362 matches
-
pare că nici nu vrea să mă piardă cu totul. Căci, dacă n-ar fi decât pentru asemenea lucruri - și (scriu fără rușine cuvântul emfatic): merită să trăiești. Mihai În 1958 Mihai Rădulescu devine membru al Uniunii Compozitorilor, Secția de muzicologie. Are unele necazuri... De pildă - criticile destul de dure aduse lui Buicliu, dar mai cu seamă o critică la adresa lui Brediceanu Junior, drept care stârnește furia consoartei, Dina Cocea, megera numărul unu a scenei românești, care nu s-a sfiit să-l cheme
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Requiem-ul de W.A. Mozart. În anul 1992, prin concurs, a obținut postul de lector universitar, disciplina Canto coral din cadrul Universității de Arte „George Enescu“ din Iași. În anul 2005, la Universitatea ieșeană a obținut titlul de Doctor în muzicologie, elaborând și susținând public teza cu tema: Concepte interpretative în muzica vocală a secoluluui XX, conducător științific prof. univ. dr. Viorel Munteanu. A parcurs treptele ierarhiei didactice: conferențiar universitar (1996) și profesor universitar (2008), la disciplinele Canto principal, Lied-oratoriu. A
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
ieri, vol. II (1913- 1916), ediție de Stelian Neagoe, Editura Humanitas, București, 1991. 858. Nicolae A. Andrei, Gabriela Braun și Albert Zimbler, Institutul de editură și arte grafice Samitca din Craiova, Editura Aius, Craiova, 1998. 859. Tiberiu Alexandru, Folcloristică, organologie, muzicologie. Studii, vol. II, Editura Muzicală, București, 1980. 860. Radu Cosașu, „Scrisoare deschisă către un israelian”, Dilema Veche, nr. 6, 20 februarie 2004, p. 10. 861. Adrian-Silvan Ionescu, Moda românească, 1790- 1850. Între Stambul și Paris, Editura Maiko, București, 2001. 862
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
trimite. Eu aș prefera să mi-l aduceți personal! Cu această ocazie vă voi invita la Cenaclul EDGAR ISTRATTY, să vorbiți, să prezentați din activitatea Dv. atât de interesantă pe tărâm artistic și cultural la Rotopănești. Acest cenaclu este de muzicologie, primul de acest fel din țară și este foarte apreciat. Vă tentează? Eu cred că da. Avem ședințe o dată pe lună, În ultima marți din lună. Acum va fi la 25 octombrie. Casa de Cultură a sectorului I a găzduit
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cu mare plăcere. Ella Istratty 534 10 București, 20 feb. 1978 Mult stimate Domnule Dimitriu, Așteptam să veniți la București, așa cum Îmi spuseseți, la finele lui februarie. Atunci rămâne pentru luna martie să fiți programat ca să vorbiți la „Studioul de muzicologie Edgar Istratty”. Vă convine la 28 martie? Sper că o să vă simțiți bine la acest Studio, unde vine lume multă, de obicei, și oameni competenți. Eu am emoții de fiecare dată și două-trei zile Înainte de ședință nu pot dormi, sunt
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
am o certitudine. Așa dar, pe curând, cu toată prețuirea și sentimentele ce ne leagă de aceleași preocupări. Ella Istratty 11 Telegramă (București, 14.3.1978, data primirii) În ziua de 28 martie sunteți programat să vorbiți la studioul de muzicologie Edgar Istrati. Telefonați. Ella Istratty 34 12 Telegramă (București, 15.5.1978, data primirii) Vreți să veniți la 30 mai la cenaclu?35 Telefonați-mi. Ella Istratty 34 Date fiind sarcinile de serviciu prea mari, nu am putut onora această
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
așa. Prețul entuziasmului, pe care l-am plătit peste ani, a fost foarte scump: ischemie de trunchi cerebral, cu leșin și căderi pe stradă, inconștient, „cules” de Salvare și dus la spital. 35 Invitația reînnoită, era tot pentru Cenaclul de muzicologie „Edgar Istratty”. 535 13 (București), 15 iulie 1979 Mult stimate domnule Eugen Dimitriu, Ce bucurie am avut primind SUCEAVA, anuarul muzeului județean! Din primele clipe l-am citit cu plăcere și interes. Vă felicit pentru interesanta expunere, clar scrisă, frumos
