2,125 matches
-
iubitorii și entuziaștii de știință, incepand cu ora 19:30, în Sala Multimedia a Muzeului, să participe la experimente inedite: participanții vor identifica insectele după sunetele pe care acestea le produc, vor fi preparate insecte necrofage după standardele științifice și muzeale, se vor prezenta etapele naturalizării și ale restaurării unor specii de vertebrate. Nu în ultimul rând, participanții vor vizita colecțiile de lepidoptere ale Muzeului. Pe Platforma Măgurele, institutele de cercetare își așteaptă vizitatorii în laboratoare. Între oră 09:00 și
Noaptea Cercetătorilor by http://www.zilesinopti.ro/articole/6052/noaptea-cercetatorilor [Corola-blog/BlogPost/97839_a_99131]
-
inaugurată la Muzeul Național de Istorie din Atena, Grecia, luni, 10 noiembrie 2014 și va rămâne deschisă spre vizitare până în data de 19 aprilie 2015. Proiectul internațional de amploare este rodul colaborării a 14 instituții culturale de seamă din peisajul muzeal internațional, un efort colectiv al muzeelor naționale de istorie care încearcă să încurajeze dialogul intercultural și reflecția asupra memoriilor și identităților comune. Firul narativ al expoziției „IMAGINÂND BALCANII” („IMAGINING THE BALKANS”) este structurat în jurul unor viziuni diferite. În această expoziție
Itinerarea expoziției internaționale IMAGINÂND BALCANII by http://www.zilesinopti.ro/articole/8236/itinerarea-expozitiei-internationale-imaginand-balcanii [Corola-blog/BlogPost/100382_a_101674]
-
2010 la aprox. 14 milioane euro în 2011 - pentru ca în anul 2012, cifra de afaceri din artă și obiecte de colecție a Artmark să atingă valoarea de 12 milioane de euro. Oferind oportunități de investiție numai în opere de calitate muzeală, Artmark se implică activ și în conservarea și perpetuarea moștenirii culturale. Începând cu 2010, datorită inițiativei susținute de Artmark a unor colecționari, mai multe capodopere ale artei românești vândute prin licitație au fost oferite expunerii publice în muzee naționale de
Cea mai importantă expoziţie de artă românească vine, în premieră, la Braşov by http://www.zilesinopti.ro/articole/4427/cea-mai-importanta-expozitie-de-arta-romaneasca-vine-in-premiera-la-brasov [Corola-blog/BlogPost/98354_a_99646]
-
Lupu Publicat în: Ediția nr. 782 din 20 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Dacă e vorba despre Eminescu ori dacă e vreo nedumerire în privința lui, gândul ne duce de la sine spre Lucia Olaru Nenati, cea atât de implicată în constituirea muzeală de la Ipotești și în neobosita lui propagare; dacă cineva are de lansat o carte și vrea să contureze linia adevărului esențial despre acea carte, transformând lansarea, cât de simplă, într-un eveniment; dacă e de adus la lumină oameni de
LA MULTI ANI, LUCIA OLARU NENATI! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 by http://confluente.ro/La_multi_ani_lucia_olaru_nena_rodica_elena_lupu_1361344495.html [Corola-blog/BlogPost/352021_a_353350]
-
pe care le-am întreprins în Marea Britanie, mi-au întărit această convingere. Și totuși Londra, ca și restul țării, atrag în mod deosebit, cu fastul ceremoniilor regale, austeritatea palatelor, catedralelor, vechilor cartiere, a teatrelor, galeriilor de artă, a fantasticilor colecții muzeale. Am învățat în timp să-i descifrez istoria și mai ales excepționala civilizație. Mica așezare celtică de pe malul Tamisei, Londinium roman, castru fortificat, jefuit de anglo-saxoni (secolul al VII-lea) și de vikingi (secolul al IX-lea), s-a dezvoltat
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
este nechibzuit să o continui. Acolo nimeni nu te va învinui pentru tăcere”. Galezii sunt vorbăreți, iar scoțienii intransigenți. Londra oferă o interesantă și bine dotată rețea muzeistică, într-o prezentare modernă și cu mari facilități pentru vizitatori. Marele complexe muzeale: Britich Muzeum, National Gallery, Tate Gallery nu percep taxe la intrare de aceea afluxul de vizitatori este mai mare și reprezintă porți deschise pentru cunoașterea celor mai semnificative elemente de cultură și civilizație autohtonă și universală. British Museum, inaugurat, în
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
Dresda, Paris, Londra. Colecția de gravuri și desene, antichități, opere de artă decorativă, medalii, cărți (Biblioteca lui D’Alembert, Voltaire). Palatul de Iarnă se va numi Ermitaj, adică „loc de reculegere”. Astăzi Ermitajul este unul dintre cele mai prestigioase instituții muzeale din lume, cu excepționale colecții de antichități, artă universală, artă decorativă, numismatică. Fațada semicirculară a Palatului de Iarnă permite intrarea în Piața Centrală printr-un arc de triumf, terminat în partea superioară cu un car al Victoriei, ce semnifică biruința
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
