501 matches
-
câmpia-n smaraldele știute Ce s-or jertfi tomnatic în tonuri de aramă. Descinde din înalturi, alt foșnet, și se-așează Pătând pe pajiști scoarțe din line unduiri De aripi înmuiate în soare de amiază, Simeze încărcate cu mii de năluciri. Uimit surâd din iarbă oglinzile de floare Privind în aer valsul, aproape ireal Al îngerilor care se-mbracă în culoare, Purtându-le sărutul spre cerul de opal. Plutesc, sau se avântă, ca-n jocuri de copii Și clatină trifoiul pe
ARHANGHELII CULORII de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353900_a_355229]
-
un suflet care aspiră la deplinătate: „Anotimpurile-ți pot fi reci,/ Sau scăldate-n caldă strălucire.../ Poți trăi plângând, sau să petreci-/ Dar nu poți trăi fără iubire.// ... Viața pân` la urmă, e doar scrum,/ E-un coșmar sau albă nălucire.../ Poți păși pe drept sau silnic drum/ Dar nu poți trăi fără iubire”. (Imn iubirii) Frământări și emoții se împletesc în ramuri de toamnă, scuturând aleanul care-i macină sufletul. Însetat de liniște, poetul caută alinarea în iubire. E singurul
BORIS IOACHIM, DESPRE LEACUL SUFLETULUI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357810_a_359139]
-
fluviu anonim oglindit în singurele aripi ale salciei peste care-am pășit, spumegând, în liniștea dureroasă a talazurilor. UMBRE DE ILUZII M-ai hrănit atâta timp cu iluzii, încât mă întreb dacă nu sunt și eu doar o iluzie? o nălucire - în licărirea de-o clipă - sau o umbră a iluziei printre iluzii. ATUNCI AI SĂ ȘTII... Ai pus vreodată urechea la pământ să auzi cum crește iarba? Ai lipit vreodată gând lângă gând pentru a mă naște în spatele pleoapelor? Ai
ATUNCI AI SĂ ŞTII... de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357744_a_359073]
-
podea, înghesuită, cu o ușă de lemn veche și roasă de cari.O clanță modernă cu yală distona cu peisajul dezolant, sărăcăcios. Valeria călcă ușor pe urmele atâtor lacrimi și suspine...o vale a plângerii și neștirii de sine, a nălucirilor și coșmarurilor. Două paturi apropiate unul de altul se sufocau în înghesuiala din mica și întunecata încăpere. Se uită pe geamul mic ce dădea într-o alee cu flori; un zâmbet trist se așeză timid pe genele umede ale femeii
LACRIMA DE SUB ZĂPEZI-FRAGMENT DE ROMAN de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358651_a_359980]
-
podea, înghesuită, cu o ușă de lemn veche și roasă de cari.O clanță modernă cu yală distona cu peisajul dezolant, sărăcăcios... Gentianne călcă ușor pe urmele atâtor lacrimi și suspine...o vale a plângerii și neștirii de sine, a nălucirilor și coșmarurilor. Două paturi , apropiate unul de altul se sufocau în înghesuiala din mica și întunecata încăpere... Se uită pe geamul mic ce dădea într-o alee cu flori ; un zâmbet trist se așeză timid pe genele umede ale femeii
FRAGMENT DE ROMAN de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359642_a_360971]
-
bune În două toamne la un loc, Și nici, nu ar fi greu deloc Căci ne-adunăm doar eu, cu tine. Tu esti speranța, esti iubire Ești poate, Paradisu-ntreg, De-aceea spun că nu-nțeleg Tu esti, dar ești și nălucire! Aș vrea să te aud șoptind Cuvinte tainice de-ndemn, Sau jurăminte-n mod solemn La câtă viață mai cuprind! Mi-ai spulberat visele-n vânt Și când credeam în fericire, Tu mi-ai redat o nălucire Ce o aveam
O VIATA DE SISIF de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 475 din 19 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359179_a_360508]
-
dar ești și nălucire! Aș vrea să te aud șoptind Cuvinte tainice de-ndemn, Sau jurăminte-n mod solemn La câtă viață mai cuprind! Mi-ai spulberat visele-n vânt Și când credeam în fericire, Tu mi-ai redat o nălucire Ce o aveam mai de demult. Mi-e teamă, nu știu cum să fac Să aștept zorii dimineții Sau să trăiesc clipă vieții Și-apoi, să aflu dacă-ți plac? Ești setea care ma doboară Sau foamea ce o am mereu, Aș