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
care rămâne tot În discuții, din cauza lui Nicolae Istrati. Acum Însă am alt fel de curaj și speranțe. Vă mulțumesc mult, din toată inima. Vreți să veniți la București pentru o expunere despre Rotopănești, așa cum ați dori, la Studioul de Muzicologie Edgar Istratty? Redeschidem stagiunea a treia, la 25 septembrie Își reia activitatea foarte apreciată. Sau În octombrie, la 30 ale lunii. Aș dori mult să veniți. Eu plec la mare În ziua de 18 iulie și mă Înapoiez peste o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
De asemenea mi a donat „Galeriei” Manual de muzică de Const. Brăiloiu și I. Croitoru. Cartea are valoarea ei; dar mai are ceva: pe copertă sus este scris de mâna lui Brăiloiu un portativ, cu note și cuvinte. Cercetări de Muzicologie. Un volum de cercetări tipărit ca Omagiu lui Constantin Brăiloiu. și acuma lovitura cea mare: O ilustrată cu portretul lui Delavrancea, adresată D-nei Lucia, fiica adoptivă a lui Millo, devenită Lucia Brăiloiu. A fost scrisă În anul 1908 luna ianuarie
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
vor apărea, în continuare, studiul monografic despre creația enesciană Un muzician genial: George Enescu (1944), manualul Inițiere muzicală (1946), precum și numeroase cronici muzicale în publicațiile „Credința”, „Lumea românească”, „România”, „Azi”, „Cuvântul liber”, „Muzică și poezie”, „Contimporanul”. O altă lucrare de muzicologie, referitoare la perioada romantică, Trei romantici: Chopin, Schumann, Liszt, a rămas în manuscris, ca și romanul Taraful de noapte. În anii de după război, activitatea de scriitor a lui G. se estompează, autorul limitându-se la cariera de pianist în cadrul Filarmonicii
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
scris articole în presă despre jazz, a prefațat volumele 4, 5, 6 și 7 din "Seria Jazz Electrecord" 8 Costin Miereanu compozitor francez de origine română, născut în 1943. Titularul catedrei de filozofie, estetică și știința artei. Predă estetică muzicală, muzicologie și compoziție la universitatea Paris 1 Sorbona. 9 George Bălan (n. 1929): eseist, publicist, comentator muzical, teolog. Între anii 1960-1975 a publicat în România 16 volume dedicate unor mari compozitori și teme de meditație filosofico-muzicală. A fost primul muzician de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
sociologie, științe juridice, matematică, informatică, astronomie, fizică, chimie, geologie, geografie, biologie, ecologie, științe filologice - filologie, lingvistică, teorie, critică și estetică literară, ediții critice, antologii cu sau fără aparat critic, folcloristica, dialectologie, cultura românească veche, bibliologie, biblioteconomie, teatrologie, etnologie și etnografie, muzicologie, teorie și critica de artă, lexicoane, enciclopedii, dicționare -, toate aceste domenii implicind cunoștințe specifice și cercetare de specialitate. 5. În limita fondului prevăzut de Ministerul Cercetării și Tehnologiei, comisia dezbate și decide sumele pentru subvenționare, pe titluri de lucrări sau
INSTRUCŢIUNI Nr. 45836 din 8 martie 1994 cu privire la modul de încasare a contribuţiei, finanţarea cheltuielilor aprobate, evidentierea şi raportarea Fondului special pentru cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111643_a_112972]
-
nu totdeauna precis conturat. Cum cultura muzicală nu este la noi un must " cel puțin nu în formă scrisă - câți dintre melomanii colecționari de discuri, casete, citesc și literatură despre muzică? De altfel, gustul contemporan pentru informație exactă cere o muzicologie "științifică" dar într-o tratare lizibilă, ceea ce este o contradicție în termeni greu de armonizat; în plus la ignorarea domeniului contribuie și indiferența din mass-media în care aparițiile de acest gen nu-și găsesc nici cel mai slab ecou. Și
O recoltă bogată by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12544_a_13869]
-