Bine situat pe harta valorică a instituțiilor muzeale bucureștene, Muzeul Național al Țăranului Român atrage deopotrivă interesul autohtonului și străinului prin monumentalitate, prestanță și eleganță. Muzeul își revendică, încă din frontispiciu, profilul etnografic, specificul național și scopul discursului muzeal prin semantica nominală: țăran, țară, țarină - ethos/etnos; român
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei by http://uzp.org.ro/muzeul-national-al-taranului-roman-din-bucuresti-un-discurs-modern-despre-actualitatea-traditiei/ [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
Bine situat pe harta valorică a instituțiilor muzeale bucureștene, Muzeul Național al Țăranului Român atrage deopotrivă interesul autohtonului și străinului prin monumentalitate, prestanță și eleganță. Muzeul își revendică, încă din frontispiciu, profilul etnografic, specificul național și scopul discursului muzeal prin semantica nominală: țăran, țară, țarină - ethos/etnos; român - raportarea la un topos strict delimitat, dar și o ordine valorică reprezentativă și o amprentă identitară. În acest sens, relevantă este mărturisirea lui Horia Bernea, artizanul muzeului revitalizat după 1990: „Am
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei by http://uzp.org.ro/muzeul-national-al-taranului-roman-din-bucuresti-un-discurs-modern-despre-actualitatea-traditiei/ [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
tradițională în contextul mai larg al culturii europene, pe care muzeul își propunea astfel s-o ilustreze. Pentru că „omul „european” a existat cu adevăra prin țăran. Muzeul nostru va fi o privire integratoare asupra omului european”. („Rosturi”, 1992). Constituirea patrimoniului muzeal, ca cerință primordială pentru existența unei instituții de acest gen, s-a conturat încă din vremea începuturilor sub semnul augural dat de directoratul lui Alexandru Tzigara-Samurcaș. Piesele „de inventar” sunt numeroase și diverse și însumează colecții de obiecte funcționale ori
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei by http://uzp.org.ro/muzeul-national-al-taranului-roman-din-bucuresti-un-discurs-modern-despre-actualitatea-traditiei/ [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
gen, s-a conturat încă din vremea începuturilor sub semnul augural dat de directoratul lui Alexandru Tzigara-Samurcaș. Piesele „de inventar” sunt numeroase și diverse și însumează colecții de obiecte funcționale ori de artă populară din diferite regiuni ale țării, patrimoniul muzeal fiind bogat, divers și bine organizat. Conservarea obiectelor expuse este evidentă prin asigurarea unor condiții de păstrare în săli dotate cu un sistem de iluminat și unul de încălzire proiectate să protejeze colecțiile. Restaurarea obiectelor de patrimoniu este asigurată de
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei by http://uzp.org.ro/muzeul-national-al-taranului-roman-din-bucuresti-un-discurs-modern-despre-actualitatea-traditiei/ [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
Acționând ecranul informativ, acesta poate afla numărul obiectelor/colecțiilor deținute, numărul obiectelor expuse etc., un element esențial, util și modern, în care situează instituția în rândul muzeelor europene de profil. În ceea ce privește cercetarea patrimoniului, preocările pentru permanenta investigare științifică a fondului muzeal existent, precum și pentru dezvoltarea lui se regăsesc în lucrările științifice realizate de specialiștii muzeului, în volumele de prezentare și broșurile editate în vederea popularizării. Muzeul Țăranului Român răspunde acestor exigențe, din rândul cercetătorilor săi evidențiindu-se etnologi de renume, precum Costion
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei by http://uzp.org.ro/muzeul-national-al-taranului-roman-din-bucuresti-un-discurs-modern-despre-actualitatea-traditiei/ [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
proiectele, derulate cu o admirabilă frecvență și calitate aplicativă, au consolidat renumele instituției, devenită reper în peisajul mezeal românesc. Dincolo de atelierele de creativitate, de Școala satului, Observator vizual și Etnophonie, activități cu caracter cvasipermanet marchează existența și fac vizibilă construcția muzeală - târguri de sezon, cu participarea unor meșteri populari și a unor artizani, dar și conferințe și simpoioane științifice pe teme de specialitate, alături de proiecții de film la Noul Cinematograf al Regizorului Român. Diversitatea și consecvența cu care sunt organizate aceste
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei by http://uzp.org.ro/muzeul-national-al-taranului-roman-din-bucuresti-un-discurs-modern-despre-actualitatea-traditiei/ [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
