1,231 matches
-
reprezentative. Autorii antologiei secunde de texte, documente, fotografii, scrisori, caricaturi împart cele 227 prețioase documente în mai multe categorii, integrând multe dintre cele ce au stat la baza excelentei monografii realizată în urmă cu aproape o jumătate de secol, de muzicologul Vasile Tomescu, prezentate aici în bună parte în forma integrală și incluzând altele inedite din arhiva dăruită de soția muzicianului, lui George Breazul, donată, la rândul ei, Uniunii Compozitorilor, sau din arhiva casei memoriale, a cărei „istorie” transpare din paginile
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
a unor lucrări: Triplul concert, O noapte furtunoasă, Nunta în Carpați, Oratoriul bizantin de Crăciun, Oratoriul bizantin de Paști - Patimile și Învierea Domnului etc. „Descoperirea” recentă a celor două lucrări inedite ale compozitorului, Cântarea Basarabei și Moartea eroului - analizate de muzicologul Octavian Lazăr Cosma, într-un pertinent studiu, publicat în anul 1993 - completează catalogul creației compozitorului, al cărui destin a fost curmat la numai 54 de ani și ilustrează atitudinea sa de protest față de răpirea provinciei ce purta numele voievozilor întemeietori
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
Muzica religioasă în creația lui Paul Constantinescu; în: Analele Universității din Craiova, Seria Teologie, Anul VI, nr. 8/2001, pp. 25 - 33.} {\footnote 14 - Vasile, Vasile - Tezaur muzical românesc din Muntele Athos, vol. III, volum achiziționat de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor, în curs de apariția la Editura muzicală; } {\footnote 15 - Vasile, Vasile - Creația lui Dimitrie Suceveanu - sursă de inspirație pentru muzica românească a sec. XX; în: Byzantion, Iași, Academia de Arte „George Enescu, 1996, pp. 158 - 183.} {\footnote 16 - Vasile, Vasile
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
înregistrate audio), trebuie să menționez câteva date de ordin istoric reprezentând ultimii săi patru ani de activitate în România. Publicul bucureștean a avut posibilitatea să îl asculte des la clubul de jazz „Grigore Preoteasa” al Casei Studenților. Deschis datorită insistențelor muzicologului George Bălan, acel club a fost și pentru jazz un loc predilect de întâlnire al celor mai valoroși muzicieni, reuniți în formațiile conduse de Alexandru Imre (Electrecord), Richard Oschanitzky, etc. Iancy Körössy a cântat acolo timp de patru ani împreună cu
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
o reamintim, i-a inspirat lui Iancy Körössy un torent de idei, exprimate ad libitum cu o delicatețe, cu o forță dramatic-expresivă, cu o strălucire tehnică impresionante, de factură romantic-chopiniană. Deși recitalurile de la București au atras prețuirea unor critici și muzicologi de mare probitate, cum a fost, printre alții, Ada Brumaru, sunt convins că înregistrarea aceasta ar schimba din temelii imaginea pe care mulți și-au format-o atunci despre Körössy. La fel ca Eugen Ciceu și Richard Oschanitzky - Iancy Körössy
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
Violeta Dinescu și cheia viselor Portret aniversar<footnote Exprim pe această cale mulțumirile mele Violetei Dinescu, pianistului Sorin Petrescu și muzicologului Roberto Reale pentru materialele și informațiile puse cu generozitate la dispoziție. Toate reproducerile paginilor de partitură în cadrul prezentului articol sunt făcute cu permisiunea compozitoarei. Articolul apare concomitent în limba germană, în revista „Studia U.B.B. Musica”, nr. 2/2013, Cluj
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
întâi aș dori să spun ceva despre cartea Ștefan Niculescu, care a apărut în ciclul „Arhiva de muzică din estul Europei. Surse și cercetare („Archiv für Osteuropäische Musik. Quellen und Forschungen”). Această serie de publicații o pregătesc împreună cu compozitoarea și muzicologul Prof. dr. Eva-Maria Houben. Cartea este nu numai documentarea referatelor prezentate la Simpozionul din 2007, de la Oldenburg, unde a fost prezent și Ștefan Niculescu; publicația cuprinde, de asemenea, și documentarea întâlnirii cu Ștefan Niculescu, organizată de către noi în cadrul colocviului și
