1,340 matches
-
Editura Prier, 2013, ș.a., publicam la rândul nostru un capitol din lucrarea noastră Varvară Magdalena Măneanu, Vestigiile arheologice și tardiții culturale , Ed. Autograf, MJM, Craiova, 2009, p.127-138 FOSTA INSULA ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE Varvară Magdalena Măneanu muzeograf 2. Relatări Relatările Domnului Hamdi Salih Când s-au început strămutările în Ada Kaleh erau 148 de familii . Din acestea acum mai sunt la Severin și Schela Nouă . În trecut locuitorii insulei se ocupau în special cu comerțul. Sare și
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
poartă numele. Prestația dirijorului a avut, firește valențele profesionalismului, dar și o atitudine aparte de înțelegere și stare emoțională față de copii. Juriul acestei ediții a fost alcătuit din președinte prof. etnomuzicolog Eugenia Florea, realizator de emisiuni folclorice TVR, Doina Ișvănoni, muzeograf, Roxana Gibescu, specialist muzical Electrecord, Dorin Grama, director Favorit Tv. Organizarea desăvărșită a fost rodul unei participări afective și în continuitate, cu grija personală a primăriței comunei Cumpăna, Mariana Gâju. Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Un
UN NOU TRIUMF ARTISTIC AL BOBOCEILOR INTERPRETEI MARIA ŞALARU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346916_a_348245]
-
SPIRITUALE ALE AȘEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ȘI DEALURILOR MOTRULUI Autor: Varvara Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 885 din 03 iunie 2013 Toate Articolele Autorului COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ȘI SPIRITUALE ALE AȘEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ȘI DEALURILOR MOTRULUI Varvara Magdalena Măneanu muzeograf Despre așezările situate de-a lungul Motrului, și mai ales despre — acest râu ce se crede că ar fi fost numit așa de către daci — găsim descrieri plastice la C. D. lonescu, în cartea sa „Prin Munții Mehedințiului" : ,,Pe valea Motrului
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
amintirilor, Editura Prier, 2013, publicăm la rândul nostru un capitol din lucrarea noastră Varvara Magdalena Măneanu, Vestigiile arheologice și tardiții culturale , Ed. Autograf, MJM, Craiova, 2009, p.127-138 DESPRE OCUPAȚIILE, OBICEIURILE ȘI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE Varvara Magdalena Măneanu, muzeograf Pe Ada Kaleh insularii își desfășurau viața în cele două mari cartiere, Varoș și Kale, străbătute de Strada Kâzâl Tabya în Kale și Dar Sokak în Varoș* . Exista și un parc Talim Hanefost câmp de instruire unde armata austriacă își
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
DE FIER. CATALOG III. Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Colecția de textile- port popular a Muzeului Regiunii Porților de Fier. Catalog III. Ciupage din Zona Centrală. Varvară Magdalena Măneanu muzeograf Pentru studiul mai cuprinzător, care să releve și aspecte specifice ale colecției de ciupage 1, de la Muzeul Regiunii Porților de Fier, formată din piese provenite în principal2din zona etnografica Mehedinți, am propus o delimitare mai amănunțită a acesteia pe subzone
M[NEANU VARVARA MAGDALENA, COLECŢIA DE TEXTILE – PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. CATALOG III. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346512_a_347841]
-
și cu debutul său în revista „Gazeta literară" cu un articol despre Gala Galaction, este numit profesor de limbile română și latină, logică și psihologie la Liceul „St. O. Iosif" din localitatea Rupea, județul Brașov. În anul 1965 a fost muzeograf la Muzeul Regional de Istorie și redactor la secția culturală a cotidianului „Drum nou" din municipiul Brașov. În anul 1963 debutează editorial cu romanul Visele au contururi precise. În intervalul anilor 1965-1985, este cadru didactic la Institutul Pedagogic din municipiul
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
