221 matches
-
aflați în subordinea doamnei Chintal poartă doar unul din umătoarele două nume: o parte din angajați sânt numiți Viorel, ceilalți se simt convocați atunci când șefa lor li se adresează pronunțând Goliath. Pe unii, doamna Chintal îi înghesuie, de ceilalți, aceeași năbădăioasă doamnă se lasă înghesuită. În chip inevitabil, după numai trei zile, Ulpiu devine Viorelul preferat. Lucrul încetează, uneltele sânt părăsite de fiecare dată când, în toiul amiezii, stăpâna apare și se apropie cu pași legănători de Viorel. 168 DANIEL BĂNULESCU
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
la serviciu. Ibricele sfârâie, radiourile împrăștie pe pereți umbrele unui jazz dezinhibat, aruncat, peste Canal, de Radio Londra, se degustă un vin blând, duios, cu prieteșug, pentru două urechi (o firmă franțuzească de licori, "TANGAJ", lansase pe piață o specie năbădăioasă de vin, lăudată a te lăsa într-o singură ureche), se fac pronosticuri. La noapte, în fiece cartier, câte o mie de polițiști vor debarca, instalând baraje, capcane și arestând pe absolut pe oricare imbecil care numai se va gândi
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
nu Înțeleg că există limite și care-și pun mama la Încercare În permanență s-au potrivit perfect și șefului meu. În loc să-l tratez ca pe superiorul meu, am Început să mă comport cu el ca și cu un băiețel năbădăios. De câte ori se pregătea să facă pe obraznicul, Îi distrăgeam atenția. Dacă voiam să-l conving să facă ceva, făceam În așa fel Încât să i se pară că a fost ideea lui. Revenind, Rod Îmi spune că, Începând de azi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
să lucreze În medii atât de ostile femeilor? Pentru că singurul tip de consolare autentică care ne e accesibil este aprobarea masculină. Ce trist! Al dracului de trist! Închid ochii și-ncerc să țin la distanță gândurile despre propriul meu genitor năbădăios. De când a venit În ziua aceea la serviciu cu schița pentru scutece, m-a sunat aproape În fiecare zi. Seara trecută mi-a lăsat un mesaj pe robot În care spunea că nu i-au ajuns banii. Cât i-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
minții. Nu vorbise cu nimeni de toate astea, însă nu putea nici să spună că se temea... El avea douăzeci și patru de ani și ea numai nouăsprezece, se mai întâlniseră, se plăceau, dar nu reușiseră să rămână singuri măcar o dată. Era năbădăioasă, toți spuneau că așa e ea, o virgină năbădăioasă, care îi va scăpa printre degete. O privea pe când mamă-sa discuta cu toți ceilalți, care erau oaspeți, și gândea că îndrăgostirea aceea copleșitoare pe care o tot aștepta o să-l
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
nu putea nici să spună că se temea... El avea douăzeci și patru de ani și ea numai nouăsprezece, se mai întâlniseră, se plăceau, dar nu reușiseră să rămână singuri măcar o dată. Era năbădăioasă, toți spuneau că așa e ea, o virgină năbădăioasă, care îi va scăpa printre degete. O privea pe când mamă-sa discuta cu toți ceilalți, care erau oaspeți, și gândea că îndrăgostirea aceea copleșitoare pe care o tot aștepta o să-l ia prin surprindere, ca o ploaie din Yazd. Însă
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
se încețoșau ochii, din când în când, dar, mai ales, cum i se scufunda inima, fiindcă nu avea nicio siguranță în privința ei sau a lor. El era trăpașul care o purta, precum Zet, cumințit sub șa, ori ea era iapa năbădăioasă, așa cum voia să o creadă Godun, iar el îi pusese căpăstrul? Erau zile când viața i se părea limpede și ușoară. Nu era cu femei în acele clipe. Alteori însă, panica locuia în el ca o vietate speriată, ca o
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