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
nefericire” - transcendența secundei ca interval de bază în Prologul operei Oedip (Roberto Reale), Relația elev-profesor, după concepția lui George Enescu (Constantino Salvatore), Cercetări asupra doinei, cercetări asupra lui Enescu (Vincent Rastaedter). A fost a doua ediție în care, din inițiativa muzicologului Mihai Cosma - coordonatorul științific al Simpozionului - comunicările, prezentate în câte o limbă străină de circulație, au fost tipărite în volum chiar înaintea deschiderii Festivalului. Faptul a facilitat specialiștilor de peste hotare prezenți la eveniment să acceadă rapid și direct la punctele
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
colectiv redacțional al ziarului Adevărul care a găzduit și promovat constant, cu generozitate și atașament pentru faptul de cultură, toate cronicile, comentariile și documentarele referitoare la George Enescu și la festivalul ce-i poartă numele, și, nu în ultimul rând, muzicologului Cristina Sârbu căreia i se datorează selectarea și centralizarea cronicilor și articolelor publicate zilnic în paginile cotidianului menționat, de către echipa de critici muzicali, muzicologi și profesori universitari. Dacă destinul muzicii lui George Enescu este cu adevărat acela de a fi
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
referitoare la George Enescu și la festivalul ce-i poartă numele, și, nu în ultimul rând, muzicologului Cristina Sârbu căreia i se datorează selectarea și centralizarea cronicilor și articolelor publicate zilnic în paginile cotidianului menționat, de către echipa de critici muzicali, muzicologi și profesori universitari. Dacă destinul muzicii lui George Enescu este cu adevărat acela de a fi pe deplin înțeleasă abia de generațiile viitorului, nu ne rămâne decât să sperăm că Festivalul va continua să existe, cu aceeași ritmicitate și sub
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
mijlocul veacului trecut, poate fi atribuit, fără echivoc, îndelungatei și prestigioasei activități, de aproape două decenii și jumătate, pe care maestrul Ion Dumitrescu a desfășurat-o, cu exemplară responsabilitate, profesionalism, dăruire și pasiune până la sacrificiu, la cârma Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. De numele său se leagă realizarea - cu sprijinul factorilor de decizie guvernamentală, o legislație specifică care a fost de bun augur pentru creșterea constantă a veniturilor Uniunii și surselor financiare necesare asigurării dreptului de autor, achiziționarea celor mai
Centenar Ion Dumitrescu by Al . I . BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83949_a_85274]
-
și părul albe, cu figura senină și împăcată. Despre aportul lui la marea construcție ce se numește MUZICA, sunt multe de spus și de cercetat. Pe scurt, a fost un spirit renascentist, care a cuprins în persoana lui nenumărate preocupări: muzicolog, lexicograf, bizantinolog, folclorist, compozitor, profesor, el a scris mii de pagini despre muzica românească, scoțând din uitare pe mulți muzicieni valoroși, apreciind pe cei care meritau atenția sa, descriind fenomenul muzical sub toate înfățișările lui. Hărnicia, perseverența, devotamentul, jertfa de
?n actualitate La desp?r?irea de Constantin Catrina by Liliana IACOBESCU () [Corola-journal/Journalistic/83960_a_85285]
-
săli de oriunde într-un timp record! Artistul care joacă singur cu casa închisă... Turnee, recitaluri și spectacole de autor, evenimente cultural-artistice, premii și trofee care au culminat în această primăvară cu Premiul pentru Compoziție acordat de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România pentru piesele compuse de Jolt Kerestely “Anii mei flori de tei”, “Covor de lacrimi “, “Prințesa mea” și “De câte ori iubesc”, pe versuri de Carmen Aldea Vlad, încă un “Disc de Aur” (pentru vânzările record ale albmului “O lacrimă de
