355 matches
-
pe elevi, prin imitările de sunete din natură, care evocă furtună, bătaia valurilor, cântecul păsărilor etc. ,,Genurile programatice au marea calitate de a îmbină forță generalizatoare emoțională, excepțională a muzicii, cu poezia imaginilor concrete ale vietii” (Nicolae Parocescu, Studii de muzicologie, vol. I).
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adriana Pârâu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1351]
-
o preocupare . V-am plictisit destul cu această scrisoare. Pe curând, Ella Istratty </citation> <citation author=”ISTRATTY Ella” loc="București" data =”14.3.1978, data primirii” desc=”Telegramă”> În ziua de 28 martie sunteți programat să vorbiți la studioul de muzicologie Edgar Istrati. Telefonați. Ella Istratty </citation> <citation author=”ISTRATTY Ella” loc="București" data =”15.5.1978, data primirii” desc=”Telegramă”> Vreți să veniți la 30 mai la cenaclu? Telefonați-mi. Ella Istratty </citation> <citation author=”LEONIDA Paul ” loc="Buc." data
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
De asemenea mi a donat „Galeriei” Manual de muzică de Const. Brăiloiu și I. Croitoru. Cartea are valoarea ei; dar mai are ceva: pe copertă sus este scris de mâna lui Brăiloiu un portativ, cu note și cuvinte. Cercetări de Muzicologie. Un volum de cercetări tipărit ca Omagiu lui Constantin Brăiloiu. Și acuma lovitura cea mare: O ilustrată cu portretul lui Delavrancea, adresată D-nei Lucia, fiica adoptivă a lui Millo, devenită Lucia Brăiloiu. A fost scrisă În anul 1908 luna ianuarie
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Politehnica Timișoara - Inteligență artificială și Tehnologii de reciclare l Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj - Afecțiuni psihosomatice l Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj - Algebră l Universitatea Tehnică din Cluj - Management, ingineria materialelor l Academia de Muzică „George Enescu“ din București - Muzicologie, pedagogie muzicală l Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj - Predarea limbii franceze ca limbă aplicată. Conform precizărilor Ministerului Educației și Cercetării, selecția a fost extrem de dură, din 75 de candidaturi fiind acceptate doar 35, iar din 13 rețele coordonate de universități românești
Agenda2004-16-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/282323_a_283652]
-
dedicate compozitorilor și interpreților, precum I. Vidu, C. Porumbescu, I. Ivanovici, E. Teodorini, E. Massini, S. Celibidache; profiluri ale unor instituții muzicale începând cu Filarmonica „George Enescu”. Cunoscută este și calitatea autorului de conferențiar dr. al catedrei de istoria muzicii/muzicologie de la Universitatea Națională de Muzică din București, scrierile sale cu caracter de ghid, de lexicon sau de enciclopedie muzicală fiind azi larg puse în valoare în volume editate peste hotare sub semnătură proprie sau citate ca sursă în literatura de
Viorel Cosma, la ceas aniversar by Vasile TOMESCU () [Corola-journal/Journalistic/83124_a_84449]
-
în valoare în volume editate peste hotare sub semnătură proprie sau citate ca sursă în literatura de specialitate. Distins cu titluri de prestigiu în viața culturală și peste hotare, Viorel Cosma este sinonim cu un tribun de largă rezonanță în muzicologia noastră de azi. La mulți ani!
Viorel Cosma, la ceas aniversar by Vasile TOMESCU () [Corola-journal/Journalistic/83124_a_84449]
-
step. În privința exigenței publicului meloman spune ceva afișul Festivalului de muzică veche care beneficiază de participarea unor artiști de mare prestigiu dar mai ales de un program foarte rafinat, gândit ca un spectacol sonor plin de fantezie. Și Institutul de Muzicologie al Universității, centrul vieții spirituale a orașului, a găzduit o acțiune de interes. Este dureros pentru noi să vorbesc despre condițiile de studiu și cercetare pe care le-am văzut acolo, voi spune doar că Institutul, înființat în 1920, se
Întâlnirea de la Innsbruck by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16917_a_18242]
-
tradiție și noi coordonate universale ale gloriei în artă sub binefăcătoarea influență a unei linii fundamentale trasate în timp de repere artistice de importanța Haricleei Darclée și a Marianei Nicolesco. Stephan Poen este medic fonilatru stabilit la Roma, cercetător în muzicologie, soțul regretatei mezzosoprane Elena Cernei.
