititorule_2001.html [Corola-blog/BlogPost/360885_a_362214]
-
fascinanta poveste a evoluției vieții și de schimbările survenite în teorii care la un moment dat păreau să aibă putere de postulat. Lucrarea mea își propune, fără pretenții de exhaustivitate, să aducă în fața cititorului rezultatele a zeci de ani de muncă ale cercetătorilor din toată lumea. Nu am intenționat nici un moment să schimb măcar un singur aspect referitor la concepțiile actuale cu privire la subiectul abordat în acest volum. Nu mi-am dorit decât să trezesc interesul publicului cititor pentru o lume pe care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/pledoarie-pentru-specia-umana/ [Corola-blog/BlogPost/92537_a_93829]
-
zguduitoarele revelații ale lui Charles Darwin, despre misterioasele căi pe care au înaintat către noi strămoșii lui Homo sapiens și ai Omului de Neanderthal. Cartea în care Adrian Nicolae a strâns și a topit articolele celor aproape patru ani de muncă de mare valoare este prima din șirul de opere de știință povestită pe care S&T intenționează să le impună, alăturându-se astfel entităților culturale ale unei „școli dinafara școlii” care să-l împresoare pe Sapiens sapiens de astăzi cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/pledoarie-pentru-specia-umana/ [Corola-blog/BlogPost/92537_a_93829]
-
și lucrat cu ajutorul elevilor. De la culturile tehnice (ricin, bumbac), până la legume. Domnul Arsu se străduia să ne învețe de mici meseria de agricultor. Să știm cum se seamănă, cum se sapă, se prășește sau se plivește, mă rog, toate acele munci obositoare și plicticoase, solicitate de plantele care ne hrănesc și ne îmbracă. Așa erau concepțiile în vremurile acelea. Copilul trebuia să-și însușească experiența milenară a țăranilor români în cultivarea plantelor. Mai trebuia să ne învățăm cu greul acestor munci
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
munci obositoare și plicticoase, solicitate de plantele care ne hrănesc și ne îmbracă. Așa erau concepțiile în vremurile acelea. Copilul trebuia să-și însușească experiența milenară a țăranilor români în cultivarea plantelor. Mai trebuia să ne învățăm cu greul acestor munci de când eram mici. Să ne obișnuim și să știm să folosim acele unelte folosite de atâta vreme: sapa, cazmaua, lopata, toporul, chiar târnăcopul. Da...chiar târnăcopul! Mult mai târziu, peste vreo patruzeci de ani, am participat la unele treburi gospodărești
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
Nu, stimați colegi, le-am răspuns, am învățat să lucrez cu târnăcopul în clasele primare. De atunci știu să muncesc. Așa că...feriți-vă! Însă, în acei ani îl uram pe domnul Arsu că ne punea să muncim. Nu atât la muncile grele, cât, mai ales la cele migăloase. Într-o primăvară ne-a dus (numai băieții) la lotul școlii de cultivat legume. I se spunea „la Cișmele”, pentru că era în apropierea locului de unde izvora un pârâu. Ni se dăduseră greble, săpăligi
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
pe tine să-l scoți din pământ. Dar îl vom lăsa acolo, să vedeți ce o să răsară. Să vă dați seama ce obțineți când lucrați de mântuială. Apoi, m-a chemat deoparte și m-a „dăscălit”: Dragul meu, inteligența fără muncă nu face nici doi bani! Nu spun că nu vei reuși în viață, dar nu vei realiza lucruri mari, pe măsura capacității tale. Vei fi un mediocru și este păcat. Nu numai pentru tine, dar și pentru cei din jurul tău
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
iertare pentru acea greșeală. Nici nu ne-a mai dus la câmp să ne arate ce a ieșit din „cârteala” noastră. Deși...era evident ce putea să iasă. Că... așa-i firea păcătoasă a omului. Lesne a ne codi la muncă, la efort, la migală și răbdare. Lesne a da vina și a urî pe neobosiții dascăli, care vor să ne crească frumoși și drepți, cu tulpinile fără strâmbături, noduri și răsucituri. Mereu refractari și încăpățânați în a deprinde binele și
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
parcă pentru fiecare dintre gândurile negre scornite de mintea lui la adresa ei. Trebuia să fie și o ultimă picătură. Mereu era o ultimă picătură până în pragul nebuniei. George sunase la o pizzerie din capitală. Cu siguranță exista o stradă a Muncii și în capitală. Se surprinse întrebându-se cine avea să savureze pizza cu pui și berea pe strada Muncii din capitală? Pentru că, pe strada Muncii din Tg.Mureș, de pe consola din dreptul biroului unui tip aflat în pragul deprimării, tocmai
ULTIMA PICĂTURĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1459164115.html [Corola-blog/BlogPost/366098_a_367427]
-
Mereu era o ultimă picătură până în pragul nebuniei. George sunase la o pizzerie din capitală. Cu siguranță exista o stradă a Muncii și în capitală. Se surprinse întrebându-se cine avea să savureze pizza cu pui și berea pe strada Muncii din capitală? Pentru că, pe strada Muncii din Tg.Mureș, de pe consola din dreptul biroului unui tip aflat în pragul deprimării, tocmai se prelingea ultima picătură... cea care avea să umple paharul. Referință Bibliografică: ULTIMA PICĂTURĂ / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare
ULTIMA PICĂTURĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1459164115.html [Corola-blog/BlogPost/366098_a_367427]
-
pragul nebuniei. George sunase la o pizzerie din capitală. Cu siguranță exista o stradă a Muncii și în capitală. Se surprinse întrebându-se cine avea să savureze pizza cu pui și berea pe strada Muncii din capitală? Pentru că, pe strada Muncii din Tg.Mureș, de pe consola din dreptul biroului unui tip aflat în pragul deprimării, tocmai se prelingea ultima picătură... cea care avea să umple paharul. Referință Bibliografică: ULTIMA PICĂTURĂ / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1914, Anul
ULTIMA PICĂTURĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1459164115.html [Corola-blog/BlogPost/366098_a_367427]