FUEGO, un nou ?Disc de aur? by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/83959_a_85284]
-
de claxoane, în fața unui public care venea și pleca, unii cu cate un pateu și o bere în mână, asta chiar nu a contat. Nu a contat pentru că cine a trebuit să-i asculte erau acolo: melomani cultivați, profesori, muzicologi, critici, impresari, de aici sau din lume. Și aplaudau, se entuziasmau, lăcrimau, se emoționau, în fine, trăiau momentul. Nu a contat nici căldura sau frigul, ploaia sau vântul ce făcea să danseze, de fapt chiar să zboare de-a dreptul
Frumuse?ea ?nceputului by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84002_a_85327]
-
au redevenit importante pentru autori și public. Constatăm că publicul este cu adevărat interesat de muzica modernă, așa cum o dovedește, de fiecare dată, Festivalul clujean, ajuns la a zecea ediție - celebrat cu săli pline. Introducerile făcute de pianista Adriana Bera, muzicolog Bianca Temeș, compozitorii Adrian Borza, Adrian Pop și Cornel Țăranu, respectiv, directorul Filarmonicii „Transilvania”, Marius Tabacu dovedesc eficiența artistică a unor asemenea demersuri. Muzica modernă are interpreții ei dedicați și competenți. Dintre cei pe care i-am reascultat în săptămâna
CLUJ MODERN 2013 by Elena - Maria ?ORBAN () [Corola-journal/Journalistic/83980_a_85305]
-
SIMN LA TIMIȘOARA După trei zile de manifestări artistice și editoriale incluse în programul secțiunii SIMN la Timișoara, o premieră atât pentru festivalul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, cât și pentru timișoreni, a sosit și momentul consemnării datelor în istoria scrisă. 24 Mai a fost prima zi în care s-au programat două concerte: primul a fost susținut de Corul Colegiului Național de Artă ION VIDU
SIMN LA TIMIȘOARA by Veronica Laura DEMENESCU , () [Corola-journal/Journalistic/84001_a_85326]
-
Georgescu, figură proeminentă a muzicii românești și emblemă a muzicii timișorene, mentor pentru mai multe generații de absolvenți ai Facultății de Muzică din Timișoara și maestru pentru subsemnata, precum și pentru compozitorii Gabriel Mălăncioiu și Gabriel Almași. Iată ce semnalează muzicologul Carmen Stoianov în prefața volumului îngrijit de Veronica Demenescu și Ani- Rafaela Carabenciov: Veți cunoaște o „Românie muzicală” prin intermediul unor compozitori, parte dintre ei colegi de generație cu maestrul: Cornel Țăranu, Doru Popovici, Costin Miereanu, Iancu Dumitrescu și mulți alți
SIMN LA TIMIȘOARA by Veronica Laura DEMENESCU , () [Corola-journal/Journalistic/84001_a_85326]
-
recitator - text de N. Stănescu, dedicată lui Doru Roman), Gabriel Mălăncioiu și Doina Rotaru. Pauza dintre ansambluri a fost dedicată lansării volumului Dimensiunea sonoră a existenței în proza literară a lui Mihai Eminescu și în scrierile lui Ion Creangă a muzicologului Carmen Stoianov, editată de Editura Eurostampa cu ocazia SIMN la Timișoara. Ansamblul de percuție Splash a Colegiului Național de Artă Ion Vidu (Daniel Cuibaru Jumugă, Amelia Trifoi, Paula Romitan, Bogdan Blescun), condus de prof. Alina Jumugă Cuibaru a încheiat seara
SIMN LA TIMIȘOARA by Veronica Laura DEMENESCU , () [Corola-journal/Journalistic/84001_a_85326]
-
filiație multiculturală bănățeană. Închiem trecerea în revistă a primului eveniment SIMN la Timișoara, cu mulțumiri adresate conducerii Colegiului Național de Artă Ion Vidu care a sprijinit desfășurarea manifestărilor artistice, Editurii Eurostampa care s-a alăturat organizatorilor, precum și Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România și Directorului artistic al festivalului - prof. univ. dr. Dan Buciu, care ne-a oferit ocazia primei organizări a SIMN la Timișoara
SIMN LA TIMIȘOARA by Veronica Laura DEMENESCU , () [Corola-journal/Journalistic/84001_a_85326]
-