Festivalul Darclée by Stephan Poen () [Corola-journal/Journalistic/11327_a_12652]
-
este un mare om. Dacă ai fi cunoscut omul îți dădeai seama că ai în față un artist dintre cei însemnați. Nu sunt numeroase situațiile în care relația dintre operă și artistul om, autorul muzicii, al paginilor de eseistică, de muzicologie, să fi fost atât de intim condiționată ca în cazul lui Anatol Vieru. L-am cunoscut în numeroase, în diferite prilejuri încă din anii '60, perioada importantelor sale afirmări în planul vieții noastre muzicale. L-am reîntâlnit - de asemenea - mult
80 de ani de la naștere - Anatol Vieru by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10280_a_11605]
-
deși dă impresia de improvizare! Și aici e vorba despre ceea ce observase Ștefan Niculescu încă din 1958, într-un articol despre Simfonia de cameră... D.P.: ...Aspecte ale creației enesciene în lumina Simfoniei de cameră, excepțională analiză publicată în Studii de muzicologie și rămasă până azi de referință în exegeza enesciană de la noi... A.S.: ... da, Ștefan Niculescu observa că impresia de improvizație e perfect simulată de Enescu. Eu aș spune că e atât de bine simulată, încât parcă ar trăi-o în
Aurel STROE: "George Enescu a fost un model de echilibru pentru generația mea" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/11390_a_12715]
-
pare rău că, încet, încet, se termină. Radicalizare și guerrilla de Dan Dediu este o astfel de carte. De la Reflecții despre muzică a lui Ștefan Niculescu nu am mai pus mîna pe un asemenea trofeu în cîmpul de vînătoare al muzicologiei noastre. Are tot ce-i trebuie pentru a fi expus și impus, pentru a declanșa mirări și admirări. Și, ceea ce-i întru totul remarcabil, pare a fi dobîndit fără patimă ori afectare, fără hybris ori emfază. Dimpotrivă. Dediu nu vînează
Cura de dezintoxicare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11799_a_13124]
-
diferențierile intervenind în perimetrul forței de persuasiune a interpretării; însă nuanțările ce se pot face comparativ pornesc de la un nivel de "meșteșug" incontestabil. Că de obicei, bogăția ofertei Festivalului devine ușor obositoare: alături de cele două concerte zilnice intervin simpozionul de muzicologie (anul acesta omagiind personalitatea lui Anatol Vieru, de curând dispărut dintre noi) sau conferințe ale unor compozitori străini invitați (Joji Yuasa, Andrzej Dziadek, Francis Burt), evenimente necesare pentru a alătura teoreticul practicului, dar prea puțin vizitate de public. Un public
Pluralism stilistic by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/17849_a_19174]
-
are aici o componentă vizuală, amintind măiestritele efecte de clar-obscur din pictură. De asemenea, relația Unu-Multiplu patronează teoria sintaxei muzicale. Scris în anii '70, studiul "O teorie a sintaxei muzicale" a devenit în scurt timp un text canonic în muzicologia românească. Claritatea expunerii și bogăția ideilor au influențat generații întregi de compozitori și muzicologi. Cele patru categorii sintactice teoretizate de Niculescu (monodia, omofonia, polifonia și eterofonia) vin ca replică autohtonă la teoretizările din perspectivă serială ale lui Boulez și sunt
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]
-
Elena Zottoviceanu Când în 1964 a apărut volumul "George Enescu" alcătuit de un colectiv din Institutul de Istoria Artei, unele voci (nu puține) și-au rostit cu dispreț verdictul: asta nu este cercetare, nu este muzicologie înaltă, nu are valoare științifică etc. După ce s-au înfruptat temeinic din cartea care oferea suma a ceea ce se știa până în acel moment despre Enescu, poate că unii s-au convins că asemenea lucrări informative sunt mai utile și în
Totul despre George Enescu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12838_a_14163]
