1,285 matches
-
se numească a românilor (bucovineni, ardeleni, moldoveni, dacă doriți să accentuați regionalismul. Dar, cred, ca cel mai bine s-ar înscrie în programul unirii că asociațiile să poarte un singur nume: românești, în care să se regăsească și ardeleanul cu munteanul și cu moldoveanul. Și că balada Miorița să rămână în legendele istorice... Odată cu căderea comuniștilor, cei aflați la cârma RM după 2009 au dus o politică neînțeleasa nici până azi, dar ne bucura totuși un lucru, că au mențint cursul
A SOSIT TIMPUL de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380447_a_381776]
-
învinuiri politice, fie ca foști ofițeri, fie cotați ca bandiți prin munți, fie chiaburi iar până și mobila noastră din casă fusese luată și folosită pentru dotarea biroului primului secretar comunist numit în comună dar care, cu bunul simț al munteanului și astfel, cunoscând de unde i-a fost adusă mobila și știindu-ne familia, n-a îndrăznit să se așeze pe nici măcar pe unul dintre fotolii pentru ca, peste ani când am recuperat-o am constatat că era neatinsă ca de altfel
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
eparhiot vreme de trei decenii, între anii 1984 - 2014, fiindu-i succesor și urmaș pururea pomenitului Episcop Iosif Gafton al Râmnicului și Argeșului. Înaltpreasfinția Sa Gherasim Cristea, Arhiepiscopul Râmnicului, s-a născut la data de 14 noiembrie 1914, în localitatea Muntenii Buzăului, județul Ialomița, din părinții Dumitru și Maria Cristea, ca al doilea copil și a primit la botez numele Gheorghe. După 36 de ani de viață monahală Sfântul Sinod îl alege în demnitatea de Arhiereu-Vicar al Eparhiei Dunării de Jos
ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A ÎNALTPREASFINŢITULUI PĂRINTE ARHIEPISCOP GHERASIM CRISTEA AL RÂMNICULUI (1914 – 2014)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374542_a_375871]
-
eparhiot vreme de trei decenii, între anii 1984 - 2014, fiindu-i succesor și urmaș pururea pomenitului Episcop Iosif Gafton al Râmnicului și Argeșului. Înaltpreasfinția Sa Gherasim Cristea, Arhiepiscopul Râmnicului, s-a născut la data de 14 noiembrie 1914, în localitatea Muntenii Buzăului, județul Ialomița, din părinții Dumitru și Maria Cristea, ca al doilea copil și a primit la botez numele Gheorghe. După 36 de ani de viață monahală Sfântul Sinod îl alege în demnitatea de Arhiereu-Vicar al Eparhiei Dunării de Jos
ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A ÎNALTPREASFINŢITULUI PĂRINTE ARHIEPISCOP GHERASIM CRISTEA AL RÂMNICULUI (1914 – 2014)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2 [Corola-blog/BlogPost/374563_a_375892]
-
aici sunt de acord cu maestrul în litere Vlad Pohilă, care, într-un mesaj mi-a spus că pentru el cuvântul Țară înseamnă exclusiv România și are perfectă dreptate, așa gândesc și eu împreună cu toți românii: moldoveni, basarabeni, bucovineni, ardeleni, munteni, olteni, bănățeni... R. Moldova e un stătuleț făcut la comanda Moscovei, în 1940, ca și Transnistria în 1992... Așa că nu mai avem nevoie de conducători, de teapa celor care s-au tot perindat la noi. Decât să avem un președinte
CU OCHIUL DIN FRUNTE PRIVIT de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371387_a_372716]
-
da țărâi noastre Moldovei, ci Țării Muntenești, că ei nu vor să disparță, să facă doao țări, ci scriu că au fostu tot un loc și o țară și noi aflăm că Moldova s-au discălicat mai pe urmă, iar muntenii mai dintâi, măcar că s-au tras de la un izvod, muntenii mai întâi, moldovenii mai pre urmă, de păstorii nimerit, că umblându păstorii de la Ardeal, ce să chiiamă Maramoroș, în munți cu dobitoacile , au dat de o hiară ce se chiamă
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
