232 matches
-
da gamba din De Sade, împletit cu cel al flautului, care îmi purtau aiurea pașii pe străzile înguste și pustii ale minunatei Praga, mult după încheierea reprezentației în teatrul în care Mozart avusese cîndva premiera cu Don Giovanni. Cele două muziciene, Xenia Stollar și Vera Balogh interpretează și în spectacolul de la Sibiu, divin, compozițiile aceluiași Vasile Șirli. Așadar, cuvîntul lui Rabelais mai are un element care să-i redefinească pe scenă toată forța nebuniei lui: muzica lui Șirli. O lume simplă
Despre starea oamenilor sau cum tălmăcește Purcărete regizorul cuvîntul lui Rabelais by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13667_a_14992]
-
probează - iată! - nu de azi, nu de ieri, un admirabil dinamism în etalarea valorilor autentice ce animă spațiul actual al Hexagonului. Am în vedere recitalul Mozart, trei sonate și Fantezia în do minor, recital susținut de pianista Anne Queffélec, o muziciană ce aparține tradiției celei mari a culturii franceze a instrumentului său; coerență și claritate, eleganță și farmec, transparențe deloc sticloase ale sunetului, reprezintă împreună datele unui stil tipic francez, nu neapărat romantic dar sensibil, privind abordarea creației mozartiene. La cererea
Evenimentele actuale ale stagiunii muzicale... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7437_a_8762]
-
pe cât de dificile pe atât de adamantine din punctul de vedere al rațiunii lor de alcătuire și al expresivității sonore - lieduri semnate de doi clasici ai componisticii românești, Anatol Vieru și Pascal Bentoiu. Farmecul inconfundabil al recitalului susținut de muziciană în Aula palatului Cantacuzino, sub patronajul Uniunii Compozitorilor și al Muzeului George Enescu (25 aprilie, orele 18) s-a datorat colaborării, cu o sinceritate și simplitate emoțională totală, cu Lena Vieru Conta, reputată maestră a artei pianistice internaționale. Coerența timbrală
Vitalitatea speran?ei by Tan?a DIACONESCU [Corola-journal/Journalistic/83847_a_85172]
-
editură. Printre invitați s-au numărat scriitorul și redactorul George Roca (a cărui susținere și încurajare pentru proiectele mele curente, ca și pentru dezvoltarea mea ca scriitor, le apreciez enorm!), scriitoarea Mihaela Cristescu, profesorii Eva Foster și Daniel Reynaud, cunoscuta muziciană de jazz Ani Kiko. Următoarele prezentări ale lucrării se vor petrece în curând în USA (New York, Chicago, și posibil la Los Angeles) și Canada (Toronto) prin grija d-nei Doina Uricariu, directoarea ICR New York. Euforia și amintirea acestor evenimente se stinge
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
pentru mine nu a existat nici odată o cameră mai frumoasă. Cu ce emoții descuiam 96 IOANA CELIBIDACHE, O MĂTUȘĂ DE POVESTE ușa! Eu eram unica posesoare a cheii! Cu ce încântare ne întruneam acolo după școală! Eu, așa-zisa muziciană, crea sem un imn al triumviratului, pe care-l cântam de fiecare dată. În odăița de taină, citeam poezii de Lamartine, Musset, Baudelaire... Aveam fiecare câte un chevalier servant. Cavalerul meu se așeza în genunchi, iar eu, cu un cuțit
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
Simona, fiică-mea folosește doar forma lungă a verbului a fi la timpul prezent, așa i-a spus că-i elegant doamna Anastasia Petropulos, cred c-ai auzit de ea. Chiar și zilele acestea cîntă la Ateneu... Mda, o mare muziciană, recunoaște cu jumătate de gură Mihai, temîndu-se că va fi întrebat ce anume a ascultat din creațiile ei; dar el a citit doar niște elogii în România literară, ba, dacă-și amintește bine, are și un disc al ei, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
doamnă la vreo 60 de ani, cu o ținută impozantă, luminată de reflector doar pe mîinile ei cu degete prelungi alergînd pe clapele pianului și care este aplaudată mereu la scenă deschisă, cerîndu-i-se cu insistență să biseze vreun fragment. Marea muziciană Anastasia Petropulos Vlada, îi șoptește la un moment dat fata de alături. Nu-i așa că-i superbă, în ciuda anilor mulți și grei făcuți la Canal... Mihai nu mai poate spune nimic; stă ca paralizat; chiar se teme că ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
E mai greu s-o fac, pentru că se referă la prezent: mă Întreb dacă nu cumva am să credde-acum Încolo În Vișnu. CÎnd citesc că dacă mă concentrez asupra spațiului dintre sprîncene (trikûta), voi vedea ivindu-se niște zeițe tinere, muziciene celeste, nimfe și grădini, palate, rîuri de lapte și miere, Îmi doresc să fie adevărat. Om namo Nârâyana! Mă tem că această mantră nu va fi niciodată soluția problemelor mele, chiar dacă mă concentrez acum intens asupra unui punct dintre sprîncene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