deși dă impresia de improvizare! Și aici e vorba despre ceea ce observase Ștefan Niculescu încă din 1958, într-un articol despre Simfonia de cameră... D.P.: ...Aspecte ale creației enesciene în lumina Simfoniei de cameră, excepțională analiză publicată în Studii de muzicologie și rămasă până azi de referință în exegeza enesciană de la noi... A.S.: ... da, Ștefan Niculescu observa că impresia de improvizație e perfect simulată de Enescu. Eu aș spune că e atât de bine simulată, încât parcă ar trăi-o în
Aurel STROE: "George Enescu a fost un model de echilibru pentru generația mea" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/11390_a_12715]
-
uman. Am considerat - mărturisește autoarea - că expunerea teatrală nu poate fi protejată de ficțiune. Biografia lui Enescu, amplu redactată, este o sursă cu multiple succesiuni și notații necesare. Seria documentelor revelatoare (...) este ținută în frâul obiectivității de cercetările stricte ale muzicologiei românești publicate sistematic în ultimele decenii". În adevăr, spațiul de documentare se dovedește a fi vast. Datele critice, biografice, amintirile, paginile de jurnal datorate multor personalități ale epocii, totul este mânuit cu finețe și cu sensibilitate, cu intuiția deplină a
Enescu - 50"... istorie și legendă" by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11414_a_12739]
-
Valentina Sandu-Dediu Nu orice tipărire a unei teze de doctorat în muzicologie are girul valorii: încetul cu încetul, din cauza rigorilor avansării academice, doctoratul obligatoriu pentru cadrele didactice a produs titluri de doctor în serie și o puzderie de teze. Nu multe din acestea duc până la capăt, cu toate cerințele aparatului științific, o
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
o măsură rar întâlnită la noi - genuri diverse ale cercetării. Istoriografia, studiul arhivelor și studiul de schițe componistice (așa-numitul, de către americani, “compositional process”), etnomuzicologie, analiza muzicologică, și, nu în ultimul rând, istoria ideilor: toate acestea sunt ramurile principale ale muzicologiei contemporane regăsite în ansamblul tezei despre Bartók. Acribia, ordinea sistematică sunt atributele principale ce reies pregnant încă de la primul capitol, istoriografic (“Premisele”). Francisc László pune la punct, în întregul volum, nu numai unele erori ale istoriografiei muzicale românești, perpetuate ca
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
de reformulare a lecturilor. Cititorul are la dispoziție un bufet de lecturi mai mult decât bogat, luxuriant, repartizat pe trei teme aparent diferite, între care se reliefează însă permanent interferențe: Mimesis, Arhetipul, Homo ludens. Unicitatea demersului Despinei Petecel Theodoru în muzicologia românească este subliniată de Ștefan Niculescu în al său “Cuvânt înainte”, prin acea aflare a “semnificației muzicii nu în interiorul fenomenului sonor, ci în afara lui, și anume în filosofie, religie, literatură, știință, artă etc.”. Dacă în alte cărți ale Despinei Petecel
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
ludicul, citatul cu toate aspectele sale inter- sau paratextuale. E vorba de asemenea de salturi prin istoria muzicii, pentru a regăsi la Bach sau la compozitori români contemporani acele permanențe ale gândirii. Volumul Antigonei Rădulescu reprezintă o cercetare originală în muzicologia românească, aliniindu-se celei mai actuale mode a muzicologiei universale: explorarea narativității în analiza muzicală. Această direcție, deschisă de orientarea interdisciplinară a semioticii muzicale, se îndreaptă spre surse filosofice și lingvistice, Paul Ricoeur și A.J. Greimas fiind numele cele
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