sub presiuni din afară, să se mai potolească măsluitorii. Să se retragă în așteptare, sub cine știe ce amenințări. Astfel, nu cedează. Democrația mulțimii este doar muzica de fundal a panoramei. Alegerile la noi - spectacolul buletinului periodic, național, prilejuind afirmarea celor mai năbădăioase talente ale mulțimii. Patimi dezlănțuite, certuri adânci, pomeni la tot pasul, ocări și dezvăluiri senzaționale. Păcatele nației ies mai țanțoșe la lumină. Tot ceea ce se făcea până deunăzi se spune acum în gura mare. Fără nici un efect, altul decât satisfacerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
comandat niște complicate teste genetice pentru a demonstra că el nu are nici o picătură de sînge de țigan sau de jidan, că este „pur” etnic. Nu-i ceruse nimeni (deocamdată...) acest lucru ! Chiar asta vrem ? Fuga de realitate Din virtualul năbădăios al e-societății române a poposit acum cîteva zile pe ecranul calculatorului meu un pps paradigmatic, un soi de antologie de angoase naționale elaborată de un român verde și subțire. Este vorba despre Lucian Mândruță - dar aceasta e mai puțin
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
schimbă subiectul adăugând: Văd că doamna Fancica te întreține bine! Hai, că nici cu tine nu mă fac de râs! Ia să n-o mai faceți pe grozavii! La șaptezeci de anii ai voștri, nu mai sunteți chiar așa de năbădăioși pe cât vreți să păreți! Are dreptate soția ta, interveni Bidaru. Știi vorba cântecului acela: "Pușca și cureaua lată/ Ce bărbat am fost odată!" Ce bărbați am fost odată! Noi chiar am fost bărbați, nu glumă. Întreab-o pe Fancica mea. Doar
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
un pumn de zăpadă afânată în mire. Acesta a fost elementul declanșator al unei bătălii care a durat aproape jumătate de oră, bătălie în care fiecare arunca în fiecare, transformând nunta într-o joacă în aer liber a unor copii năbădăioși. Sosiți cu întârziere la restaurant, veseli, bine dispuși și flămânzi, nuntașii s-au pus pe treabă, consumau tot ce li se punea pe masă, fără a comenta. Da, parcă a fost ieri, își aminti Bidaru. Am fost în total patru
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ceruri se luptau, de pe cărările lor stelele se luptau împotriva lui Sisera. 21. Pîrîul Chison i-a luat, pîrîul din vremurile străvechi, pîrîul Chison! Suflete, calcă-n picioare pe viteji! 22. Atunci copitele cailor au răsunat, de goană, de goana năbădăioasă a războinicilor lor. 23. Blestemați pe Meroza, a zis Îngerul Domnului, Blestemați, blestemați pe locuitorii lui, căci n-au venit în ajutorul Domnului, în ajutorul Domnului, printre oamenii viteji." 24. Binecuvîntată să fie între femei Iael, nevasta lui Heber, Chenitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
prăbușiri a construcției. E nevoită să închidă casa, să plece în ospeție la o rudă, într-un oraș îndepărtat, de unde în cele din urmă se trezește că ajunge ca pensionară într-un azil de bătrâni. Aici are un rol și năbădăiosul înfiat, care se oferă foarte generos?? să subscrie cu o sumă modică ce se adăuga pensiei substanțiale a mamei adoptive. Abia acum, mama, victimă a fenomenului natural și a celui înfiat înțelege că vrând să aibă un copil să-i
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
laudele și gratitudinea cuvenite lui Bujor Prelipcean aș vrea să vorbesc aici, deși fermitatea diplomatică și programele vizionare, pe termen lung, de studiu și reprezentare pe care le-a aplicat unui corp de muzicieni de elită (deci talentați, dar și năbădăioși!) sunt, în sine, exemplare și au dus la recunoașterea internațională a calității muncii lor, ci despre altceva. Despre ceva care lipsește din ce în ce mai mult publicului cultivat ieșean, care încă mai supraviețuiește în oceanul de kitsch și vulgaritate, de violență și obscenitate