O VIATA DE SISIF de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 475 din 19 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359179_a_360508]
-
mi este greu Ți-am spus pentru a mia oară, Aș prefera să trag la jug Precum Sisif, să car pe munte, O piatră, mereu să vin și, iarăși,'du-te' Să-mi spună zeii când ajung! Aceasta-i marea nălucire, Că am crezut în fericire, Sau că am tras mereu la jug, Și iarăși plec precum ajung Aceeași piatră car pe munte Si-aceeasi stea eu port în frunte! Doar Dumnezeu o sa m-ajute! autor florentina crăciun Referință Bibliografica: O
O VIATA DE SISIF de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 475 din 19 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359179_a_360508]
-
cele două femei): Ziua bună, maică. LIA ȘI RUTH: Bună ziua, oameni buni. BĂTRÂNUL: Bună să vă fie inima. LIA: Dar tare mai sunteți oțărâți! RUTH: Cine v-a supărat așa de rău? BĂTRÂNUL: Apoi, taică, baba mea mă înnebunește cu nălucirile ei. BĂTRÂNA: Să știți, fetelor, că e de rău cu unchiașul ăsta. Numai el e zdravăn la minte. Numai el are dreptate. În rest ... toți suntem niște căpiați. BĂTRÂNUL: N-o luați în seamă! De vreo câtva timp baba mea
VESTITORUL- PIESĂ DE TEATRU-FRAGMENT-DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345212_a_346541]
-
dintre oștenii lui Vodă pentru că în viața mea de peste optzeci de ani am văzut mulți oșteni și de nu știu câte ori am fugit când au năvălit oștile și au făcut prădăciuni fără seamăn. RUTH: Ești sigură că nu a fost vreo nălucire care dispare odată cu primele raze de soare? BĂTRÂNA: Maică, și fratele meu a văzut ceva asemănător când se întorcea de la pescuit acum câțiva ani. Mai mult, chiar un nepot a văzut ceva asemănător acum câteva zile atunci când pleca la vânat
VESTITORUL- PIESĂ DE TEATRU-FRAGMENT-DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345212_a_346541]
-
fost slobozită ... ” Mă trezesc îngrozită, iar fiori reci îmi trec prin toate mădularele. Când încerc să-i povestesc bărbatului meu Petru acesta mă ia în râs și mă trimite la preot să-mi citească ceva pentru a-mi alunga duhul nălucirii. RUTH: M-ați lăsat fără cuvinte! BĂTRÂNUL ( din depărtare): Ana, am găsit ceva. BĂTRÂNA: Ce ai găsit, măi omule? Dar hai odată cu plosca aia, că ni s-au uscat gâtlejurile de sete! BĂTRÂNUL: Este ceva care seamănă cu o brățară
VESTITORUL- PIESĂ DE TEATRU-FRAGMENT-DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345212_a_346541]
-
nou, cruce în palmă. S-a ridicat cu greu și-a ieșit. Am rămas cu ochii în gol, cu palma încă întinsă. Studentele mă priveau cu nedumerire. Am ieșit să fumez. Nu știu de ce aveam senzația că țiganca fusese o nălucire; poate că adormisem și avusesem un vis. Sau că țiganca chiar îmi ghicise dar auzisem doar ceea ce subconștientul meu voia să aud. - Dă-i la baba ceva să-ți dau leac să faci școală mare, domnu! Am întors capul. Masivă
Povestea ca Viață. Blestem () [Corola-blog/BlogPost/338927_a_340256]
-
Florine? -Superb! De la această lucrare începe crearea liedului german. -Nu mă măguli... -Acesta este purul adevăr!Muzică împlinește poemul,fără a-l împovăra.Mai târziu,îți spun să știi,ca Nietzche a spus despre acest eveniment,”La început a fost nălucirea.” -Cine este acesta!? -Un filosof,un psihanalist ... O să-ți spun mai tarziu cum vine problemă cu “întoarcerea în timp”. După care,fără altă explicație,Schubert intra într-una dintre”furiile sale goethene”,cântând cu entuziasm Tânguirea păstorului și Scenă din