vor să disparță, să facă doao țări, ci scriu că au fostu tot un loc și o țară și noi aflăm că Moldova s-au discălicat mai pe urmă, iar muntenii mai dintâi, măcar că s-au tras de la un izvod, muntenii mai întâi, moldovenii mai pre urmă, de păstorii nimerit, că umblându păstorii de la Ardeal, ce să chiiamă Maramoroș, în munți cu dobitoacile , au dat de o hiară ce se chiamă bour și după multă goană ce au gonit-o prin
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
așa. Se cunoșteau de aproape cincizeci de ani. Erau din sate apropiate și se întâlneau pe la horele ce se organizau, ba de flăcăii dintr-un sat, ba de altul și pe atunci nu era doctor, ci un simplu fiu de muntean care își cosea fâneața sau își cultiva puținul pământ deținut printre dealuri sau coline. Războiul i-a adus iar împreună. Când rușii au declanșat atacul în noiembrie 1942, la Cotul Donului, Miron se afla în tranșee în linia întâi. Parcă
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
eparhiot vreme de trei decenii, între anii 1984 - 2014, fiindu-i succesor și urmaș pururea pomenitului Episcop Iosif Gafton al Râmnicului și Argeșului. Înaltpreasfinția Sa Gherasim Cristea, Arhiepiscopul Râmnicului, s-a născut la data de 14 noiembrie 1914, în localitatea Muntenii Buzăului, județul Ialomița, din părinții Dumitru și Maria Cristea, ca al doilea copil și a primit la botez numele Gheorghe. După 36 de ani de viață monahală Sfântul Sinod îl alege în demnitatea de Arhiereu-Vicar al Eparhiei Dunării de Jos
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP GHERASIM CRISTEA AL RÂMNICULUI (1914 – 2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347776_a_349105]
-
-o dezvoltarea culturii naționale. Astfel, la Școala de la Sf. Sava, din București, s-a adăugat un ciclu de învățământ superior, iar la Iași, a luat ființă, în anul 1835, Academia Mihăileanu, unde au fost profesori: M. Kogălniceanu (moldovean), Ion Ghica (muntean), Eftimie Murgu (bănățean), Simion Bărnuțiu (transilvănean). Aportul literaturii române s-a evidențiat în pregătirea spirituală a luptei pentru emancipare socială, unitate națională și independență, prin: V. Alecsandri, Grigore Alexandrescu, Alecu Russo, I.H.Rădulescu, D. Bolintineanu, Cezar Bolliac, de asemenea, prin
CELEBRAREA REVOLUTIEI XI A GENERATIEI DE LA 1848 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347256_a_348585]
-
București, Albina Românească, la Iași, Gazeta de Transilvania la Brașov, iar în anul 1840 apar Dacia Literară și Arhiva Românească, revista Magazin Istoric pentru Dacia. Dacia Literară milita pentru aceleași idei și idealuri, unind în paginile sale scrisul scriitorilor moldoveni, munteni, transilvăneni, bănățeni, bucovineni. În fapte cultural - naționale pentru românii din Transilvania, Bărnuțiu și Barițiu subliniau că pe toți românii, limba îi leagă cu o legătură frățească și-i unește într-o familie. Își intensifică activitatea George Barițiu, Avram Iancu, Timotei
CELEBRAREA REVOLUTIEI XI A GENERATIEI DE LA 1848 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347256_a_348585]
-
pe acest meleag atât de bulversat de evenimente neplăcute și de grija pentru supraviețuire, fără să ne mai amintim de politicieni, de datorii și de durerile inerente vârstei. Pentru două ceasuri, am călătorit cu închipuirea la Milcov, unde moldovenii și muntenii și-au dat mâna și s-au îmbrățișat, nu numai simbolic, dar cu adevărat, în urmă cu 155 de ani, tot în Ianuar, fiecare cu portul său popular, fiecare cu năzuințele sale, dar uniți într-o singură simțire: de a
UNIŢI ÎN PAŞI DE HORĂ ROMÂNEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347350_a_348679]
-