10 MINIATURI CORALE de Constantin Catrina Mariana POPESCU Maestrul Constantin Catrina s-a afirmat în muzica românească ca o personalitate plurivalentă: muzicolog, compozitor, bizantinolog, folclorist. Pasiunea pentru muzica corală s-a manifestat încă din anul 1956, compozitorul realizând primele sale prelucrări corale din folclor. Pe măsura maturizării sale muzicale, Constantin Catrina și-a creat un stil componistic bine conturat, creația sa corală
10 MINIATURI CORALE de Constantin Catrina by Mariana POPESCU4 () [Corola-journal/Journalistic/84019_a_85344]
-
context, reliefăm și aportul Institutului Cultural Român - filiala Chișinău, aflat sub directoratul academicianului Valeriu Matei, ce a sprijinit participarea, pentru prima oară, a reprezentanților din Republica Moldova, atât în juriu, cât și în concurs. Ca în fiecare an, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România a fost partenerul concursului. Același statut l-au avut și alte câteva instituții de prestigiu, precum Universitatea Națională de Muzică București, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din Chișinău - președinte de onoare Ghenadie Ciobanu, președinte Vladimir Beleaev -, Muzeul Național „George
?Brave claviaturi? ? promovarea muzicii rom?ne?ti prin concurs by Benedicta Pavel () [Corola-journal/Journalistic/84028_a_85353]
-
în juriu, cât și în concurs. Ca în fiecare an, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România a fost partenerul concursului. Același statut l-au avut și alte câteva instituții de prestigiu, precum Universitatea Națională de Muzică București, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din Chișinău - președinte de onoare Ghenadie Ciobanu, președinte Vladimir Beleaev -, Muzeul Național „George Enescu”, Fundația Culturală „Pro-Piano România”, Editura Muzicală și Editura Grafoart. Juriul concursului a reunit personalități ale lumii muzicale universitare - conf. univ. dr. Verona Maier (președinte) și conf.
?Brave claviaturi? ? promovarea muzicii rom?ne?ti prin concurs by Benedicta Pavel () [Corola-journal/Journalistic/84028_a_85353]
-
Cu nespusă bucurie și mândrie semnalăm apariția unei cărți deosebit de valoroase pentru promovarea culturii românești în Europa. Este vorba de volumul intitulat Die Doina. Eine Einführung in den Lyrischen Gesang Rumäniens (Doina. O introducere în cântecul liric românesc), elaborat de muzicologul german VINCENT RASTÄDTER, doctorand al Universității din Oldenburg. Volumul a apărut în acest an în seria Archiv für Osteuropäische Musik. Quellen und Forschungen (Muzica est-europeană. Izvoare și cercetări) la Editura „BIS-Verlag der Carl von Ossietzki Universität Oldenburg” sub îngrijirea compozitoarei
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
al Umanității UNESCO cu Ritualul Călușului (inclus la 25 noiembrie 2005), Doina (inclusă la 2 octombrie 2009) și Ceramica de Horezu (3-7 decembrie 2012). Nu știu dacă în bibliografia mondială există și alte volume dedicate acestui subiect, însă cartea tânărului muzicolog german se constituie într-o certă contribuție la promovarea în spațiul cultural european a acestei forme de exprimare artistică muzicală a sufletului românesc. Vorbim despre un studiu muzicologic amplu bazat desigur pe consultarea bogatei bibliografii românești existente la ora actuală
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
2014, cu un sfert de oră înainte de miezul nopții (exact ca mentorul său din tinerețe, George Enescu, dispărut în aceeași lună mai din primăvara lui 1955) a închis ochii săi blânzi, senini, umeziți poate de o suferință ascunsă, compozitorul și muzicologul Theodor Grigoriu. Imprudența de a privi, pe geamul locuinței sale, schimbul de focuri de la Revoluția din 1989 (în zona Televiziunii Române), l-a costat „implantul” unor gloanțe răzlețe ce i-au sfârtecat trupul, fără putință de lecuire pâna la sfârșitul vieții
Recviem pentru un singular arhitect al muzicii by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84189_a_85514]