POVESTIRI PENTRU COPII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340871_a_342200]
-
am adunat din grijile meșterilor de biserici nopțile fierbinți nedormite, durerea meșterului Manole, neîncrederea ereticilor în Dumnezeu, și mi-am făurit din toate o armură împotriva spaimei care mă privește din temnițele subterane ale istoriei... 9.incendiu valuri de umbre, năluciri, flăcări, deasupra unei frunți incendiate, aruncați apă peste gânduri, stingeți-le! 10. singurătate Oameni, cuvinte, oameni, Am visat o clipă diluviul, Luna sus singură alunecă Prin visele mele. luni, 30 martie 2015 Referință Bibliografică: minipoeme / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare
MINIPOEME de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340990_a_342319]
-
Publicat în: Ediția nr. 349 din 15 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Dans fantastic Zare străvezie, licărul de stele Somnolent la ora miezului de noapte, Ceas de rugăciune-a lanurilor coapte - Și se înfiripă straniu joc de iele. Ca o nălucire, dans sub clar de lună- Și, ciudat, nu este ora cunoscută; Nu e nici ciuleandra, nu e nici bătută, Nu răsună nici cântările de strună. Jocul e patetic, n-atinge pământul, Brațele se nalță, corpul se mlădie, Ritmul e fantastic
DANS FANTASTIC de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341416_a_342745]
-
Din ochi rotunzi, iviți din sânul ierbii. Pe frunți de rouă se dezmiardă cerbii, Sorbind din nestematele iubirii... Prin pânze moi trudesc să se strecoare Ecouri de-orologii diafane Vagi ritualuri de sărut, profane, Mimeaz-o pâlpâire de candoare. Iubiri bolnave, năluciri de-o vară, Îngeri de lut plătind cu-amar tributul Carnagiu de petunii în sărutul Agonizând într-un potir de ceară.... NĂLUCA Ce ger cumplit! Și încă viscolește, Pustiul urlă peste cetini ninse Când la ferești, mușcatele aprinse Se-ntrec
POEMELE IUBIRII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341984_a_343313]
-
ci numai descrie” spunea George Călinescu. Valentina Becart nu definește poezia, dar se definește pe sine în versuri tulburătoare: Eu știu că sunt/ o umbră trecătoare/ că viața mea/ e pură întâmplare/ neînțeles cuvânt.../ Eu cred că sunt/ sclipirea unei năluciri/ solare/ fiorul prins/ în iernile polare/ năucitor avânt.../ Eu știu că sunt.../ Eu cred că m-am născut/ spre a muri.../ ce surdă e strivirea/ între azi/ și timpul ce-a trecut.../ (Sub semnul timpului). Pentru Valentina Becart întreaga lume
VITRALII. TIMPUL CA O TĂCERE. CRONICĂ REALIZATĂ DE CONF. UNIV.DR. ILIE GORJAN de VALENTINA BECART în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342187_a_343516]
-
închipuit inițial și pe care aproape că-l confirmă. Sau, mă rog, pe undeva pe aproape ... California pe care o visasem era la picioarele mele, iar orașul botezat după numele Sfântului Francisc din Assisi era chiar sub ... tălpi ! Nimic din nălucirile și tălmăcirile noastre copilărești, privitoare la osatura toponimică a întinsului teritoriu din pustietăți, care să mai stea în capul oaselor. Mitul westernian al “goanei după aur” croit mai târziu - al febrei și foamei căutătorilor asmuțiți de metalul “necuratului”, cu călăreți
LA CAPĂTUL LUMII, CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341733_a_343062]
-
Florine? -Superb! De la această lucrare începe crearea liedului german. -Nu mă măguli... -Acesta este purul adevăr!Muzica împlinește poemul,fără a-l împovăra.Mai târziu,îți spun să știi,că Nietzche a spus despre acest eveniment,”La început a fost nălucirea.” -Cine este acesta!? -Un filosof,un psihanalist ... O să-ți spun mai târziu cum vine problema cu “întoarcerea în timp”. După care,fără altă explicație,Schubert intră într-una dintre”furiile sale goethene”,cântând cu entuziasm Tânguirea păstorului și Scena din