C-eșt’ copil!? Până să se golească cele din urmă halbe, un supliment de anchetă nu strică. Cât de important va fi acest supliment, se va vedea îndată. Prietenii țin să afle pentru care afacere „foarte serioasă" a venit în Capitală munteanul lor. Nu le trebuie multă stăruință, ca să obțină satisfacție curiozitatea lor. Costică a venit aci cu o petițiune iscălită de mai multe zecimi de cultivatori de prune: trebuie s-o dea mâine unui deputat, s-o prezinte la Cameră, ca să
NORTH CAROLINA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345029_a_346358]
-
Românilor. Despre conștiința unității de Neam sub aura sacralității creștine grăiește și marele boier-cronicar Grigore Ureche: „Moldova și Țara Românească au fost tot un loc și o țară și noi aflăm că Moldova s-a descălecat mai pe urmă, iar Muntenii mai dentâi, măcar că s-au tras de la un izvor.” (Grigore Ureche-Letopisețul Țării Moldovei. Ed. Științifică, București, 1967,p. 72) În această unitate de gând, cuvânt și faptă, de credință, de religie și cultură a românilor din toate Principatele Valahe, de
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
Acasa > Poezie > Amprente > ROMÂN Autor: Dan Mitrache Publicat în: Ediția nr. 2227 din 04 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Eu m-am născut oltean, așa a fost să fie Părinții să-mi ofere sud-vestul lor de glie Asemeni moldoveanul, munteanul, ardeleanul Toți frații mei de sânge, vecini sunt, pe vecie... În munți ne dorm srămoșii, pe săbii obosite Iar mame-ne plâng fiii, pe pietre prăbușite Pământul gras și negru, din lupte milenare Hrănește descendenții, fără discriminare Și-același neam
ROMÂN de DAN MITRACHE în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379628_a_380957]
-
erau originari din provincia Josebas sau Margiane din Persia. Locuitorii acestei regiuni se numeau derbices și daes, iar dacii purtau și ei același nume. Erau curajoși, drepți, sobri, puternici. Preferau moartea dominației străine și erau mult diferiți de moldovenii și muntenii din timpurile moderne". În continuare, Kogălniceanu își construiește discursul astfel: Dacii sînt cuceriți de romani după un război, între 101-105, care îi așază față în față pe împăratul Traian și pe dacul Decebal. Învins, acesta din urmă își pune capăt
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
trăsături, puse în relief de o istoriografie ce condamnă intruziunea elementului străin, impun o viziune a războiului ca fatalitate acceptată. Între 1711 și 1812, Imperiul otoman este angajat în șase războaie pe care le plătesc și le suportă moldovenii și muntenii. Satele se depopulează și țăranii se retrag spre Transilvania și Rusia. Modelul sau mai exact visul bizantin nu rezistă datelor care îl subminează. Fanariotul este investit de un împărat și acest împărat este sultanul! Fanariotul este un reformist occidentalizat aflat
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
un om care își iubește țara și o vede compromisă". Noul avînt valah apare deci cîteva luni mai tîrziu ca o revanșă, în timp ce însușirea revoluției valahe de către tinerii moldoveni este un pas spre fraternizarea națională moldo-valahă. Moldoveanul Alecsandri îi scrie munteanului Bălcescu la 25 iulie 1848: "Dragă Bălcescule și voi toți, frații din Muntenia, voi eroici fii ai Libertății, primiți uralele de glorie și de fericire pe care vi le adresăm noi, emigranții din Moldova. Singură victoria Munteniei ne aduce consolarea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
precum și alți membri aleși pentru averea sau influența lor, dar aceștia au mai puțină autoritate decât căpeteniile plaiurilor ortășești. Poporul însuși nu se numește albanez, ci șchipetar. Acest nume pare derivat din cuvântul șchiipe sau șchipe, care însemnează "stîncă", deci "munteni". Dar se află în dialectul ghegic cuvântul arberi pentru popor, Arberia pentru Albania. Deși ramurile naționalității sânt numeroase, totuși cele mai principale sânt gheghii și toscii, ca purtători ai celor două dialecte principale. Toscăria cuprinde Albania de sud, Ghegăria sau