În care interesul sociologic se estompa spre a lăsa locul unui soi de afectivitate smintită. Am Încercat să stabilesc contactul cu ei, dar reușeau atît de bine să se concentreze asupra spațiului dintre sprîncene Încît se aflau deja În brațele muzicienelor celeste. Un galonat și-a făcut apariția În dormitor și ne-a făcut să intrăm În panică urlînd că trebuia să ne aliniem. Am Întrebat unde ne ducem. Un infirmier m-a sfătuit să aștept Întoacerea la civilie pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
a ucis pentru că... Da, acum îmi amintesc. Le-a ucis pentru ceea ce reprezentau ele. Sachs începu să scrie note suplimentare pentru înregistrarea audio. - Pentru ceea ce reprezentau ele? Ce o fi însemnând asta? - Nu am reușit să îmi dau seama. O muziciană, o avocată, un stilist. Vârste diferite, ocupații diferite, genuri diferite, domicilii diferite. Victimele nu se cunoșteau între ele. Zona superioară a clasei de mijloc, locuitori ai mediului urban, educație superioară... Poate doar unul din ei este cheia, motivul pentru care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
ne dăm seama. Își consultă apoi notele și continuă: - Să recapitulăm. A făcut câteva trucuri cu lamele de bărbierit, a adus vorba despre Oglinda în Flăcări. Se adresa stimatei sale audiențe. E obsedat de foc. A ales un stilist, o muziciană și o călăreață amatoare pentru ceea ce reprezentau, dar nu știm încă sensul acestei fraze. Altceva la care te mai poți gândi? Închise ochii din nou. Încercă din greu. Dar vedea doar lame, flăcări și simțea doar mirosul fumului. - Nu, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
margine stătea deschisă pe pianină. Numele „Chrissy” apărea din nou, scris pe coperta partiturii. Malerick avea cunoștințe superficiale de muzică, dar, frunzărind partitura, își dădu seama că piesele păreau destul de dificile. Poate că era un pictor nepriceput, dar era o muziciană destul de talentată, decise el - această Christine Grady, fiica procurorului adjunct al districtului New York, Charles Grady. Omul al cărui apartament era acesta. Omul pentru care Malerick primise 100.000 de dolari pentru a-l ucide. Amelia Sachs stătea pe iarba din fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
titular al Departamentului de istoria a religiilor la Universitatea din Chicago (1956); poetul Andrei Codrescu (Andrei Goldmutter), cetățean american din 1981; prozatorul Norman Manea (din 1999, cetățean american); poetul Mihai Ursachi, plecat în SUA din 1981; Nina Cassian (poetă, traducătoare, muziciană), stabilită în SUA, în 1985; Ioana Eronim, Liliana Ursu, Carmen Firan, Mihaela Albu, Theodor Damian, Liviu Georgescu, Virgil Stoenescu și mulți alții. Întreb: pe care dintre ei i-ați cunoscut sau i-ați ajutat în vreun fel? Cum caracterizați relațiile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
și să se transforme În aer, În piatră, să devină cocor. Un violoncel din interiorul său Îi răspundea de sus În propria sa limbă, un sunet de alean și de autoironie. Le văzu aproape cu ochii minții pe cele trei muziciene În vârstă, hurducăindu-se ore Întregi Într-un taxi vechi, de-a lungul șoselei de coastă, pentru a susține un recital În vreun kibbutz Îndepărtat din Galileea de Sus sau la festivitatea de deschidere a congresului veteranilor Brigăzii 1. Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
a cântat cu Filarmonica Israeliană, sub bagheta lui Sergiu Celibidache, cu un înalt grad de cultură, dinamici bogate, un sunet melodios și o adevărată pasiune poetică...“ Dirijorul Paul Kletzky confirma spusele sale: „Dina Avrech este o pianistă remarcabilă și o muziciană cu un talent adevărat, cu o înaltă cultură și inteligență“. Sergiu Celibidache însuși era citat de un prospect publicitar cu afirmația: „printre pianiștii din noua generație, o consider pe domnișoara Avrech cea mai bună, cea mai universal dotată și unul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
îi azvârle capul în râul Hebros, de unde trece în marea Egee. Capul zeului continuă să cânte (pentru că muzica este faptă a minții, și este eternă), ajunge în insula Lesbos. Aceasta devine leagănul poeziei lirice, atingând apogeul cu celebra poetă și muziciană Sappho. Și tot aici are loc instituirea unui oracol și a unor misterii orfice, iar lira este ridicată de zei la cer, unde formează constelația lirei. Privită prin prisma multiplei simbolice orfice, poezia, muzică a verbului, este un mister care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Cândva la fine de vecerne: La acest geam ca un potir Atins de-o harfă modulată De-un înger cu zbor de zefir Pentru falanga delicată Cu care ea,când și santal Și carte-apun, unduie serii Pe-acest penet instrumental, Muziciană a tăcerii. În fapt de seară, la fereastra care ascunde un santal, poetul evocă duetul de altă dată dintre violă și flaut, sau dintre violă și mandoră. Amintirea acestei muzici se reaprinde prin imaginea Sfintei Cecilia, patroana muzicienilor, care răsfoiește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
