261 matches
-
Ion Trăpădu 3. Ichim Ciocoiul 15. Ion Sora 4. Panaite Plugar 16. Marin Prutean 5. Constantin Luchian 17. Dumitru Tăban 6. Vasile, Prutean 18. Ștefan Strein 7. Vasile, Grădinar 19. Apostol, Bejenar 8. Sandul, Muntean 20. Neaga Prutean 9. Vasile Musteață 21. Ifteni, olar, bejenar 10. Gherasim Nedelar 22. Sandu sin Bartică 11. Radu, Muntean 23. Toader Putregai 12. Tudor sin Ioni Scutiți: 1. Lupu, cioban, slugă a dumisale bănesei Dumistrăchioaia 2. Ioniță Burcă, tij (asemenea) 3. Andrei, Șchiopul, nevolnică 4
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
închise ușa după sine și începu a merge încet, încet în lumina lunei pe stradele largi ale orașului, cu ferestrele și porțile închise, cu ziduri albe și gălbinite de lună, cu perdelele lăsate, cu câte un păzitor de noapte cu musteți înfundate în gulerul și gluga mantalei și c-o prăjină subsuori; în fine, o liniște somnoroasă, un aer cald de vară, luna strălucită, stele de aur ce-și închideau pleoapele spre a le deschide iar, un cer albastru și fără
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
însă, numai leșinată, ea recăzu în brațele canibalului care, c-o strânsoare murdară, cu hainele dehamate și camașa descheiată la piept, astfel încît i se vedea pieptul plin de păr roșu - el voi să apese gura lui murdară și cu musteți roșii, rare, pe buzele ei cele vinete ca porumba... O simți ea aceasta și cu o ultimă sforța [vre ] se rupse din brațele lui... Eu întinsesem pistolul pin fereastră în momentul când ea deschise ochii... Era să fugă pe ușă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
lumina lor. Lângă el ședea un frate a stăpînu - său, cel mai mare. Fruntea lui era naltă și boltită cu măiestrie și pletele galbene de albe încadrau o față blândă, rasă cu îngrijire. El își răsucea din când în când mustețile și nu vorbea mai nimica, deși știa atât {EminescuOpVII 308} de multe. Acest om avea o istorie ciudată. Cu-o adâncă plecare religioasă, el se hotărâse a merge-n monăstire, dar în urmă și-a schimbat planul. El a vândut
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Drăgan Ciufă, antiteza întrupată a înțeleptului Iosif. C-o moșioară mică până la disparițiune și c-o închipuire de sine ș-o deșertăciune până la disparițiune de mare. Capul lui era un calup chelbos, nasul mare, fața sluțită de vărsat și niște musteți zborșite, groase și roșii complectau arătarea acestui om urâcios. Afară de - acestea, omul acesta mai era și nebun. Pustia știe cine-i pusese-n cap cumcă va deveni nu vodă, ci-mpărat - și adică împăratul lumii, pe când nu va fi decât
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
aspru (9); sură (9); maturitate (7); urît (7); aspră (6); înțelepciune (6); masculinitate (6); negru (6); neîngrijire (6); om (6); țepi (6); înțelept (5); moșneag (5); doliu (4); lamă (4); lată (4); nas (4); neîngrijit (4); bărbăție (3); matur (3); musteți (3); păros (3); scîrbos (3); țepos (3); vîrstă (3); aparat de ras (2); ascuțită (2); bărbierit (2); bunel (2); bunic (2); căruntă (2); cioc (2); Eurovision (2); iritare (2); lung (2); mîncărime (2); moale (2); modă (2); neplăcut (2); păroasă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
erotic; erotism; erudiție; eu; filosof; fire de păr; folosință; frunte; ghimpi; gorilă; grasă; Grecia; grețoasă; imposibil; inestetic; intelectual; în vîrstă; înalt; înghimpă; îngrijire; înțepător; lame; libertate; limbă; lînă; lovit; marinar; mascul; maturizare; mică; moartă; modern; Moga; monotonie; motociclist; murdar; mustața; musteață; necazuri; nefolositor; neigienic; nene; nespălat; Noe; noiembrie; nu; obraz; ochi; om neîngrijit; omăt; omenesc; organ; oribilă; parte a corpului; o parte a feței; pieptene; pirat; plăcere; popa; putere; puternic; puturos; rade; rară; rea; rece; roșie; scurtă; serios; spumă; stufos; sumbru
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
comunicările propuse, menționăm: acad. Toma Dordea despre „Remus Răduleț la Timișoara“; prof. dr. I.V. Boldureanu despre „Atanasie Marian Marienescu în fața Academiei Române“, prof. dr. Mircea Popoviciu despre „Aurel Bărglăzan, omul și opera“, prof. dr. Pia Brânzeu despre Pius Brânzeu, prof. Horia Musteți despre „Andrei Mocioni, om politic și mecena al culturii române în sec. al XIX-lea“, prof. Ionel Cionchin despre „Vincențiu Babeș, lider al Partidului Național Român“, drd. Tiberiu Ciobanu despre „Contribuția lui Vasile Maniu la dezvoltarea istoriografiei române“, publicistul Aurel