și scopul instituțional major al conservării culturii noastre tradiționale. Muzeul Țăranului Român se constituie ca o structură complexă, gândită să implice vizitatorul, făcându-l părtaș la actul cultural pe care i-l propune. Astfel, strategia pe care o presupune oferta muzeală are în vedere coparticiparea, efortul interpretativ al privitorului, răsplătit prin revelația unui mod de amplasare a obiectelor și de tematizare a incintelor cu totul originale. * După ce străbate intrarea somp tuoasă, marcată, în planul al doilea, de prezența unei porți impresionante
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei by http://uzp.org.ro/muzeul-national-al-taranului-roman-din-bucuresti-un-discurs-modern-despre-actualitatea-traditiei/ [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
munți, nori...(„Rosturi”, 1992, citat pe site-ul muzeului). Sala a doua, „Fast”, își întâmpină privitorul, propunându-i aceeași dispunere rarefiată a obiectelor și ansamblurilor, în vederea sugerării unei duble semnificații: pe de o parte evidențierea elementelor prezentate, în continuitatea discursului muzeal început în prima sală, pe de altă parte sugestia unei respirații spațiale, specifice culturii țărănești, omul tradițional eliminând surplusul de obiecte în favoarea necesarului și suficientului. Apar aici fragmente de instalații, furci, covoare expuse vertical, toate adăpostite de arcade pictate manual
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei by http://uzp.org.ro/muzeul-national-al-taranului-roman-din-bucuresti-un-discurs-modern-despre-actualitatea-traditiei/ [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
cu geam-vitraliu), pe care-l regăsim la vechile mănăstiri - unică formă de contact al culturii populare cu cea savantă în trecut. Turul virtual propus pe site-ul muzeului reproduce aici o istorioară legată de achiziționarea ferestrei care a devenit obiect muzeal, alunecând la sfârșit spre parabolă, așa cum avea să se întâmple și cu troița care face obiectul central al privirii într-o altă sală de la parter. Peste tot s-a urmărit însă esențializarea simbolurilor constituite de fiecare obiect muezal, încadrarea într-
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei by http://uzp.org.ro/muzeul-national-al-taranului-roman-din-bucuresti-un-discurs-modern-despre-actualitatea-traditiei/ [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
elemente caracteristice reprezentărilor iconografice populare - trinitatea reprezentată zoomorf, antropomorfizarea entităților angelice, triunghul încadrând ochiul divin. „Trecerea spre sala Icoane, după cum spunea Horia Bernea, presupune o diminuare continuă a materialității: o fragilizare a materialului, o descreștere a densității, definind un concept muzeal original” în peisajul românesc de specialitate. Periplul vizitatorului se încheie, la parterul clădirii, cu trecerea prin Școala satului, spațiu dedicat desfășurării atelierelor organizate de muzeu, dar și proiecției de filme documentare, audițiilor muzicale ori popasului în vederea răsfoirii unor albume și
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei by http://uzp.org.ro/muzeul-national-al-taranului-roman-din-bucuresti-un-discurs-modern-despre-actualitatea-traditiei/ [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
își intâmpină vizitatorii. Călătorul va fi încântat de experiența inedită a pătrunderii într-un spațiu „altfel”, învestit cu semnficații simbolice, ca într-o capsulă în care dimensiunile cunoscute științific ale existenței sunt abolite, în favoarea altora, metaforizate. Pentru că, de la început, spațiile muzeale au fost gândite „în jurul unei idei”, după cum afirma Horia Bernea. Conform principiilor sale, „obiectele trebuie să interfereze armonic. Arăt pur și simplu...am avut drept criteriu eficiența imaginii. Deci am ales obiecte care sunt bune...în funcție de ce ar putea însemna
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei by http://uzp.org.ro/muzeul-national-al-taranului-roman-din-bucuresti-un-discurs-modern-despre-actualitatea-traditiei/ [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
colorați cu nuanțe pale, uneori dând senzația de nefinisare, devin spații active, susțin fotografii care continuă enunțul inițiat de obiectele expuse, prelungindu-l și în spațiul bidimensional. În consecință, atmosfera creată se refuză convenționalului, constituind o viziune modernă a spațiului muzeal, așa cum o concepuse același Horia Bernea: „În muzeografia actuală, obiectul este obligat să funcționeze într-un spațiu neutru, abstract, sau este plasat în contextul de origine, refăcut în mod artificial. Distribuite în contexte slabe, obiectele slăbesc prin muzeificare. Eu cred
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei by http://uzp.org.ro/muzeul-national-al-taranului-roman-din-bucuresti-un-discurs-modern-despre-actualitatea-traditiei/ [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