inginerul și scriitorul Florica Bud; - primarul comunei Băsești, Maramureș, medicul și scriitorul Ioan Călăuz; - poetul Vasile Dan Marchiș; - poetul și jurnalistul Ioan Romeo Roșiianu; - scriitorul și criticul literar Nicolae Scheianu; - inginerul silvic Vasile Dulf; - scriitorul și profesorul Gelu Dragoș; - profesorul, muzeograful și etnologul Emil Domuța; - poetul Gelu Dragoș jr.; Gândindu-mă la numărul mare de colaboratori, la valoarea fiecăruia, indiferent la care ne-am opri, lucrul este cu atâta mai măreț. Mă întreb, ipotetic, dacă până în acest moment și-au pus
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
precum și candelabrelele de o frumusețe aparte ce luminau toată scriitorimea junimistă strânsă la una din ședințele de cenaclu, am pătruns și în ultima sală a muzeului, orientată în partea de sud a clădirii. Atunci, Corina prietena mea, distins și priceput muzeograf al acesui muzeu, îmi spune; - Cândva, aici a locuit Eminescu ajutat de ospitalitatea și generozitatea marelui om politic Vasile Pogor, propietarul casei ! Îmi este greu să-mi exprim mirarea și bucuria în același timp, aflându-mă acolo, în locul în care
EMINESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345163_a_346492]
-
2015-11-04 Zilele acestea a apărut un nou număr al Revisteide istorie și cultură Porțile de Fier, publicație tipărită sub egida Societății cu aceeași titulatura prin grijă președintelui- redactor șef Dr. Mite Măneanu și al secretarei de redacție Varvară Magdalena Măneanu- muzeograf la Muzeul Regiunii Porților de Fier. Acest număr special își propune să evidențieze rolul istoric al Severinului în evenimentele istorice din 1330, care a culminat cu victoria istorică a lui Basarab la Posada și fundamentarea statului independent Țară Românească. Studiile
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU [Corola-blog/BlogPost/376357_a_377686]
-
22, 2015-11-04Zilele acestea a apărut un nou număr al Revisteide istorie și cultură Porțile de Fier, publicație tipărită sub egida Societății cu aceeași titulatura prin grijă președintelui- redactor șef Dr. Mite Măneanu și al secretarei de redacție Varvară Magdalena Măneanu- muzeograf la Muzeul Regiunii Porților de Fier.Acest număr special își propune să evidențieze rolul istoric al Severinului în evenimentele istorice din 1330, care a culminat cu victoria istorică a lui Basarab la Posada și fundamentarea statului independent Țară Românească. Studiile
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU [Corola-blog/BlogPost/376357_a_377686]
-
Scriitor Elenă Radu (USR). "Un om care arde necontenit la focul iubirii de neam". * Prof. Rodica Pârvan și dr. Ioan Lăcătușu, Sf. Gheorghe, Jud. Covasna. "un mare prieten al românilor din Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei". * Dr. Rodica Tache, muzeograf și dr. Laurențui Grigoraș, Dir. Muzeeului Jud. Buzău. "Un mărturisitor al neamului românesc". * Nina Neculce, ziarista, R. Moldova. "plin de flori și cu lumina bucuriei pe fata". * Victor Cobăsneanu, redactor “Observatorul de Nord" Soroca. "Un sfânt în viață". Aceasta-i
BUCURII BASARABENE. LANSARE DE CARTE UN SAMARITEAN DEOSEBIT de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369244_a_370573]
-
loc, prielnic firii lui, Eminescu începe să cerceteze până și manuscrisele rămase de la vornicul Vasile Pogor, tatăl gazdei sale. Ne-am dus în acea ”insulă eminesciană” cu atâtea însemne pentru a mai respira puțin din aerul eminescian. Ne-a întâmpinat muzeograful și scriitorul ieșean, Constantin Parascan. Observase, că mă uitam cu interes la peisajul parcului ce înconjura casa. „Este precum un chihlimbar în soare”, i-am spus. L-am rugat apoi, să ne conducă în camera în care a stat Mihai
”INSULE” EMINESCIENE LA IAȘI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374273_a_375602]
-