-
care ar trebui prezentat la Festivalul ”George Enescu” din toamnă. Ultimul volum la care m-am gândit pentru anul acesta este cel dedicat muzicienilor în viață din Portrete sentimentale (spre deosebire de primul volum apărut în care am inclus muzicienii dispăruți). R. A.: Muzicologia noastră este una privilegiată pentru că include o personalitate ca a dumneavoastră care a pornit cu o rară perseverență, în urmă cu cinci decenii, pe drumul spinos și fără capăt al istoriografiei cu tot ce înseamnă personalități, evenimente și instituții muzicale
Omul celor 100 de c?r?i by Ruxandra Arzoiu () [Corola-journal/Journalistic/83125_a_84450]
-
să le formulez cu certitudine acum, la atâtea decenii de viață și de carieră muzicologică. Din păcate finanțarea pentru tipărirea ei s-a oprit deși proiectul meu este complet până la ultima literă a alfabetului. R. A.: Ați creat o direcție în muzicologia noastră, lexicografia, ați înființat și o școală pentru că sunteți titularul primei catedre de lexicografie și lucrul în acest domeniu este mereu un câmp deschis, fără sfârșit. Și acum, ca și în trecut, nu continuați a deschide noi domenii de cercetare
Omul celor 100 de c?r?i by Ruxandra Arzoiu () [Corola-journal/Journalistic/83125_a_84450]
-
ele ies în evidență semnele aprecierii valorii sale profesionale, care l-au recomandat pentru prezența la prestigioase manifestări internaționale, cum ar fi participările cu responsabilitatea cuvenită, la festivalurile internaționale de la Varșovia, Roma, Tbilisi, Erevan, Baku și Moscova, Congresul Internațional de Muzicologie de la Viena, Festivalul muzical „Primăvara la Praga”, Festivalul „Primăvara caucaziană” ș. a. Aflăm din carte date despre atenția de care s-a bucurat, după moartea muzicianului, creația sa, la Budapesta, Dresda, Viena, Torino, Ierusalim, Montevideo, Napoli, Paris, despre tratativele de punere
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
generațiilor postbelice. Dar, dacă în teritoriile europene intens și îndelung muzicalizate există, pe lângă tagma compozitorilor, și destui teoreticieni neaoși care investighează literatura sonoră a variilor perioade din istoria muzicii or (in)validează, grație unei docte argumentații, producțiile contemporane, la noi muzicologia se limitează aproape exclusiv la ramuri îndeajuns de bătătorite precum istoriografia muzicală, etnomuzicologia, organologia, bizantinologia, estetica și stilistica generală, lexicografia, memorialistica, reluând preocupări axate fie pe binomul istoric-sistematic adoptat de tradiția universitară a ultimelor două secole, fie pe alte criterii
Matematica și muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8683_a_10008]
-
aproape exclusiv la ramuri îndeajuns de bătătorite precum istoriografia muzicală, etnomuzicologia, organologia, bizantinologia, estetica și stilistica generală, lexicografia, memorialistica, reluând preocupări axate fie pe binomul istoric-sistematic adoptat de tradiția universitară a ultimelor două secole, fie pe alte criterii de clasificare (muzicologie internă și externă) în maniera de mult colbuită a unui Forkel, Bourdelot, Fétis ori Riemann. Unde sunt contribuțiile cercetătorilor noștri bunăoară în domeniul muzicologiei narative sau semioticii aplicate? Dar mai ales unde sunt replicile teoreticienilor (or nu a compozitorilor) la
Matematica și muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8683_a_10008]
-
binomul istoric-sistematic adoptat de tradiția universitară a ultimelor două secole, fie pe alte criterii de clasificare (muzicologie internă și externă) în maniera de mult colbuită a unui Forkel, Bourdelot, Fétis ori Riemann. Unde sunt contribuțiile cercetătorilor noștri bunăoară în domeniul muzicologiei narative sau semioticii aplicate? Dar mai ales unde sunt replicile teoreticienilor (or nu a compozitorilor) la modelele de analiză propuse de un Eero Tarasti, Julien Greimas, Edward Cone, Richard Taruskin, ca să numesc doar câțiva dintre cei ce au mediat drepturile