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care unea principalele centre economice și administrative ale Moldovei. Lucrările efectuate, până în martie 1857, au costat 795.843 lei. Pentru joncțiunea telegrafului Moldovei cu acela al Țării Românești au fost propuse, în decembrie 1854, două variante: una din ele aparținea muntenilor, care, doreau ca cele două rețele telegrafice să fie unite în două puncte diferite, prin Vădeni, între Brăila și Galați, și prin Focșani. Moldovenii preferau un singur punct de contact, prin Focșani. La 15 februarie 1855, s-a adoptat proiectul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la răzbunarea turcilor”, că el se gândea la un refugiu mai sigur, deci la părăsirea țării. Or, nu recurgi la un act de trădare pentru a părăsi țara în care domnești „pe viață”. Comparând situația celor doi domnitori, un contemporan muntean nota: „iar lui Cantemir îi da mâna a-și descoperi a sa credință către împăratul Petru cel Mare și a împlini făgăduielile, căci că de grabă l-a năpădit ajutorul oștilor rusești și curînd după aceasta și însuși porusia (prezența
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să intre sub stăpânirea sa, iar cel de al doilea sub protecție. Istoricii n-au ajuns nici ei la o concluzie comună concludentă. A. D. Xenopol susținea că cererile erau de inspirație rusească și că, în timp ce moldovenii ținteau la menținerea autonomiei, muntenii înclinau către o încorporare totală la imperiu. N. Iorga afirma că acele cereri prevedeau detașarea completă de Poartă, protecția sau dominația Rusiei și că supunerea și jurămintele de credință față de țarină nu aveau un caracter național, ci creștinesc. Zinkeisen vorbea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de agenți, Parisul era prost informat. Nerealizată a fost și cererea lui Saint-Priest adresată Porții la 17 august 1770, de a întruni confederații de la Bar în Muntenia, lor urmând să li se alăture un corp militar format din unguri, transilvăneni, munteni și moldoveni; s-ar fi organizat astfel o armată care, pusă sub comanda francezului Valcroissant, trebuia trimisă în luptă contra rușilor. În mai 1771, Saint Priest se arăta îngrijorat de clauzele privitoare la independența Principatelor și a tătarilor, pentru ca o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
imperiale asupra viitoarei stări a Principatelor”. Sustrăgându-se sub pretextul că țara lor fiind sub stăpânire reală rusească, tratativele trebuiau duse prin canal rusesc. Așadar, delegații moldoveni (ale căror memorii s-au pierdut sau n-au fost încă descoperite)* și munteni, în deplină conlucrare, au purtat convorbiri cu plenipotențiarii ruși, austrieci și prusieni pe tema independenței Principatelor. În sfârșit, ei au depus memorii de un remarcabil interes istoric și așa-zisele capitulații. În primul memoriu, adresat plenipotențiarului austriac, se spunea că
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Le Temps” etc. publică articole despre Principatele Române privite ca o „chestiune” politică, iar la 5 mai 1823, „Journal des Débats” a tipărit un articol în care sunt evocate formarea poporului român, originea sa latină, luptele purtate pentru independență, moldovenii, muntenii și transilvănenii fiind înfățișați ca alcătuind o singură națiune. În aprilie 1821, Austria și-a expus oficial binecunoscuta-i poziție față de evenimentele din Principate în „Wiener Zeitung”, în vreme ce Rusia, urmărind libertatea deplină a comerțului ei în Marea Neagră și întărirea influenței
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]