și unele dintre elementele componente, astfel încât articulația slabă (detaliul) să fie evidențiată de articulația tare (vezi, de pildă, războiul de țesut și o parte componentă a lui, un atelier de fierărie și un instrument specific etc.) De altfel, noutatea discursului muzeal se raportează la mai multe aspecte, în care sunt sesizabile schimbări de atitudine: poziția exponatelor, dispoziția lor, gruparea, ritmicitatea și iluminatul. Obiectele minore sunt evidențaite, cele importante sunt puse într-un context nou, obiectele majore omaginate prin expunere centrală. Caracteristicile
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei by http://uzp.org.ro/muzeul-national-al-taranului-roman-din-bucuresti-un-discurs-modern-despre-actualitatea-traditiei/ [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
a intenționalității de ansamblu a muzeului se justifică în fiecare sală prin prezența exponatului ce invocă universul culturii tradiționale, care nu intră în contradicție cu modernitatea viziunii, ci dimpotrivă, o implică, rezolvând parodoxul artificial întreținut al disputei tradițional/modern. Textul muzeal propune, așadar, o viziune științifică a fenomenului cultural tradițional, originalitatea rezidând în strategia discursivă. Vizitatorul e condus către o receptare conștientă, într-un traseu a cărui logică se relevă prin succesiunea de săli, unitar tematizate. De la costumul specific unei zone
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei by http://uzp.org.ro/muzeul-national-al-taranului-roman-din-bucuresti-un-discurs-modern-despre-actualitatea-traditiei/ [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
logică se relevă prin succesiunea de săli, unitar tematizate. De la costumul specific unei zone la multietnicitatea ilustrată vestimentar, de la unealtă la produsul finit realizat cu ajutorul ei, de la obiecte casnice la locuință, reprodusă integral, prin strămutarea unei case tradiționale în spațiul muzeal, totul e gândit să alcătuiască o imagine completă și complexă a țăranului român - obiect și subiect tototdată al acestei prestigioase instituții muzeale bucureștene. Deschideți-i, deci, poarta, îndrăzniți ! Căci dincolo de ușă începe timpul ! drd. Corina Popescu (UZPR)
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei by http://uzp.org.ro/muzeul-national-al-taranului-roman-din-bucuresti-un-discurs-modern-despre-actualitatea-traditiei/ [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
finit realizat cu ajutorul ei, de la obiecte casnice la locuință, reprodusă integral, prin strămutarea unei case tradiționale în spațiul muzeal, totul e gândit să alcătuiască o imagine completă și complexă a țăranului român - obiect și subiect tototdată al acestei prestigioase instituții muzeale bucureștene. Deschideți-i, deci, poarta, îndrăzniți ! Căci dincolo de ușă începe timpul ! drd. Corina Popescu (UZPR)
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei by http://uzp.org.ro/muzeul-national-al-taranului-roman-din-bucuresti-un-discurs-modern-despre-actualitatea-traditiei/ [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
sigiliul, mapa de corespondență, medalii), Mihai Codreanu (ochelari, tabachera, bastonul cu stilet de Toledo, joben, balansoar, ghete, geamantan), Sadoveanu (colanul de mason, pălărie, eșarfă, mănuși) etc. Expoziția este completată cu fotografii ale caselor memoriale de dinainte de deschiderea lor ca unități muzeale, fotografii de la deschiderea fiecăreia în parte, de la evenimente culturale, expoziții, prelecțiuni, precum și însemnări ale personalităților din cărțile de onoare. Muzeul Național al Literaturii Române Iași a devenit instituție de sine stătătoare în toamna anului 1990, prin desprinderea a 10 case
25 de ani de la înființarea MNLR Iași, sărbătoriți printr-o expoziție amplă by http://www.zilesinopti.ro/articole/10957/25-de-ani-de-la-infiintarea-mnlr-iasi-sarbatoriti-printr-o-expozitie-ampla [Corola-blog/BlogPost/100415_a_101707]
-
parte, de la evenimente culturale, expoziții, prelecțiuni, precum și însemnări ale personalităților din cărțile de onoare. Muzeul Național al Literaturii Române Iași a devenit instituție de sine stătătoare în toamna anului 1990, prin desprinderea a 10 case memoriale si muzee de Complexul Muzeal Național „Moldova”. De atunci, alte 2 muzee literare au intrare sub administrarea sa, iar toamna anului 2015, în cadrul FILIT, s-a sărbătorit înființarea Muzeului „Cezar Petrescu”. Tot în acest an, MNLR Iași a obținut titlul de muzeu de rang național
25 de ani de la înființarea MNLR Iași, sărbătoriți printr-o expoziție amplă by http://www.zilesinopti.ro/articole/10957/25-de-ani-de-la-infiintarea-mnlr-iasi-sarbatoriti-printr-o-expozitie-ampla [Corola-blog/BlogPost/100415_a_101707]