Matematica și muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8683_a_10008]
-
în urma susținerii tezei intitulată: Le phénomene musical et la théorie générale des systemes. Dar Misdolea are și un doctorat în inginerie, actualmente fiind informatician în cadrul Societății de telecomunicații terestre și spațiale ALCATEL din Paris. A debutat în revista "Studii de muzicologie" (1976) cu eseul O teorie asupra formalizării matematice a categoriilor sintaxei muzicale și a procesului de creație muzicală în genere, încă din această perioadă fiind foarte limpede că autorul vine din lumea pur obiectivă, în care natura este înlocuită metodic
Matematica și muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8683_a_10008]
-
despre folclorul românesc scrise de Bartòk și Brăiloiu în limbile germană și franceză dar că parcurgând treptat și alte titluri din bibliografie s-a familiarizat cu limba română, lucru pe care l-am putut constata “live” la Simpozionul Internațional de Muzicologie “George Enescu” 2013, unde a și lansat volumul. Subliniind în cadrul parametrului muzical al doinei diferențele dintre structurile melodice ale ei din diferite regiuni ale României (Doina în Ținutul Sibiului, al Năsăudului și Maramureșului, al Bucovinei și al Olteniei dar și
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
Fondului Cultural Național (AFCN). Strategia ópusului este deconspirată încă din Prefață de către Antigona Rădulescu, cea care a îngrijit cu distincție și discernământ ediția: Sunt puse laolaltă mai multe puncte de vedere, de stiluri și mentalități care, sperăm, dau măsura unei muzicologii românești ce se dorește lipsită de prejudecăți, dar riguroasă, modernă, în același timp ținând cont și sprijinindu-se pe o tradiție solidă." Imensa majoritate a autorilor sunt cadre didactice ale Universității muzicale bucureștene. Poate de aici minuția informației ori docta
Un alt fel de manual by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8611_a_9936]
-
ipostazele sale fenomenologice și formale. Tot despre o categorie estetică glosează și Dragoș Călin: Pastoralul sau idilicul, ca reprezentare idealizată, sentimentală a limbajului muzical. }inându-ne în continuare de cuprinsul cărții vom constata prezența a două studii de referință în peisajul muzicologiei noastre și nu numai. Primul îi aparține Valentinei Sandu-Dediu și focalizează unul dintre colțurile incandescente ale triunghiului estetic creație-interpretare-receptare. Este vorba despre actul restituirii care, dacă nu suportă o analiză comparativă (cu alte paradigme interpretative, cu coeficienții de presiune ai
Un alt fel de manual by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8611_a_9936]
-
Rebreanu - directorul Studioului de radioteleviziune Cluj. 67. Hortensia Român - redactor șef al Redacției emisiunilor pentru străinătate a Radioteleviziunii Române. 68. Aurora Sandu - studentă la Conservatorul de muzică "Ciprian Porumbescu" din București, președinta Asociației studenților comuniști pe Facultatea de compoziție și muzicologie. 69. Amza Saceanu - profesor, președinte al Comitetului de cultură și educație socialistă al municipiului București. 70. Gheorghe Similea - președintele Cooperativei agricole de productie "Independență", județul Ialomița. �� 71. Mircea Horia Simionescu - directorul Operei române București. 72. Ionel Stamatoiu - președinte al Consiliului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129516_a_130845]