conservarea speciilor, iar prin monitorizare se obține un inventar specific necesar pentru fiecare zonă în parte și se evaluează factorii de risc și se încearcă ameliorarea efectelor negative, de către O.N.G. urile care au acest scop, de către speologi, biologi, ecologi, muzeografi și de către instituțiile statului. În România există mai multe O.N.G.uri care au drept scop monitorizarea și protecția liliecilor, cea mai importantă fiind Asociația pentru Protecția Liliecilor din România (A.P.L.R.), cu sedii în mai multe județe. ISTORICUL CERCETĂRILOR
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Hermeziu, la o zvîrlitură de băț, cu mașina, de Iași. Peste locul acesta a bîntuit pustiirea colhoznică, făcînd din raiul ce-i aducea zile și nopți fericite lui Costache Negruzzi un tărîm al urîtului și-al pustiului. Rîvna celor doi muzeografi emeriți a determinat raiul Hermeziului să redevină rai. Mergeți, vă rog, la Hermeziu și veți da acolo peste o casă-muzeu de vis, în mijlocul unei curți în care mai străjuie trunchiul halucinant al unui plop secular, cub coroana căruia adăstau, cîndva
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sucursala Timișoara a Institutului de Studii și Proiectări Energetice din București. În anul 2000 pleacă la București, în centrala aceluiași institut, dar peste un an intră în redacția revistei „Contemporanul. Ideea europeană”, iar în 2003 trece, pentru scurtă vreme, ca muzeograf la Muzeul Literaturii Române, fiind apoi redactor de rubrică la „Revista română de sociologie” („Romanian Journal of Sociology”), publicație a Institutului de Sociologie „D. Gusti” al Academiei Române. De-a lungul anilor, a colaborat la numeroase reviste cu poeme, cronici, eseuri
DIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286763_a_288092]
-
Al. I. Cuza” din Iași. În 1969, a absolvit și cursurile de biblioteconomie ale Bibliotecii Centrale de Stat din București. A lucrat ca muncitor, profesor, bibliograf la Biblioteca Municipală Bârlad (1968-1969), redactor la ziarul „Vremea nouă” din Vaslui (1969-1973), corector, muzeograf principal la Muzeul Literaturii Române din București (1991-1992), referent de specialitate și consilier la Direcția Muzee și Colecții, resortul Case Memoriale-Memorialistică din Ministerul Culturii (1993-1998). A colaborat la „Manuscriptum”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Luceafărul”, „Ateneu”, „Steaua”, „Convorbiri literare
COLOSENCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286334_a_287663]
-
al lui Ioan Bodea, țărani. A urmat școala primară la Rogoz, liceul la Târgu Lăpuș (absolvent în 1965), ulterior înscriindu-se la Facultatea de Istorie a Universității din București (1973-1977). A lucrat ca profesor de istorie (1977- 1990), apoi ca muzeograf la Muzeul Satului din București și, din 1995, ca expert la Secretariatul de Stat pentru Culte. Este doctor în științe, cu teza Crucea în spațiul civilizației vechi țărănești din România). A debutat în presă în „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului
BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285775_a_287104]
-
Universității din București, luându-și doctoratul în 1972. După 1982 își continuă studiile la München și Stuttgart: cultură populară, sociologie, marketing, traduceri. Funcționează în calitate de cercetător științific la Institutul de Istoria Artei și la Institutul de Etnografie și Folclor din București, muzeograf la Muzeul de Artă Populară Greacă din Atena, colaborator științific la Institut für Deutsche und Vergleichende Volkskunde și la Museum für Völkerkunde din München. Este membră a unor societăți naționale și internaționale din domeniul culturilor și literaturilor antice, al culturilor
MARINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288034_a_289363]
-
1971). În 1985 și-a susținut doctoratul la Universitatea din Cluj, cu teza Școlile superioare de la Blaj și rolul lor în procesul de formare a intelectualității românești din Transilvania (de la momentul Supplexului până în ajunul revoluției de la 1848). A activat ca muzeograf la Muzeul Unirii din Alba Iulia, ca bibliotecar la Batthyaneum, devenind apoi conferențiar la Universitatea „1 Decembrie” din Alba Iulia. Colaborează cu studii, articole, recenzii la „Apulum”, „Secolul 20”, „Biblioteca și cercetarea” (Cluj), „Revue des études sud-est européennes”, „Anuarul Institutului
MARZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288050_a_289379]
-
făcut patru clase liceale în Suceava și Cernăuți și a absolvit Conservatorul de Artă Dramatică din Cernăuți, la clasa lui Victor Ion Popa. Din 1949 este figurant la Teatrul Național din București, iar din 1955, actor de proză, tehnoredactor și muzeograf la Opera Română din capitală, al cărei muzeu l-a înființat și unde a lucrat până la pensionare, în 1977. A publicat articole, studii și portrete de artiști celebri de operă, dirijori, compozitori, dintre care multe au fost difuzate și la
IONASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287577_a_288906]
-
Tataru) și al lui Gheorghe Ionel, mecanic. Face studii primare la Domnești, în județul Vrancea, pe cele gimnaziale la Adjud, liceale la Iași (Liceul „C. Negruzzi”). Licențiat în filologie al Universității din Iași (1966), este profesor la Șaru Dornei (1967-1968), muzeograf la Casa memorială „V. Alecsandri” din Mircești (1968-1969), profesor la Școala Generală din Perieni, comuna Probota, în județul Iași (1969- 1990). Între 1990 și 1997, a fost redactor la „Convorbiri literare” și apoi la Editura Junimea din Iași. Debutează în
IONEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287578_a_288907]
-
silvicultor. A urmat cursurile gimnaziale și liceale la Borca. După absolvirea liceului (1974), lucrează ca merceolog și profesor suplinitor. Între 1983 și 1987, urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Este profesor în Borca și muzeograf la Complexul Muzeal Județean Neamț, iar după decembrie 1989, consilier la Inspectoratul Județean pentru Cultură Neamț. Debutează cu un grupaj de poeme în „Tomis” (1976) și editorial cu Furtunile memoriei (1984), volum care e distins cu Premiul „Mihai Eminescu” al
DUMITRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286906_a_288235]
-
, George (24.X.1940, Burluși, j. Argeș), critic și istoric literar. După absolvirea Facultății de Filosofie a Universității din București, a fost profesor, muzeograf, redactor la Editura Eminescu, apoi, intermitent, profesor și bibliotecar. Din 1990 este redactor la „Viața românească”. Colaborează la „Ateneu”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Ramuri”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Tomis” ș.a. G. s-a dedicat pentru început studiului literaturii interbelice
GIBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287278_a_288607]
-
Colegiul „Sf. Sava” din București (1942-1950), apoi secția de filologie germanică a Facultății de Filologie din cadrul Universității din București, obținând diploma în limba și literatura engleză în 1954. Lucrează ca redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (1954-1958), muzeograf la Muzeul de Artă al R. S. România (1960-1963) și ca redactor-șef la Editura Meridiane (1963-1968). În 1968 este numit director al Direcției Artelor în Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă. În paralel, încă din anul 1961, predă
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
G. îl susține prin cuprinzătoare, temerare itinerarii. Formulările, mai totdeauna prudente și sobre, evită tonul apodictic. Strădania îndreptată spre acuratețe și eleganță definește și traducerile anglistului. Cu o biografie culturală impecabilă - a fost redactor și apoi director de prestigioase edituri, muzeograf într-un important lăcaș al artelor, diriguitor al unei Biblioteci Române de peste Ocean, dascăl la Universitatea bucureșteană și la universități din Statele Unite -, profesorul Dan Grigorescu a editat mari predecesori - de la Alice Voinescu la Petru Comarnescu - și, mai ales, a scris
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]