fost considerat de către un critic primul Tipătescu adevărat (greu de estimat cînd de nereali or fi fost ceilalți!...). La Teatrul Mic, În 1988, Tipătescu se relaxa... cîntînd la flaut. Peste doar unusprezece ani, și pe scena Naționalului bucureștean apare o muziciană - fata lui Pristanda, care cîntă la vioară (primește și un dolar de la Cațavencu, pe chestia asta!). Aici, bietul prefect este victima tuturor nebunilor, În frunte cu Zoe, căci doar deaia și recunoaște aceasta,”da, sunt nebună!”(drept care aruncă-n el
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
spui nimic despre tine, ai apărut așa, pe banca aia din fața Teatrului „Cișmeaua Roșie” și nu știu de unde să te iau, de unde vii tu? Ești din lumea asta? Eu te sărut, nu te pup, O. — Prima lui nevastă a fost muziciană, cântă și acuma la vioară, e la Filarmonica din București, a doua și a treia, așa cum mă vedeți pe mine, Frumoasă Neli, au fost actrițe. La început, nu m-au deranjat deloc însurătorile lui, eram și eu tânără, nu prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
podeaua urâtă, de piatră. Cu toate astea, pentru mine nu a existat nici odată o cameră mai frumoasă. Cu ce emoții descuiam ușa! Eu eram unica posesoare a cheii! Cu ce încântare ne întruneam acolo după școală! Eu, așa-zisa muziciană, crea sem un imn al triumviratului, pe care-l cântam de fiecare dată. În odăița de taină, citeam poezii de Lamartine, Musset, Baudelaire... Aveam fiecare câte un chevalier servant. Cavalerul meu se așeza în genunchi, iar eu, cu un cuțit
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
bărbătească, neagră, în care o văzusem de cele mai multe ori în săptămâna cât stătusem cu ei. Cum își găsise românca asta sibiancă algerianul cu care locuia, habar n-am. Legătura mea fusese, firește, ea, prin inter mediul unei prietene comune, tot muziciană. El era un berber mândru de originea lui, marcată prin tichia de catifea cu ape vișinii și cu fund de atlaz albastru de care cred că nu se des părțea niciodată. Altfel, era, ca și ea, haios, nepă sător, cam
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
au trăit de sute de ani mulți oameni, și trăiesc și acum, dar Daniela Mocioc a trăit, a visat, a scris, a fuzionat cu peisajul aspru, înfricoșător dar fascinant al munților! Iată unul din zecile de pasaje în care această muziciană vede și aude chemarea naturii înconjurătoare: „Partnachklam devenise locul unde nu ne era niciodată îndeajuns să vedem spectacolul unei naturi ce-și juca repetițiile curajoasă, fără cortină și fără regie. Acolo erau doar pereți de stâncă înfricoșători, albiți de calcar
Editura Destine Literare by LIVIA NEMȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_252]
-
arate chipul lui Făt-Frumos. Însă le dă binecuvântarea sa pentru a-și încerca norocul, le încurajează în taină. De ce o face? Fără îndoială, pentru că are ea însăși niște socoteli neîncheiate cu viața. Ca atâtea alte femei din perioada aceea, această muziciană fusese educată după moda veche. Pe când era tânără, simțise că se sufocă în familia sa de țărani și institutori de provincie. Căsătoria sa fusese un eșec. "Trista soție, lăcrimând pe-a sa veselă" visase, în anii de după război, la adulter
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
a modului în care este perceput și în care ceilalți se raportează la el. Ca atare, Madona a pus în discuție chestiunea identității și i-a revelat caracterul de construct și natura sa alterabilă. Madona a fost pe rînd dansatoare, muziciană, manechin, cîntăreață, vedetă a videoclipurilor, actriță de film și de teatru, "cea mai de succes femeie de afaceri a Americii" și o supervedetă pop care a excelat în vînzarea propriei imagini, a propriilor produse. Construindu-și în mod conștient propria
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și Anton Bibescu, prieteni cu Marcel Proust, cartea este o adevărată antologie care face Boierul unionist bârlădean Manolache Kostache Epureanu, membru al Comitetului Unionist Central de la Iași a altor aminteam că la 19 octombrie 1898 ziarul lansa Lista de (1855-1902), muziciană virtuoasă, Rudă prin alianță cu familiile Brâncoveanu, Cantacuzino, apropiată și cu regina Carmen Sylva - care și ea l-a protejat pe Filipescu, Caraman - Chimay, De Noailles, prietenă foarte 242 trimiteri interesante, nu numai la oameni și fapte dar încântă citind
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]