EVADARE DIN LIED, PROZĂ ONIRICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342561_a_343890]
-
doruri mute Te scriu pe stânci, pe trena lunii sumbră, Pe frunți de zei, pe tâmplele-mi durute, Pe trupuri de-Afrodite stinse-n mare, Pe flori de portocal sau pe nisipuri Când se confundă semne de-ntrebare Cu fade năluciri pe-anoste chipuri. Îți caut ochii, vreau să le simt vraja, Căldura mâinii lenevind pe umeri - Deschide poarta și alungă-ți straja Vino, te-aștept tăcerile să-mi numeri. Vorbește-mi, te voi asculta cuminte Copilă-s, încă rătăcesc prin
„NERĂTĂCITELE ROSTIRI” ALE POETEI GEORGETA RESTEMAN LA BOOKFEST 2015 de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/342573_a_343902]
-
Articolele Autorului zor și zor iată vine-n dată hai la joc busuioc în mijloc când pornește năvălește răscolește ca-ntr-o strângere și-o atingere inimi mai cu foc se aruncă-n joc ochii-ntr-o ivire ca o nălucire tot mereu dau roată pân` găsesc cea fată ce se-ascunde-n trupul lui dragului - iubitului și-l frământâ-ncetișor zăpăcindu-l tot de dor mai apoi îl prinde bine lângă ea mereu îl ține dragostea-și aprind mai tare după prima sărutare
ANTI-CIULEANDRA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342650_a_343979]
-
filmului sau a cărții, cel puțin nu cu cea artistică, pe altă parte validarea sau invalidarea pieței, popularitatea în general, este o forță formidabilă pe care numai mintea slabă, dar prea încrezută în sine o poate ignora fără a risca nălucirea. În mod evident psihe-ul public românesc, cel puțin al minorității care își permite sau vrea să meargă la cinematograf este dominat de cultura americană, interesul pentru producția autohtonă fiind, în context, insignifiant. Asta poate și pentru motivul simplu că, în
Aferim! Suntem din (ne)fericire un norod de maneliști () [Corola-blog/BlogPost/338165_a_339494]
-
putință de împotrivire! Ține-mă cu privirea în care înflorește frumusețea lumii, din care mi-au încolțit lăstarii de emoții, au crescut lăstunii. Când te simt aproape, nu mă ating răzvrătiri, ispita orizontului, rătăciri, drumul nu e poleit de alunecoase năluciri. Când te simt aproape, îmi râd toate secundele, cu fericirea țâșnitoare în priviri. Ține-mă cu devotamentul porumbeilor, cântecului de viori, sunt prinsă în nevăzul, neauzul altor mâini, altor ochi, altor chemări. Am împins toate celelalte foșnete până la marginea rămânerii
ÎNCĂTUȘARE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343945_a_345274]
-
lui Hades, atunci când Orfeu a cerut s-o lase pe Euridice să se întoarcă la el. Câtă poezie, joc fascinant al ideilor, al imaginației debordante se găsesc în fragmentul ce urmează: „Nu-mi pot explica altfel atracția aceasta, fascinația aceasta. Nălucirile...” „Te temi cumva?” „Nu, sigur nu!” „Atât de firesc, de grăbită, de zâmbitoare ai intrat în viața mea!” „Te știam de mult”. „Puțini au transluciditatea ta, credința, rezistența...” „Mă ajuți să trăiesc”. „Și tu mă ajuți să trăiesc. Îți dai
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
nestins. Ande muro ilo, yag bi-mundardi. În scurt, ceea ce-am dorit Harnes, șea șo kamlem Cu mare chef am dobândit, Bute kamlimasa me vi lem, Dar un minut de fericire, Tale îk minuto loshimasko A fost un vis, o nălucire. Sas îk suno, îk ushial. Nevasta mea numai un an Miri romni toko'k bărsh Mi-a arătat ceva plăcere, Sikadeas-mange chipota chailimos, Apoi fugind cu alt țigan Thai nashindoi avre romesa M-a fost lăsat în supărare Muklias-man and
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]