Agenda2005-26-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283854_a_285183]
-
mai puternică ghicitoare, premiată cu locul I pe anul 2006 la congresul ghicitoarelor din Europa. O puteți apela cu încredere la tel. 0724408830, 0747463008. DECESE Înregistrate la Timișoara în perioada 25 mai - 1 iunie 2006 Dragomir-Iacob Tereza, 51 ani l Musteți Marta, 72 ani l Gavagina Maria, 89 ani l Hurezeanu Maria, 45 ani l Ecsedi Irina, 78 ani l Pătășanu Alicsandrina, 71 ani l Fornade Vlad-Constantin, 1 an l Vântu Helena, 84 ani l Pîslea Constantin-Marian, 9 zile l Suciu
Agenda2006-22-06-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/285009_a_286338]
-
un glas ce răsuna ca piculina între instrumentele unui orchestru. În acel echipagiu dinapoi era o tânără blondă, a căria figură avea acea blândeță ce se vede învrednicită de penelul lui Rafael, și un june brunet care de pe barbetă și musteți se cunoștea că era străin. Dinainte era un om balan ce putea să aibă 35 de ani. Chipul seu era frumos și interesant, dar o întristare deznădăjduită se vedea pe fața sa palidă. El purta ochelari verzi, și ținea mâinile
COSTACHE NEGRUZZI. Întemeietorul moderat by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8016_a_9341]
-
argint; șuba de urs, arnăutul și ciubucul sunt cele trei neapărate elemente a boierului ținutaș, fără el nu se vede nicăieri. Figura lui e lesne de cunoscut: cele mai adese este gros și gras, are față înflorită, favoriți tufoși și musteți răsucite..." Rețetă este și rămâne antologică. Ca în literatura realismului grotesc, ilaritatea ține de cultura populară a râsului, cum o numește Bahtin. Iar Păcală și Tândală îi anunță pe Anton Pann și pe Creangă. Despre Alexandru Lăpușneanul, nu s-au
COSTACHE NEGRUZZI. Întemeietorul moderat by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8016_a_9341]
-
începând de azi, te va visa numai pe tine. Ai grijă, îi place să creeze așa că n-o trezi niciodată! Hai intră, fiule, încui ușa după tine. Așa cred că m-ar fi îndrumat colonelul înalt, puternic, frumos și cu musteți ca un husar așa ar fi procedat un tânăr înțelept dar eu nu eram. Aș fi pătruns încet în camera ta, în odaia ta m-aș fi dezbrăcat de hainele devenite inutile și lângă tine, lipit de tine... te-aș
G?nduri difuze by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83903_a_85228]
-
Aurel Turcuș și C. Gomboș), Vasile Dudaș, Gheorghe Oltean, Vasile Râmneanțu (Jurnalul unui ziarist de excepție: Ion Ciucurel), Thomas Remus Mochnacs (Presa culturală timișoreană. Evoluția sa între anii 1910-1930), Carina Galiș (Probleme de cultură în publicistica lui Franyo Zoltan), Horia Musteți (Revista „Pagini Literare“ de la Turda), Diana Zărie (Spiritul revistei „Vrerea“) și Aquilina Birăescu (Arta plastică și muzica în revista „Fruncea“). Peter Jecza - Formă și Armonie l În Sala „Gustav Mahler“ din Viena În Sala „Gustav Mahler“, unul dintre cele mai
Agenda2004-20-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282414_a_283743]
-
-i mare de-amu’. Mâine-poimâine merge la școală” - chibzuia Alecu Slobodă. „Oare cum se mai simte tata, săracul? La frig o duce greu... Da’ nu scapă el la căldurică? Acușica vine primăvara! Și atunci să-l vezi cum își răsucește musteața! Umblă ca un flăcău nu alta!” - îl munceau gândurile pe Puicuță... O trosnitură pornită ca din senin a stins felinarul lui Mitruță... Dintr-un salt, Cotman a fost lângă el, l-a apucat de umăr și i-a vorbit în
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
și babele își dezamorțeau oasele pe prispă sau în casa mare. Nici nu știau că timpul zboară. - Frunză verde și-un dudău, roata mare la părău!!! Acesta a fost semnalul unui băiețandru de vreo de ani căruia abia îi mijise musteața. Cu mic cu mare s-au prins toți în horă și dansau către poartă. Încet, în cerc se prindea tot satul. Mulțimea a ajuns în drum, iar muzicanții nu mai răsuflau de atâta cântec. El se afla în horă lângă
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Bulgariul din Huși este întâlnit cu 140 de vite destinate negoțului, pe moșia Bumbăta. Ioniță Tufă creștea 50 boi și 60 vite pentru negoț pe moșia Giurcani a spătarului Gheorghe Buhuș și pe moșia Urdești, proprietatea agăi Neculai Greceanu.Simion Musteață deține la 16 ianuarie 1830 o cantitate de 20000 de ocă de seu destinat comercializării la prețul de 50 de parale oca.În august 1831 întâlnim 40 de boi și 700 de vaci pentru căsăpie,98 de boi și 288
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