E vorba de asemenea de salturi prin istoria muzicii, pentru a regăsi la Bach sau la compozitori români contemporani acele permanențe ale gândirii. Volumul Antigonei Rădulescu reprezintă o cercetare originală în muzicologia românească, aliniindu-se celei mai actuale mode a muzicologiei universale: explorarea narativității în analiza muzicală. Această direcție, deschisă de orientarea interdisciplinară a semioticii muzicale, se îndreaptă spre surse filosofice și lingvistice, Paul Ricoeur și A.J. Greimas fiind numele cele mai celebre, invocate adesea de gruparea puternică ce se
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
Această direcție, deschisă de orientarea interdisciplinară a semioticii muzicale, se îndreaptă spre surse filosofice și lingvistice, Paul Ricoeur și A.J. Greimas fiind numele cele mai celebre, invocate adesea de gruparea puternică ce se ocupă cu narativitatea în muzică, de muzicologii europeni (există un influent nucleu finlandez) și americani - Eero Tarasti, Marta Grabocz, Ivanka Stoianova, Raymond Monelle, Robert S. Hatten ș.a. Remarcabil este faptul că, prin cursurile ținute în Universitatea Națională de Muzică din București de profesorul Dinu Ciocan și de
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
primul demers românesc în acest sens: o aplicare a teoriei narativității în sonatele pentru pian de Beethoven (mai precis, în expoziția formei de sonată din părțile întâi). Dacă suportul teoretic al analizelor constituie o sinteză bibliografică - unică de altminteri în muzicologia românească -, analizele propriu-zise îi aparțin integral autoarei. Ea reînnoadă firul analizei de tip Riemann, reformulând-o în viziunea modernă a semioticianului. Și, desigur, nu este întâmplător ales compozitorul în creația căruia teoria narativității poate găsi destul de clar “ecouri” muzicale. Remarcabil
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
firul analizei de tip Riemann, reformulând-o în viziunea modernă a semioticianului. Și, desigur, nu este întâmplător ales compozitorul în creația căruia teoria narativității poate găsi destul de clar “ecouri” muzicale. Remarcabil este din nou instinctul autoarei pentru “punctele fierbinți” ale muzicologiei actuale, dat fiind că Beethoven a reprezentat în ultimii 20-30 de ani terenul fertil pentru demonstrarea noutăților (fie acestea metodologice, psihologice, interpretative etc., îndeosebi în muzicologia americană). Destinată specialiștilor, interdisciplinară totodată, scrisă într-un stil elegant și fluent, cartea Antigonei
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
destul de clar “ecouri” muzicale. Remarcabil este din nou instinctul autoarei pentru “punctele fierbinți” ale muzicologiei actuale, dat fiind că Beethoven a reprezentat în ultimii 20-30 de ani terenul fertil pentru demonstrarea noutăților (fie acestea metodologice, psihologice, interpretative etc., îndeosebi în muzicologia americană). Destinată specialiștilor, interdisciplinară totodată, scrisă într-un stil elegant și fluent, cartea Antigonei Rădulescu rămâne un “opus deschis”, pe care prefațatorul volumului, Dinu Ciocan, îl vede continuat prin alte investigații, adaptate actualității domeniului narativității muzicale.
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
a catering-ului la sălile de spectacole. ... K. Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România: a) asigură participarea și prezentarea compozitorilor români contemporani și a creațiilor acestora prin programe speciale, organizate în cadrul festivalului; ... b) asigură buna desfășurare a Simpozionului Internațional de Muzicologie. ... L. Uniunea Criticilor Muzicali din România: a) asigură participarea membrilor uniunii la realizarea materialelor de specialitate ale festivalului și concursului; ... b) asigură participarea membrilor uniunii la manifestările organizate, în vederea reflectării evenimentelor în massmedia. ... M. ARTEXIM: a) împreună cu președintele de onoare
HOTĂRÂRE nr. 214 din 24 martie 2005 privind stabilirea unor măsuri în vederea organizării Festivalului Internaţional "George Enescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166130_a_167459]