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ei sînt cei mai viteji și cei mai drepți dintre traci”. Vicleanul carian vorbește de geții din Mesia de la sudul Istrului pentru că la nord, era după scriitura acestui nemernic, o mare pustietate stăpînită numai de harnicele albine și trîntorii acestora! Năbădăioși și curajoși cum erau falnicii geți, mai sînt amintiți ieșind să-și apere cuibul și în fața prădătorilor sciți în anul 339 î.e.n. și pe mulți i-a pus să asculte grasul pămîntului dobrogean. Tot pe acolo și-au găsit sfîrșitul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
musiu Șalr” din rîndul galilor care trăiau împreună cu geții într-un stat confederat. Preoțimea participa la păstrarea bunelor moravuri în cadrul comunității chiar dacă nevolnicii erau fiii unor familii cu stare, poznele făcute trebuiau sancționate cu severitate să fie pildă pentru alți năbădăioși. Femeile au alergat să adune isope pentru că ghilul arăta murdărit cu noroi. Tineri răi și puternici l-au dat cu murdărie (glod) vorbind aiurea ca o piază rea. Anul trecut s-au cercetat făpturile de pe cer și s-a prevestit
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de caricatural, oricât se împieptoșează ei în chestiuni de onoare și de amor. Flușturatecul Nae Girimea, „frizer și subchirurg”, e un fante de mahala, stăpân pe grațiile docile ale „ex-marșandei” Didina Mazu, iubeață „damă de verde”, și pe acelea mai năbădăioase ale aprigei ploieștence Mița Baston. Stârnește în acest fel gelozia fioroasă a lui Iancu Pampon, cartofor cu merchez și „ex-tist” de vardiști, și oțărârea neputincioasă a lui Telemac Răzăchescu, zis Crăcănel. Năduful Miței Baston se manifestă zgomotos, întărâtat, în clișee
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
Roxana oferă ieșenilor înșiși ocazia să-l aibă în mijlocul lor pe desăvîrșitul pianist. Dacă la toate astea mai adăugăm și aerul nedisimulat senin olimpian senin al artistului, avem deja un profil aproape exact. Dar primăvara asta, se vede, își bagă năbădăioasa-i coadă și acolo unde n-ai crede. După ce parcurge minunat împreună cu Roxana, la două piane, concertul de Poulenc, cei doi se retrag în aplauzele noastre frenetice, urmînd ca olimpianul Valentin să revină pentru a-l interpreta pe Weber cum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cel mai bun și mai teafăr timp al lui, n-a fost decît un pripit; de aceea trebuie să ne-așteptăm de la vîrsta lui nu numai la beteșugurile înrădăcinatei obișnuințe, dar și la hachițele gălăgioase pe care anii șubrezi și năbădăioși le aduc cu ei. REGAN: Pesemne vom avea de-ndurat de la el izbucniri nesăbuite, ca aceasta a surghiunirii lui Kent. GONERIL: Firitiselile de rămas bun între el și regele Franței mai durează: te rog, hai să ne-nțelegem. Dacă tata își
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
spune că Zeul, pe oameni îi învață crima, Când vrea, pentru vecie, să le distrugă stirpea". (379c, 380a) Platon mai critică în Cartea III istorisirile care, departe de a-l reprezenta pe omul de vază înțelept și măsurat, descriu eroi năbădăioși, propunându-i omului, drept modele, capodopere de imoralitate. Acest pasaj, care pune problema finalității morale a literaturii, în special a epopeii și teatrului, va face să curgă multă cerneală. El va fi foarte des reluat și comentat de teoreticieni. Abatele
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
bun câmp de cereale al satului... Apoi i-au schimbat numele, tot cu o poreclă, "Aparul"; asta a fost după isprava lui, cu care a scos de sub primejdia distrugerii semănătura anului trecut, de sub apele mari, de viitură, ale pârâului acesta năbădăios tare, cu o luncă atât de prielnică. Este un câmp pe care îl curățaseră cu multă trudă, de buruienile viguroase și îndărătnice ale luncii umede, femeile așezării sub conducerea celei mai istețe dintre ele, cea mai pricepută la semănături, numită
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]