te îmbia să zăbovești ascultând liniștea din jur... Ei însă au pornit grăbiți... Uite la ei cum umblă noaptea, parcă-s holtei. N-au băgat încă de seamă că li s-au albit tâmplele și li s-o cam brumat musteața. Bine ați venit, copii. Așezați vă colea, să ne stea pețitorii - i-a întâmpinat învățătorul. Eu am avut o presimțire, că la vreme de seară o să avem oaspeți, și chiar acum am scos plăcintele din cuptor - a intervenit învățătoarea, bucuroasă
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
îmi lasă gura apă, căci de atunci n-am mai mâncat asemenea bunătăți. După gustare urmau, pentru ei, cafeluțele cu caimac gros. Le sorbeau tot acolo, în cerdacul casei. Tata își aranja într-un șpiț o țigară „Națională”, își ștergea musteața cu un aer mulțumit și sorbea din farfurioară cafea caldă și aromată. Era obiceiul acesta de a se bea cafeaua din farfurioară, nu știu de ce, probabil, pentru că astfel se răcea mai repede. Noi ne zgâiam la ei și încercam să
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
putea pentru ca noi, copiii, să nu răbdăm de foame sau de frig. Știau că atunci când vom intra în vâltoarea vieții, vom da de greu. Era tata un bărbat înalt, bine legat, șaten, cu ochii căprui și cu brațele muschiuloase. Purta musteață tunsă scurt, cu sfârcurile retezate drept, cam cum o purta Hitler. Era bun ca pâinea caldă, deschis, prietenos, mereu pus pe glume. Aș putea să spun că era mândru, mai degrabă demn, căci nu suporta să fie jignit. Mai devreme
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
care era un grup mare de oameni în fața unei case, fusese realizată la nunta părinților mei. Am recunoscut în rândul din față pe bunicul fanaragiu, căci prea semăna tata cu el. Avea părul înspicat cu alb, dat peste cap. Purta musteață tunsă scurt și era îmbrăcat într-un surtuc de postav gros, cu mâini mari, butucănoase și cu degete scurte și groase, așezate pe genunchi; pantaloni tot din stofă groasă, cel puțin așa mi se părea, și în picioare bocanci mari
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
-și răzbunau propriile chinuri îndurate în școala regimentară pe spinarea bieților recruți - măsurarea dormitorului cu bățul de chibrit, spălarea veceurilor de zeci de ori, chiar dacă erau curate ca în farmacie, șmotru pe săli și în dormitoare până-și vedeau gradații musteața în luciul parchetului sau cimentului, instrucție până la epuizare cu tot armamentul și echipamentul de război, cu masca pe figură pe minus 30 de grade, salturi - “momente vesele”, cum le numeau gradații și naiba să-i ia, găseau cele mai accidentate
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de metri unul de altul și pescuiam. Prinsese un pește și nu știa ce-i. Am fugit până la el și i-am spus: - Domnule, aveți o mreană! Era așa de mânjită de nisip încât n-am văzut decât perechea de musteți și botul lat, dar m-a pufnit râsul, așa un om în vârstă, cu părul alb, să nu recunoască o mreană de un somotel sau un clean. Mai târziu am făcut un calcul și am ajuns la concluzia că nu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
în grindă și te gândești la nemurirea sufletului. Dar eu trebuia neapărat să ies în oraș, și de aceea mam îmbrăcat așa, ca de ploaie și mi-am dat pantofii cu cremă, după care i-am lustruit, de-ți făceai musteața în luciul lor. De ce vă spun chestia asta? O să vedeți imediat. De alături se auzea vocea spartă și afonă a vecinului meu. Se îmbătase iar și, în sinea lui, cânta „Opriți timpul”, acel șlagăr cântat atât de frumos de Corina
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de tenor liric. Când am terminat, le-am auzit oftând. Domnul Dumitru Ionescu, de care începusem a vă relata era un om blajin, analfabet, dar foarte isteț de la natură; era mai mult scund decât potrivit de înalt, cu ochii negri, musteața tăiată scurt, cănită cu negru și dată cu sirop de zahăr să stea țeapănă. În timpul săptămânii purta hainele de lucru, căci era tâmplar de meserie și-și făcuse totul în casa cumpărată de la părintele Panuș, de la cercevele și hrâmburi la
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Ceasul copilăriei mele !... Vezi c-a mai rămas ! Uite, vezi, colo, la colț, c-a mai rămas praf ! Și acolo ! Și io fără ochelari, parcă-s oarbă, ce mai las după mine când dau cu mătura ! Ce de a mai mustețile soacrei... Ei, nu știi, c-așa se zice, că dacă lași pe de lături, alea ce lași, e barba și mustețile soacrei... Mai dă-l încolo de praf ! Mi-e tot mai greu, te rog să mă crezi, să le
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]